3,259 matches
-
tine. Și e așa de nesigur pe el! Dumnezeu să-l binecuvânteze, dar a trebuit să te seducă numai ca să-și demonstreze că-l placi. Atunci mi-am amintit cum mă invitase la plimbare prin grădina de la Cloisters. Ce lucruri provocatoare îmi spusese. Totul fusese gândit dinainte, mi-am dat seama șocată. Intenționat îmi spusese toate chestiile alea. Ticălosul manipulant! Instantaneu, am început să spumeg de furie. Și cînd te gândești că dădusem vina pe mine pentru partida aia execrabilă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
stors creierii ca să mai găsesc niște adejective pozitive. Învățasem încă de la începutul carierei că industria cărții se dădea în vânt după adjectivele simandicoase. Un manuscris nu era bun sau rău, era exploziv / pătrunzător / unic sau era nestructurat / banal / derivativ - Sunt provocatoare, am concluzionat. Karen era un director artistic deosebit de talentat. Dar, judecând după plânsul înfundat care se auzise, în dimineața aia, din spatele ușii ei închise, am bănuit că Vivian o tratase cu duritate de curând. Eram absolut încântată de copertele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
din spatele ușii ei închise, am bănuit că Vivian o tratase cu duritate de curând. Eram absolut încântată de copertele pe care Karen le imaginase pentru Confidențial Despre Casa Albă și aceeași reacție avuseseră toți cei cărora le arătasem respectivele coperte. — Provocatoare? Chiar asta crezi despre ele? Vocea de interior a lui Vivian ieșise din clădire. Devenise tunătoare. — Pe bune, Claire, tu nu ai știi ce este provocator nici dacă chestia asta ar veni la tine, s-ar prezenta și dup-aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Despre Casa Albă și aceeași reacție avuseseră toți cei cărora le arătasem respectivele coperte. — Provocatoare? Chiar asta crezi despre ele? Vocea de interior a lui Vivian ieșise din clădire. Devenise tunătoare. — Pe bune, Claire, tu nu ai știi ce este provocator nici dacă chestia asta ar veni la tine, s-ar prezenta și dup-aia te-ar mușca de cur. Tu încă trăiești în turnul tău de fildeș. N-ar trebui să-ți spun că sunt al dracului de groaznice. Groaznice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
într-o mână și cu bluza vernil orange bordo în cealaltă mână, uitând că a rămas doar în sutien. Se apleca peste registru, aranja pixurile și abia într-un târziu trăgea bluza pe umeri. Moment în care și roșea, scurt, provocator. „Chiar n-a venit încă profesorul?“, avea să întrebe, ca de obicei, șoricuța salariată, încheindu-și ultimul nasture al bluzei. Nimeni nu-i va răspunde, pușlamalele arboraseră deja măștile blazate. Gina trebuia să rămână, așa deciseseră tovarășii, neglijabilă. Să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pijama... nu, nu mai era eroul... tânăr, preluând, cândva, sfidător, el, tocmai el, numele ostracizat al nevestei. Numele unei familii de reacționari și fasciști și exploatatori! El, veșnicul persecutat refuzase persecutarea altora, răzbunarea. Își asumase numele ostracizat... plătise destul acest provocator orgoliu. Nu, nu mai era imprudentul de altădată... chiar dacă își conserva cu ultimele puteri, da, cu ultimele puteri își prelungea idealurile: era decis, absolut decis să se retragă cu idealurile sale demodate în camera de lucru. Peste vreo oră, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
individul deasupra statului. Ei, a dovedit, a dovedit? Poate pune individul deasupra statului, vrea s-o facă? Spune, spune și dumneata. D-asta nu e permis de discutat deschis Istoria, d-asta?“. Vecinul Vancea nu răspundea, firește, nici nu auzea provocatoarea interogație. Volubilul Mateiaș sugera că totdeauna a luptat pentru o cauză dreaptă și nu și-a pierdut nici acum curajul, că pasiunea pentru Istorie cuprinde și prezentul, destinul celor loviți de Istorie, și ieri și azi? Nu precupețea nici un efort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
văduvii apăsătoare, în sărăcie și deprimare, nu prea obișnuia să vorbească. Un băiat frumușel, cu replică iute, fusese la începuturi Tolea Voinov! Numai bun de ronțăit între colții pofticioaselor colege de serviciu. La o bibliotecă, mai întâi, asaltat de bilețele provocatoare de la cititoare. La un magazin de discuri, apoi, vecin cu cel de nasturiși cu cel de parfumerie și cu cel de lenjerie de damă. Statornicit, apoi, o vreme, în atelierul foto al Primadonei, fosta solistă, care nu l-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
grăbește să prindă din urmă cometa. Degeaba, superba dispăruse. În fața teatrului, aglomerație. Spectatorul se îndreaptă spre ghișeu. În spatele ghișeului, o păpușă cu zulufi vorbește cu o păpușă cu coc. Spectatorul bagă capul în vizor. Păpușa nu se sinchisește. Spectatorul tușește, provocator. — Ce doriți? Când să răspundă, jucăria rotise deja capul, spre cea de alături. Să-mi spuneți cine este, de fapt, Fănică Olaru, era gata să bâlbâie spectatorul. N-am apucat să-l confrunt cu propriile sale versiuni, să aflu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a obține acest efect unic - părul și sprâncenele vopsite, cravatele de mătase și sacourile cu însemnele cluburilor de iahting, întorsăturile efeminate de frază - dar, odată ce începeai să îl cunoști, se dovedea a fi un om cu o inteligență sprintenă și provocatoare. Era, în felul în care te ataca în mod repetat, ceva care stârnea, o istețime care săgeta și împungea, făcându-te să dorești să răspunzi bine când începea să își formuleze întrebările piezișe și mult prea personale. Cu Harry, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în câte o cămăruță separată și, pentru a-i ajuta să intre în spiritul proiectului, clinica le-a furnizat plină de solicitudine donatorilor câte un teanc de reviste deocheate: poză după poză cu femei tinere și dezbrăcate, în atitudini erotice provocatoare. Dată fiind firea animalului mascul, numai rareori astfel de imagini nu reușesc să stârnească erecții țepene, zvâcninde. Cu seriozitatea sa dintotdeauna când avea ceva de făcut, Tom s-a așezat cuminte pe pat și a început să răsfoiască revistele. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sigur că mă văd, implantați pe capul piramidal. (Figaro, pe care într-o clipă de inspirație o botezasem Bismarck, din cauza mustăților impozante pe care le arăta, venită de afară, din vagabondajele ei nocturne pe acoperișuri. Se uita la mine fix provocator, cu o conformație a botului și a mustăților care m-a speriat, mai ales după ce am realizat că din botul ei atârnau, înfoiate într-o parte și în alta, nu mustățile ei, ci aripile unei păsări. Priveliștea mi-a tăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
nu-i așa?! ea ar vrea sè știe mai multe despre Matei, Da! Îmi place fiindcè mè pricep, îmi place fiindcè mè stimuleazè, în calculatoare n-ajungi niciodatè sè știi totul, mereu se schimbè ceva, e un domeniu foarte mobil, provocator! Nici nu realizezi cum trece timpul în fața calculatorului! Și când nu ești la calculator, Matei? Nimic! Eu sunt tot timpul la calculator! Cum tot timpul? ea se mirè, Stau aproape toatè ziua la birou, seara mè duc acasè, mè culc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
un plâns nervos, nu și-ar recunoaște-o dacă și-ar zări-o În vitrina cofetăriei de pe Hauptstrasse În timp ce urmărește mașina decapotabilă, escortată de motociclete și Își Înghite lacrimile isterice, uriașe lentile strâmbe care Îi Întunecă privirea. Profitorii de război, provocatorii, fanaticii, orfanii, părinții Îndoliați, văduvele vesele, ei toți, noi toți ne acoperim cu regret capul, ochii noștri deodată stinși, gurile noastre deschise Încă, urmăresc mașina blindată care se tot depărtează și, după el, gonind, fără să-l mai poată ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mai trăit vreodată aroganța oarbă, fericită a tinereții —Bineînțeles că nu-mi știu anii pe dinafară, pentru că nici nu vreau să-i știu! Când am văzut că s-au adunat prea mulți, am evitat să Îi mai număr... O sclipire provocatoare a Întinerit privirea lui Traian Manu. Sub blândețea obosită a privirii - așteptarea, neliniștea. Pupila Îi pâlpâie o secundă, nesigură, apoi Întreaga față i se destinde: râsetele s-au grăbit să izbucnească. Mi-e teamă să nu fi trecut chiar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
saloanele pariziene. Căldura focului, canapelele confortabile, draperiile din catifele moi, în culoarea jadului, cofeturile fine de pe măsuță, carafa prinsă în rețeaua argintului filigranat și, desigur - cum ar fi putut să uite? - manierele valetului, tonul și expresivitatea gesturilor, folosirea inteligentă și provocatoare a pauzelor pe fondul banal, cu totul convențional al conversației. Avertizată de o ușoară clătinare a draperiei, femeia deveni conștientă că era observată. Își turnă un strop de lichior într-un pahar, gustă o picătură și, dacă în alte condiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Julia îl jucaseră de multe ori la începutul relației lor, iar James a reintrat în rol cu ușurință. —Pot să-ți ofer ceva de băut? Un pahar de șampanie, te rog. Julia s-a așezat pe scaun mișcându-și fundul provocator, în beneficiul găștii de bărbați cu bale la gură care-o priveau din spate. Barmanul a așezat un pahar în fața ei și-a turnat șampanie cu o expresie impasibilă. Dar Julia știa că omul le sorbea de pe buze fiecare cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
originale, metode de sorginte fascistă, puse în aplicare de puterea neocomunistă. Incitarea la violență a populației civile. Minerii pe de o parte, brațul înarmat al clasei muncitoare, iar pe de alta, scutierii, trupele antiteroriste având drept misiune instituirea terorii, și provocatorii Securității sereiste, care au dat foc la autobuze și au pornit atacul asupra Televiziunii, pentru a motiva masacrul... Rafael citea răspicat, cu intonație ostentativă. Incrimina plin de satisfacție, iar satisfacția lui părea să se proiecteze pe fața lui Milică, ascultându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
facă un nume. Producătorul arăta interesant, adică foarte atrăgător, vreau să zic, dar a plecat aproape imediat ca să schimbe o vorbă cu chitaristul unei formații destul de celebre, care poza ostentativ la capătul tejghelei barului, cu plevisul Împins Înainte În chip provocator. Respectând cerințele modei, era atât de slab Încât oasele șoldurilor Îi făcuseră găuri prin blugi. Pe cântăreț Îl știam deja. — Salutare, Leggo. Cum Îți mai merge? l-am Întrebat eu. — Bine, mi-a răspuns. Pentru Leggo, asta fusese o conversație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
sosirea sa, se organizează o cabală, punându-i-se În seamă tot soiul de calomnii. E considerat necredincios sau eretic, e amintită prietenia sa cu Hasan Sabbah, se reiau, uneori, acuzațiile de alchimie deja proferate la Samarkand, i se trimit provocatori zeloși care-i tulbură taifasurile, sunt amenințați cu represalii cei care cutează să-l găzduiască. De obicei, nu stăruie. De Îndată ce simte că atmosfera a devenit apăsătoare, simulează o boală ca să nu mai apară În public. Și nu Întârzie să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lui eliberează un urlet cuprins de flăcări roșii, asemenea unui glonț plecat de pe țeava puștii, nu mă atinge, îmi faci rău! Mă ridic imediat de pe pat și rămân în picioare în fața lui înțepenită în goliciunea mea, dar nu goliciunea aceea provocatoare pe care o avusesem odată, proaspătă și mândră, ca goliciunea unui animal, ci o goliciune omenească, o goliciune care își cerea scuze și pe care numai un ochi îndrăgostit o mai poate găsi frumoasă, însă acesta care mă privește acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ambulanței, iar eu îl privesc înspăimântată, de când atârnă acolo, cine știa că vom avea nevoie de el? Fără să mă bâlbâi, de parcă aș fi sunat după un taxi, comand o ambulanță, apoi mă întorc în dormitor cu pași sprinteni, aproape provocatori. Stau în fața ochilor lui micșorați, care par închiși chiar și atunci când sunt larg deschiși, și îl informez pe un ton sec, trebuie să te îmbraci, Udi, imediat vin să te ia, iar el se retrage, întorcându-și fața de la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pătură, îi pun brațul adormit în jurul umerilor mei, în iluzia unei îmbrățișări, încerc să îi mângâi trupul, să îi trezesc dorința. Cum să o trezesc, de unde trebuie adusă, uneori un singur cuvânt reușea să o aducă la viață, un zâmbet provocator, incitant, dar așa, când trupul a rămas singur, fără toate celelalte atribute, numai membrele inerte și boala lor misterioasă, rușinoasă, cum să vină, dar de data aceasta nu renunț, trebuie să încerc să îl vindec prin mijloace primitive, nici fiicele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
remușcări alături de el, cântărind vorbele sale, observându-i dezamăgită silueta scundă, bretonul asemenea coamei unui căluț căzându-i în ochi, și știam că în afara casei sale sufocante, cu părinții aceia bătrâni, cu sufletele amărâte, aștepta o lume întreagă, furtunoasă și provocatoare și eu eram singura care nu putea ajunge la ea și nu reușeam nici să îi ignor existența, până când într-o seară mi-a spus, m-am săturat să îți tot văd mutra asta amărâtă, eu nu doresc nici o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
îngenunchează, își pleacă nările spre pământ, ca și când ar împlini un ritual antic, ce îmi trezește frica, imediat cobor grăbită, ies din hotel, merg spre pădure, iar acolo stă el culcat printre copaci înalți și floricele strălucitoare, cu umerii tremurând, urlete provocatoare pornesc dinăuntrul său ca din adâncurile pământului. Udi, ce se întâmplă, mă reped spre el, îngenunchez lângă el, ce îți mai fac ochii, vezi ceva? El suspină, ochii sunt bine, dar nu pot respira, îmi este greață, iar eu întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]