4,641 matches
-
dominantă a avut efecte benefice și în cultură, atît în cea profană, cît și în cea creștină. Totodată, relativa stabilitate instaurată în Italia de noul regat barbar, după aproape un secol de tulburări, uzurpări și invazii, a asigurat țării o prosperitate relativă, chiar dacă în operele lui Boetius găsim referiri la acte de samavolnicie comise de goți împotriva italicilor. Teodoric, educat la Constantinopol, s-a comportat ca un prieten al Imperiului de Răsărit în prima parte a domniei sale, menținînd legături strînse cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe cea a lui S. Pricoco, Fondazione Valla, Mondadori, Milano, 1995, însoțită de un amplu comentariu; de asemenea, articolul lui V. Recchia, „Benedetto (Benedict)” din Dizionario degli Scrittori Greci e Latini, cit., și alte lucrări ale aceluiași cercetător. 8. Cassiodor Prosperitatea și pacea politică și socială din primii ani ai domniei lui Teodoric încep să pălească începînd de prin 520; regele și curtenii săi încep să-i persecute pe romani; urmează sîngerosul și devastatorul război dintre goți și greci, în urma căruia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
granițelor imperiului; față de evrei, în schimb, el s-a arătat relativ tolerant. „Caracteristica geniului său a fost aceea de a admite că religia catolică se putea disocia de stăpînirea romană și că viitorul neamului omenesc nu era indisolubil legat de prosperitatea sau dispariția Romaniei” (Gillet). Față de barbari însă, Grigorie a avut o atitudine ostilă, fie din cauza formației sale culturale, fie pentru că era condiționat de cercurile aristocratice de la Roma, din care provenea și el, fie pentru că vedea de aproape amenințarea barbarilor, adică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
spiritualitatea medievală, Todi, 1971; B. Vetere, Strutture e modelli culturali nella società merovingia. Gegorio di Tours: una testimonianza, Congedo, Galatina, 1979. IV. SCRIITORI DIN REGATUL VIZIGOT în raport cu celelalte regiuni ale Occidentului roman, Peninsula Iberică s-a bucurat de o relativă prosperitate în secolul al VI-lea; invazia goților în secolul al V-lea fusese fără îndoială opresivă și devastatoare, dar nu se asociase cu o persecuție propriu-zisă, așa cum se întîmplase în Africa, unde creștinii înduraseră prigoana vandalilor. Ca atare, treptat, consecințele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a grăbit să-l omagieze pe învingătorul lui Iliescu, văzând în el semnul providențial așteptat atâta amar de vreme de români. După cei șapte ani ai vacilor slabe iliesciene, superstiția ne spunea că vor urma cel puțin șapte ani de prosperitate! Acum, când nu există om serios care să dea doi bani pe viitorul politic al d-lui Constantinescu, sigur că e foarte comod să-i învinuiești pe mercenarii și huliganii din presă. Calcul tipic de negustor obișnuit să înșele la
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
pământ, o perioadă de o mie de ani de pace și de bunăstare, de care vor beneficia exclusiv sfinții; b) credința că vârsta lumii este de șase mii de ani. Motivul millenium‑ului pământesc - adică al unei perioade de mare prosperitate materială, survenită la finele istoriei - era deja prezent în literatura iudaică intertestamentară (de exemplu, 2 Baruh 29) și exersa o anumită influență îndeosebi în comunitățile creștine din Asia Mică (cf. Iustin, Dial. 81, 3). Odată cu motivul duratei unei „zile a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nemulțumirea lui Constantin. În 10 noiembrie 316, acesta din urmă promulgă o lege aspră împotriva donatiștilor. Lui Majorin îi urmează în scaunul episcopal Donatus (cel care dă și numele mișcării), iar acestuia Parmenian, sub păstorirea căruia Biserica donatistă atinge apogeul prosperității și expansiunii sale. La scurt timp după moartea acestuia, izbucnesc conflictele. Prin edictul de Unitate din 405, donatiștii sunt declarați eretici, iar cultul lor este interzis. Vor continua să „reziste” încă multă vreme, mai ales în zonele rurale ale Africii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe muntele Taborului. Ioan îi adresează lui Isus diferite întrebări legate de sfârșitul lumii, despre înviere și Judecată. În ceea ce privește subiectul nostru, se impun remarcate trei lucruri. Mai întâi acela că sfârșitul va veni la un an după o perioadă de prosperitate neobișnuită (cap. 5). Cu siguranță autorul este familiarizat cu descrierile împărăției de o mie de ani (ex. 2 Baruh 29, 4‑8), dat fiind că reia una dintre acestea, dar o plasează într‑un context preeshatologic și nu posteshatologic, din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
împărăției de o mie de ani (ex. 2 Baruh 29, 4‑8), dat fiind că reia una dintre acestea, dar o plasează într‑un context preeshatologic și nu posteshatologic, din pricina condamnării doctrinei milenariste. Astfel se explică de ce această perioadă de prosperitate inaugurează domnia lui Anticrist. În al doilea rând, autorul insistă asupra cadențării și scurtării timpului anterior Judecății (cap. 8): „Vremea aceea va dura trei ani, și voi face trei ani ca trei luni, trei luni ca trei săptămâni, trei săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
bineînțeles, în cea favorabilă lui -, mavele postelnic Constantin Cantacuzino („stari [bătrânul] postelnicul”) apare ca un personaj omogenizator și ordonator. Prin înțelepciune politică, el instaurează în jur („jurul” fiind țara) momente de fericită conviețuire, stabilitate - condiție a tuturor binefacerilor și a prosperității -, o preceptistică a înțelegerii și a armoniei, acea „stare de liniște” coincidentă cu ordinea. Operă grandioasă - înțelegem - sprijinită - de Voievozi binevoitori, carotată de Domni ostili, întreruptă de replieri și de refugii, articulată de fapte, înțelepte sau abile, caracteristice unui „stâlp
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
462, lângă numele „informatorului” și date despre persoana căreia i s-a adresat colinda - zisă „la fereastră” sau „la ușe” -, reținând măcar vârsta, starea civilă, meseria și sexul acestor destinatari, categoriile în care sunt încadrate „cântecele ce meneau sănătate și prosperitate” (zise în preajma zilei de Crăciun și considerate de Petru Caraman asemănătoare „celor de gospodar și gospodină, ale căror roluri se întrunesc în persoana văduvei”463) ar fi mult mai limpezi și desigur, mai numeroase (în comparație cu tipurile enumerate de Monica Brătulescu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
participat și discursul funebru, religios ori laic. * Cele cinsprezece „propovedanii la morți”, pe care Ioan Zoba din Vințu de Jos, „notarăș - adică secretar - al soborului mare”, le publica (mulțumindu-i craiului Mihail Apafi, instituitor în Ardeal al unui timp al prosperității și excelenței și închinându-i „pârga dintâi a tipografiei”) la Sas-Sebeș (tiparnița fiind, probabil, cea confiscată de la mitropolitul Sava Brancovici la scoaterea sa silnică din scaun) în 1683, sub titlul Sicriul de aur, alcătuiesc un discurs eminamente livresc. A fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
materiei ficționale. Condamnatul inocent, a cărui execuție e inclusă într-un nucleu epic aparținând trecutului, se instituie ca personaj central într-o alegorie ce își extinde sensul asupra lumii din întreaga ficțiune. Prin consonanță, prăbușirea blocului bucureștean Belvedere, care reprezintă prosperitatea orașului și un axis mundi modern, contribuie la crearea corespondențelor decisive în organizarea imaginarului; în tradiția biblică, trupul soldatului prăbușit sub gloanțe reprezintă „templul Domnului”, în vreme ce, în ordine lumească, clădirea prăbușită este „templul” omului. Străina (1999) proiectează epic povestea istoriei
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
reprezentanții acesteia nu s-au eliberat ei Înșiși de mărginitele precepte antice care resping din capul locului rezultatele experimentale care nu apar În dogmele lor. Îmi reprezint aceste tărâmuri nemăsurate ale medicinei ca pe o republică Întemeiată pentru bunăstarea și prosperitatea umanității. N-ar trebui așadar să existe nici autarhie și nici vreun interes personal. Căutând calea de a ieși din Întunericul neștiinței, cetățenii acesteia vor afla, cercetând cu atenție, cărările unice spre ascunsele comori ale naturii. Astfel mi-am petrecut
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de efectele vărsăturilor, ei preferă mai degrabă utilizarea purgativelor, care provoacă uneori agravarea bolii, cum o demonstrează pe deplin și cazul relatat mai sus. Faptul că nu am putut reda sănătatea singurului om de viața căruia depindeau fericirea, pacea și prosperitatea acelei țări m-a afectat extrem de mult, căci am fost Împiedicat să intervin În folosul maharajahului 210. Orice om chibzuit care ar fi fost În măsură să arunce o privire asupra viitorului trebuie să fi văzut cu durere și Întristare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
modelului cultural. În acest sens, el distinge următoarele tipuri biografice: a) tipul omului bine crescut, care în viață se va strădui întotdeauna ca să obțină, prin comportarea sa, o apreciere pozitivă; b) tipul omului muncii, rezultat al influenței muncii și al prosperității; c) tipul omului de distracție, preocupat de distracțiile de grup sau individuale; d) tipul oamenilor originali, care nu intră în nici una din categoriile mai sus menționate, oameni care nu se supun presiunii cercurilor lor, care resping, de asemenea, idealurile oferite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai poate adapta cu aceeași plasticitate și rapiditate la noile condiții impuse în mod imperios: „prea mult, prea repede, prea nou”! În această situație socială, suntem martorii unui dublu declin al grupelor social-umane: a) pe de o parte, „degenerarea prin prosperitate”, datorită supraabundenței evoluției socio-economice; b) pe de altă parte, apariția „bolilor de civilizație”, a nevrozelor, ca o expresie a deteriorării stării de sănătate mintală prin incapacitatea de adaptare la schimbări. În acest al doilea caz, remarcăm faptul că factorii de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
biologic, social, cultural) asistăm și la o evoluție gradată a stării de sănătate mintală, aspect de o maximă importanță pentru studiile de igienă mintală. Fig. Punctul (momentul istoric) de descărcare critică - „criză” Civilizația de consum (confortul) Asigurarea socio-culturală Degenerarea prin prosperitate Bolile de civilizație (nevrozele) Evoluția confortului (cultura materială) Evoluția siguranței (socio-economică) Evoluția culturii spiritualo-sufletești a personalității umane Natura Descărcare Umanizare Cultura 1) Descărcare prin unelte, foc 2) Descărcare prin sedentarism 3) Descărcare prin revoluția industrială 4) Descărcare prin automatizare Sec
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a diseminat cunoștințe pentru educarea membrilor societății, pentru formarea lor profesională și pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Educația a avut din totdeauna o influență formativă puternică asupra societății. Fiecare strategie pe termen lung, pentru creșterea competitivității economice, a prosperității și a coeziunii sociale în U.E., are ca bază educația și pregătirea. Societatea se schimbă și, odată cu ea, se schimbă și sistemul de educație. Așa se explică faptul că in aproape toate țările lumii au avut loc reforme in domeniul
ESTE PROFESORUL, MAESTRUL CREATOR AL SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Diaconu Rodica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_906]
-
veștejește tradiționalismul de paradă, argumentează vigoarea și originalitatea culturii din Regat și prezența aici a spiritului critic (ceea ce îl apropie de G. Ibrăileanu), militează pentru modernizarea politică, e un spirit european, adept al liberalismului occidental și al căii industriale pentru prosperitate economică (la fel ca E. Lovinescu), situându-se la polul opus „Gândirii” și autohtonismului. Z. relevă și importanța contribuției ardelene în istoria culturii și civilizației românești, prin aceea că a dezvoltat substanțial ideile de romanitate, unitate și continuitate și a
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
betegoase, umblă desculți, poartă, dacă au, căciulă iarna și vara sau umblă pe ger și arșiță cu capul descoperit. Hrana se compune din grăunțe fierte, păsat, lapte de capră sporit cu apă, pâine amestecată cu mălai - aceasta în condiții de „prosperitate” - ori, în vremi de restriște, adică în mod obișnuit, din ștevie, mujdei de usturoi, fiertură de urzici, de fasole, praz, susai, de rădăcini chiar, iar când ghearele foamei scurmă din cale-afară de nemilos, se ajunge la ronțăirea unor bucăți de
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
persistentă a acestor comunități este cauzată frecvent de procesul de restructurare a economiei de piață (restrângerea dramatică a extracției minereurilor, siderurgiei, zonele uni-industriale intrate în criză), dar și de incapacitatea economiei de piață de a antrena într-un proces de prosperitate anumite comunități sărace, izolate geografic și social-cultural. În ultimul timp se înregistrează și inițiative de complementare a deficitelor sau a eșecurilor serviciilor publice. Un exemplu este apariția unor asociații de vecinătate pentru a suplimenta asigurarea securității. Aceste sisteme au un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
statul este un actor important implicat în furnizarea bunăstării. Acest lucru este cauzat de slaba utilizare în cadrul societății a unor mecanisme alternative cum ar fi familia, comunitatea, organizațiile nonguvernamentale, sindicatele, precum și de slabele performanțe economice, economia nefiind capabilă să asigure prosperitatea pentru toți cetățenii. Însă nu se poate vorbi de un consens în ceea ce privește gradul de intervenție a statului în diverse domenii ale furnizării bunăstării. Conform opiniei dominante, statul trebuie să intervină în controlul prețurilor, reducerea șomajului și construirea de locuințe. Cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
neighborhoods on residents”, în Hans-Jürgen Andreß (coord.), Empirical Poverty in a Comparative Perspective (pp. 77-99), Ashgate, Aldershot. Fukuyama, Francis, 1995, Trust: The Social Values and the Creation of Prosperity, Free Press, New York [ed. rom: Trust (încredere). Virtuțile sociale și crearea prosperității, traducere de Marius Conceatu, Editura Antet, București, 2003]. Gambeta, Diego, 1988, Trust: Making and Breaking Cooperative Relations, Blackwell Limited, Oxford. Granovetter, Mark, 1973, „The Strength of Weak Ties”, American Journal of Sociology, vol. 78, pp. 1360-1380. Grootaert, Christiaan, 1998, „Social
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de sănătate și educație, și nu numai. Conform definițiilor Organizației Mondiale a Sănătății adoptate în ultimii 30 de ani sănătatea unui om nu ar trebui să se rezume doar la o lipsă a bolii, ci și la o stare de prosperitate fizică, mentală și socială. Prin această definire modernă, sănătatea individului este strâns legată de conceptul de calitate a vieții mai mult ca niciodată. Pornind de la această viziune, în țările dezvoltate oferta de servicii de sănătate este combinată cu succes în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]