2,509 matches
-
tehnicilor, dar este și o critică abilă și ocolită a instituțiilor politice și a ideilor religioase și o apologie prudentă a marilor teme ale "luminilor": credința în rațiune și în progres, în libertatea, egalitatea civilă, respectul propretății. Presa, saloanele, academiile provinciale, lojele masonice joacă și ele un rol în răspîndirea " luminilor " în Franța și în toată Europa. Strălucirea culturii franceze și limitele sale Europa franceză. Filosofii nu sînt doar gînditori; cei mai mari dintre ei, ca Voltaire, sînt scriitori remarcabili, strălucind
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
neîncetată a parlamentelor. El încearcă totuși să dea satisfacție parlamentarilor, janseniștilor și galicanilor, ca și filosofilor, sacrificînd acestora pe iezuiți. Un membru al ordinului Compania lui Isus fiind compromis într-un faliment comercial, parlamentul de la Paris, imediat imitat de parlamentele provinciale, folosește aceasta ca pretext pentru a suprima Compania (1762). În 1764-1766, așa-numitele "affaires de Bretagne" degenerează într-o veritabilă revoltă a parlamentelor împotriva autorității regale: în 1765, parlamentarii din Rennes demisionează și procurorul general, La Chalotais, este arestat pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din cea a lui Maupeou, care se lovește de o opoziție generală, dar ambiguă, fiecare revendicînd pentru sine controlul puterii regale. Alianța este deci fragilă între parlamentarii care-și apără puterea și privilegiile, nobilii preocupați să continue să domine stările provinciale, acolo unde ele există, și patrioții din starea a treia care cer o monarhie temperată și suprimarea privilegiilor. Revolte împotriva edictelor lui Lamoignon izbucnesc la Paris, la Rennes, la Grenoble. La 8 august, Brienne convoacă stările generale pentru 1 mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cluburile pariziene, cel al moderaților (les feuillants), cel al cordelierilor, gata să se sprijine pe foburgurile populare, cel al iacobinilor, care puțin cîte puțin acceptă ideea Republicii și care și-a creat o importantă rețea de vreo două mii de filiale provinciale, "societățile populare". Pentru a forma și a informa cetățeanul, presa se dezvoltă și se citește adesea cu voce tare , se comentează Les Révolutions de France et de Brabant (Revoluțiile din Franța și din Brabant) a lui Camille Desmoulins sau popularul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bazinul parizian. Regiunile industriale cu rol de antrenare a dezvoltării economiei unifică piețele: carnea este prelucrată la La Villette, vinul la Bercy, în timp ce piețele lînei sînt concentrate la Roubaix, iar cele ale mătăsii, la Lyon. În general, Parisul copleșește centrele provinciale. De-a lungul anilor 1870, piețele și tîrgurile tradiționale din provincie decad. Introducerea unor forme noi de comercializare este astfel consacrată. Marile schimburi nu sînt singurele care suferă transformări. În comerțul cu amănuntul apar sub al Doilea Imperiu magazinele de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și pietriș. Drahmă. Monedă antică din argint a cărei greutate a fost fixată la Marsilia la aproximativ 2375 grame. Drept italic (statut de). Pămîntul provinciilor galice era supus unui impozit, tributum, semn al cuceririi romane. Dreptul italic permite asimilarea pămîntului provincial în Italia pentru a-l scuti de acest impozit. Drept latin (statut de). Cetățeanul cu drept latin are aceleași drepturi civile ca un cetățean roman, dar are drepturi politice restrînse: poate vota, dar nu poate fi candidat la magistraturile romane
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Stater. Monedă de aur provenind din regiunile Mediteranei orientale. Bătută cu efigia regelui Macedoniei, Filip (356-336 î.I.C.), această monedă trebuie să fi ajuns în Galia prin intermediul mercenarilor gali aflați în solda armatelor grecești sau a negustorilor. Stări generale, stări provinciale. În Franța sfîrșitului de Ev Mediu și a Vechiului Regim, stările sînt adunări care regrupează reprezentanții celor trei ordine sau stări; clerul, nobilimea și starea a treia. Stările generale, la nivel de regat, nu au periodicitate fixă. Ele nu s-
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
starea a treia. Stările generale, la nivel de regat, nu au periodicitate fixă. Ele nu s-au reunit între 1614 și 1789. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea, anumite provincii: Bretagne, Languedoc, Provence, Bourgogne își păstrează stările "provinciale". Șevaj, vezi chevage. Termă. Clădire pentru baie ale cărei săli sînt dispuse astfel: apodyterium (vestiar). frigidarium (sala rece), tepidarium (sala călduță), caldarium (sala caldă). Termele au deasemeni săli de transpirat, palestre, biblioteci... Triscel. Nume dat unui motiv decorativ frecvent în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Galia văzută de Cezar, 33 2. Oppidum-ul de la Bibracte pe Muntele Beuvray, 34 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma și Galia sudică. Galia transalpină, 36 Primele jaloane, 36 Intervenția romană, 37 Organizare provincială și evoluție, 38 Cezar și Galia pletoasă, 39 Ofensiva din 58 î.I.C., 40 Galia încercuită, 40 Vercingetorix, 41 Terminarea cuceririi și ultimele revolte, 42 Trofeele lui Augustus, 43 Obstacolul germanic, 43 Revoltele nobilimii galice, 43 Eșecul unui imperiu al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Augustus, 43 Obstacolul germanic, 43 Revoltele nobilimii galice, 43 Eșecul unui imperiu al galilor, 44 Documente: 1. Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei, 45 2. Predarea lui Vercingetorix, 46 4. Noile puteri (secolul I. î. I. C. secolul I d.I.C.), 48 Sistemul provincial, 48 Condiții generale, 48 Provincia Narbonnaise, 49 Cele trei Galii, 50 Germaniile, 50 Provinciile alpestre, 51 Realitatea politică: cetatea, 51 Trei categorii de statut, 51 Structurile cetății, 52 Integrarea notabililor, 53 Forțele de coeziune, 54 Soldatul, 54 Administratorul, 54 Preotul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Austria, 172 Războaiele pentru Napoli și Milano, 172 Francisc I și Carol Quintul, 174 Henric al II-lea și pacea de la Cateau-Cambrésis, 175 Întărirea autorității regale sub Francisc I și Henric al II-lea, 176 Puterile regelui, 176 Instituțiile provinciale, 177 Ofițeri și comisari, 177 Impozitele, 178 Renașterea, 178 Umanism și renaștere literară, 178 Renașterea artistică, 179 Societatea franceză și începuturile Reformei, 180 Cler, nobilime și starea a treia, 180 Calvin și începuturile Reformei, 181 Document: Parizienii află vestea înfrîngerii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește heideggerian în uitarea Ființei, absorbit de lumea ființărilor maniabile, fie că nu mai are acces decît la un sacru adumbrit, camuflat în profan, fie că a devenit o ființă provincială, autoexilată într-un domeniu periferic al realului, omul modern pare să fie într-o situație proastă, în criză de mijloace pentru a se orienta spre transcendent . Există oare loc, într-o reflexie stîrnită tocmai de criza lumii moderne, pentru identificarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și al V-lea au încercat, fără a reuși întotdeauna, să pună de acord regulile de funcționare a comunităților, îndeosebi desemnarea episcopilor și definirea legăturilor dintre Biserici. Episcopul este conducătorul comunității creștine a unei cetăți. El poate reuni un sinod provincial; confirmă și instalează episcopii din provincie, precum ne reamintește canonul 4 de la Niceea. Acest canon indică un mod colegial de numire a episcopilor. Încercarea de a schimba scaunul episcopal putea fi tentantă, numai că canonul 15 al Sinodului de la Niceea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pînă la urmă, nedumerit, nefericit de viforul și săbiile albastre și adîncul de rai în care vrea să fie văzut Spiritul. Poezie leneșă: poezia sinceră, inepta insistență de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, curcit cu sensibilitatea; sărăcia poeților provinciali de a prefera o predică protestantă unui text august și revelat. Leneșă iarăși, poezia francis-jammistă, așa de naiv instalată în orthez-uri evidente. Poezia în cădere silogistică, deșelătoare ca un tobogan. Poezia veristă, docilă, aplicată ca eroii lui Flaubert pe copia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Sufletul moldav" a spus Ionel Teodoreanu (romanicer strălucitor mort de puțin timp) "nu are ferestre, ci oglinzi". O galerie de strămoși se reflectă acolo în tristeți grele, "atavice"". Ca argument suplimentar este citată Tristeți atavice. Peste tot planează plictisul omului provincial, al tîrgului din provincia moldavă atît de bine redat de Sadoveanu în romanele sale citadine. Cîteva remarci legate de Moldova sînt de mare luare aminte și ar trebui la mulți să ne dea fiori - sînt, dacă mai este posibil, în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Madridului ea este, �n general, sarcina arti?tilor locali, mae?tri �n sculptură compozi?iilor de o savoare f?r? egal: fă?ada palatului Dos Aguas (Valencia, c?tre 1750) de pictorul Brocadel ?i sculptorul Vergara. F?r? �ndoial?, aspectul provincial al acestei arhitecturi este cel care determin? familia regal? la a comandă castelul s?u madrilean italianului Juvara, arhitect al cur?îi de la Torino. Acesta deseneaz?, �n 1735, o concep?ie monumental?, cu ordin colosal, influen?at? de proiectul lui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
locale autentice. Dacă în perioada dintre cele două războaie sursele documentare se cercetează pentru o cunoaștere cât mai consistentă și obiectivă a regiunilor, istoriografia comunistă, care nu se abate de la registrul național, prezintă doar sporadic lucrări monografice concentrate pe spații provinciale, întocmite eventual pe tiparul ghidurilor turistice, fără accent pe istoricul localităților, cu atât mai puțin pe perioada interbelică. După 1989, studiile de istorie locală și regională încep să se revitalizeze. Volumele de bibliografie istorică a României înregistrează contribuții semnificative la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cercetare de la toponimie și geografie istorică, la istorie locală și instituțională, mișcări politice, monografii ale personalităților. Vorbim astfel de un mediu de cercetare periferic, dar prolific, în care istoria locală se scrie cu acribie și se promovează cu aceeași mândrie provincială cu care în interbelic se manifestau inițiativele de localism creator. Producția istorică aplicată ariei nord-moldovenești, chiar și atunci când se circumscrie studierii unei zone mai vaste, precum Bucovina în totalitatea sa, își aduce contribuția la consolidarea istoriei locale ca segment distinct
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prin educație devine sursa creației și distribuției de cultură. Următoarea secvență introduce astfel problematica producției intelectuale nord-moldovenești în perioada dintre cele două războaie. Până la identificarea contribuțiilor scrise, Intelectualul provinciei la masa de scris. Localism creator în Moldova septentrională corelează creația provincială schemei teoretice a conceptului de "localism creator". Reperul contextual al acestui fenomen vizează "Marea dezbatere" din interbelic între curentele de factură tradiționalistă și cele moderniste, privind progresul cultural al noului stat format. Am accentuat asupra viziunii neosămănătoriste promovate de istoricul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
culturală, de deprovincializare și pătrundere în viața culturală a centrului. Analiza a dezbătut de altfel această problematică a provincialismului, stabilind că un complex al provinciei diferă de la zona regățeană a nordului Moldovei la zona bucovineană, în funcție de anumiți factori determinanți. Izolarea provincială a canalizat însă energiile creatoare în jurul unor reviste sau grupări locale. Au fost analizate succint, cu accent pe disputele în jurul relației antagonice centru-periferie, revistele reprezentative din zona de nord a Moldovei: Junimea Moldovei de Nord, Revista Moldovei, Tudor Pamfile. Revistă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
medicii 16. Larghețea unei definiții de acest tip lasă, fără îndoială, loc de critici. Este totuși abordarea pe care am asumat-o în analiza noastră, căci miza lucrării a fost atât identificarea intelectualului și a rolului său în societatea interbelică provincială, cât mai ales modul în care se construiește identitatea culturală a Moldovei de nord prin intelectualii care activează constant acolo. În opinia lui Lipset, detașarea critică a intelectualului este opțională, iar implicarea politică nu determină automat o delegitimare 17. În
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
adevăr un intelectual, iar nu un sâmbriaș al condeiului - se interesează de o potrivă de ce se scrie în București cași în provincie, spiritul său nefiind deformat profesional în așa chip încât să considere Capitala drept umbilicus mundi al minții românești. [...] provincialul om de litere se lasă mai puțin influențat de modele schimbătoare și de coteriile Bucureștilor. [...] fiind mai studios, ne pripit la lucru, capabil de a alege prin sine și a se coborî mai adesea în sufletul său propriu spre a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
tribuna revistelor locale, intelectualul provinciei polemizează adesea cu figuri intelectuale din capitală ce pun sub semnul întrebării utilitatea localismului în contextul în care după unire, centrul marșa pe ideea de unificare dobândită prin centralizare, inclusiv pe palier cultural. Pentru intelectualul provincial, localismul are două valențe: pe de o parte, este generat de o serie de complexe ce converg în jurul relației centru-periferie, pe de altă parte, localismul apare și ca o pârghie de lansare și, eventual, de pătrundere în viața culturală a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dar și la consolidarea unirii. Din perspectivă teoretică, localismul ca fenomen de explorare a valorilor locale, se intersectează astfel cu ideea de provincialism. Preluând abordarea filosofului american Josiah Royce, ce analiza la început de secol XX implicațiile diferențierilor rasiale și provinciale din Statele Unite, provincialismul s-ar defini prin două abordări complementare. Pe de o parte, termenul desemnează totalitatea tendințelor sociale, a tradițiilor, manierelor, valorilor, formelor de limbaj și civilizație dintr-o anumită zonă. Pe de altă parte, provincialismul indică tocmai atașamentul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
simțeam în afara oricărei posibilități de a fi întrecut de cineva. Neputând fi luat drept model de imitat, l-am așezat în suflet în situația de extremă admirație 42. Raportarea la personalitățile de prim rang și dorința de depășire a condiției provinciale apare și într-o notă apăsătoare, semnată de către Asociația foștilor elevi ai Liceului "Laurian" din Botoșani: [...] Firește că, în cămara ascunsă a inimii noastre, cei mai mulți ne închinăm acelora cari, prin strălucirea culturii lor, împodobesc poarta orientului european, dar, rotind ochii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]