4,919 matches
-
din „experiența sa” utilizând forme diverse de educare a părinților, bazate pe colaborare, iar cei care vor avea de câștigat sunt copiii, părinții și profesorii. Competențele specifice profesiunii didactice sunt: competența profesională - structurată pe trei dimensiuni: competența de specialitate, competența psihopedagogică și competența psihosocială și managerială; capacitatea de a întreține raporturi satisfăcătoare cu eșaloanele ierarhiei superioare directori, inspectori; competența de a dezvolta bune relații cu beneficiarii - elevi, părinți, comunitate. Strategii creative în lucrul cu părinții: A . Metode, tehnici și exerciții creative
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
binele, precum și toate bogățiile pământești. Fiecare dintre noi avem datoria de a înmulți talanții cei încredințați nouă de Dumnezeu, căci vom da socoteală pentru înmulțirea darurilor oferite de Dumnezeu. Înmulțirea lor ne aduce mântuirea sufletului și Împărăția Cerurilor. Din perspectivă psihopedagogică, această pildă este deosebit de relevantă, fiind în rezonanță atât cu cele mai profunde teorii psihogenetice, dar și cu cele mai înalte exigențe morale. Pot fi făcute trei observații în legătură cu această pildă.<footnote id="15"> Cocoș, C., Educația religioasă, Editura Polirom
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sursele de informare; dreptul de dezvoltare a competențelor individuale și colective. Dreptul de a imagina și a crea devine astfel unul din drepturile omului, iar respectarea sa poate începe din grădiniță sau din școală. CAPITOLUL al II-lea FUNDAMENTELE ȘTIINȚIFICE - PSIHOPEDAGOGICE ALE PROBLEMEI CERCETATE II. 1 Delimitări conceptuale II. 2 Factorii creativității II.2.1 Condiții și factori structurali intrinseci ai creativității II.2.2 Condiții și factori socio - educaționali / intrinseci II.2.3 Interrelația factorilor creativității II. 3 Etapele procesului
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creative și le-a prezentat pe baza unui model este Guilford, care face distincția între trăsături, particularități relativ durabile și aptitudini-disponibilități individuale de a învăța anumite lucruri. În lucrarea sa „Psihologia creativității”, Erika Landau prezintă creativitatea în lumina diferitelor școli psihopedagogice. Astfel, Freud folosește conceptul de sublimare în descrierea creativității, punând temelia concepției psihanalistice asupra acesteia. Orientarea psihologic-abisală (Sharp 1930, Fairbairn 1938, Lee 1947) consideră că motivația oricărei performanțe culturale își are originea în devierea/deplasarea energiilor libidoului de la scopurile sale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
prezenței sau absenței unor aptitudinii sau interese specifice, din specificul activității, al informației, al tehnologiilor, al mijloacelor de expresie din cele două mari domenii ale creației și chiar din diferite domenii ale științei, tehnicii și artei. Din punct de vedere psihopedagogic, creativitatea reprezintă o structură psihică pe care școala este chemată să o formeze, să o dezvolte. II.5 Modalități de cultivare a potențialului creativ al elevilor Numeroși adepți ai tezei creativității aduc drept argumente rezultatele pozitive obținute prin metodele de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
generale de a învăța, de a acumula cât mai multă experiență socială. În același timp, trebuie să avem în vedere și nivelul de normalitate al vorbirii, principalele tulburări de limbaj ale unor elevi, stabilirea unui diagnostic corespunzător pentru începerea tratamentului psihopedagogic adecvat. Referitor la imaginație, psihologia școlară este interesantă cu precădere de formele active și voluntare ale acesteia: imaginația reproductivă, creatoare, visul de perspectivă. Particularitățile imaginației școlarului de vârstă mică pot fi puse în evidență observând modul în care el fabulează
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
mare situația psihică și fizică a tinerilor, mai ales pe cei din ciclul gimnazial, aflați în perioade de mari schimbări. În subcapitolul: Comunicarea profesorpărinte. Disfuncții și soluții am analizat acest subiect din perspectiva relației părinte profesor. Din punct de vedere psihopedagogic, părintele, are o mare responsabilitate față de copil. El are datoria de a monitoriza îndeaproape evoluția copilului atât din punct de vedere didactic, cât și disciplinar și de a se interesa periodic de situația școlară a copilului. O bună comunicare între
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
tânărul să se simtă prețuit, acceptat, apărat uneori de consecințele propriilor greșeli, un mediu care săi dezvolte încrederea în sine și abilitățile de a comunica. De o deosebită importanță este cultivarea relației afective pozitive, realizarea în școală a unui climat psihopedagogic socioafectiv destresant în măsură să stimuleze dezvoltarea personalității și satisfacerea trebuințelor de autorealizare a elevilor prin dezvoltarea motivației pentru școală și pentru învățătură. Esențială rămâne implicarea responsabilă a profesorului în realizarea acestor cerințe, atât ca factor cu acțiune directă asupra
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
educația copilului; * să cunoască mult mai bine potențialul copilului și să sprijine familia în acțiunea de cunoaștere a propriului copil în vederea formării unei imagini reale despre capacitățile sale de învățare și nivelul de pregătire; * să familiarizeze părinții cu anumite cunoștințe psihopedagogice și să-i inițieze în folosirea unor metode și procedee de educație adecvate particularităților de vârstă și individuale; * să prevină apariția unor situații problematice atât în ceea ce privește copilul, cât și familia; * să sprijine familia în rezolvarea unor situații problematice care privesc
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și a locului pentru a-i invita pe părinți să se exprime. Spațiul/contextul, participanții sunt elemente importante care influențează comunicarea; * inadvertențele de limbaj -pot constitui bariere grave în calea comunicării dintre profesor și părinți. Un limbaj prea științific, prea psihopedagogic, plin de neologisme poate constitui în anumite situații un factor de blocaj al comunicarii profesorpărinte. Este nevoie să se utilizeze un limbaj simplu, direct, în termeni obișnuiți, adaptați la interlocutor; * barierele culturale - mulți părinți se consideră inferiori cadrului didactic din
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
discută în mare parte despre eșecuri, insuccesele elevilor, astfel încât să se găsească soluții pentru prevenirea /rezolvarea acestora. o Bariere în comunicarea profesor - profesor: specializări diferite; intervenția unor profesori în orele și sarcinile date de alți colegi, de alte specialități; pregătirea psihopedagogică; programul zilnic (timpul); diferența între generații (opinii diferite, perspective diferite); mediul fizic, ambientul. Unii consideră că numai părerea lor contează, că numai ei au dreptate și atunci, normal că nu mai pot asculta și alte puncte de vedere. Nici nu
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
cooperare mai evidentă între parteneri și cu o finalizare clară a acțiunii. Tot mai pronunțat se manifestă și spiritul competitiv (între parteneri sau între grupuri) iar dăruirea în vederea succesului, a câștigului este totală. I.1.2. Un model de caracterizare psihopedagogică Elev........................................................................ face parte dintr-o familie de tipul-1 ................................................... împreună cu cei ...... frați mai mari și cei .......... frați mai mici. Tata are profesia de..... ...............și lucrează la ............................. Mama are profesia de ...............și lucrează la .............................. Atmosfera și climatul educativ -2:................................................ Posibilitățile materiale și
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
la: ..............................................., iar rezultatele cele mai slabe au fost obținute la ............................................. ....... La viața colectivului este-15................................., considerat de colegi-16............... ...... . Media la purtare este................. cu o comportare generală-17 ....................................... . Această caracterizare a fost întocmită la sfârșitul clasei ...... și semnează, ............................. Încercați să faceți o caracterizare psihopedagogică utilizând, la nevoie, recomandările de mai jos: 1 normală; mamă vitregă; tată vitreg; numai mamă, numai tată, părinți despărțiți, familie extinsă: bunici, veri, unchi, mătuși, etc; -2 raporturi armonioase, de înțelegere între părinți, între părinți și copii; raporturi punctate de
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
sentiment de devalorizare, în al doilea caz el va trăi același sentiment de devalorizare când își constată incapacitatea de a-și atinge țelurile. Ori sentimentul de siguranță implică și încrederea copilului că poate conta pe puterea și competența adulților. Experiența psihopedagogică acumulată în ultimele decenii ne permite să afirmăm, că absența oricăreia dintre aspectele amintite, și cu atât mai vădit a multora dintre ele, va duce sigur la o perturbare în elaborarea personalității copilului și a dezvoltării sale și va procura
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
sportive pentru pregătirea organizată a acestora. (2) Elevii pot fi cazați în internate și pot servi masa la cantinele școlare, în condițiile stabilite prin regulamente de organizare și funcționare a unităților respective. Art.100. În timpul școlarizării, elevii beneficiază de asistență psihopedagogică și medicală gratuită. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu prețuri reduse, la spectacole, muzee, manifestări cultural-sportive și la transportul în comun, pe baza carnetului de elev, vizat la zi. Art.101. Elevii din învățământul de stat și particular
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
învățământul de masă-integrare individuală cu adaptarea cerințelor școlare. În prezent frecventează școala normală, dovedind o adaptare școlară relativ bună, înregistrând progres în ceea ce privește achizițiile școlare fundamentale. 4. Examenul somatic: Prezintă o dezvoltare staturală ponderală și toracică la limita normalului. 5. Examenul psihopedagogic: Deficit mediu la nivelul operațiilor gândirii; Capacitate amnezică relativ bună; Instabilitate psihomotorie și tulburări de psihomotricitate (orientare spatio temporală, lateritate și schema corporală) grave; Are autonomie personală și socială; Labilitatea atenției și capacitate scăzută de concentrare; Prezintă o ușoară instabilitate
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
provenind doar din alocațiile copiilor și din ceea ce trimite mamă, dar o mare parte din bani sunt folosiți de către tată în scopuri personale (băutură alcoolică și țigări). 4. Examenul somatic: Prezintă o dezvoltare staturală, ponderală și toracică normală. 5. Examenul psihopedagogic: Copilul este dezvoltat normal, are un aspect fizic agreabil, este ordonat, știe să își păstreze hainele curate. Obosește foarte repede atunci când se joacă singur sau alături de ceilalți copii. Nu poate fi atent mai mult de 30 de minute și începe
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
în grădinița dezvoltarea fizică a copilului era relativ normală, dar inferioară celei observate la sora sa geamănă, care nu a prezentat nici o deficiență fizică sau organică și care a avut o evoluție mult mai bună sub aspect somatic. 5. Examenul psihopedagogic a evidențiat următoarele aspecte: manifestări specifice sindromului de instituționalizare structurat și frecvente tulburări de comportament: negativism, capacitate scăzută de autocontrol și inhibiție voluntară etc.; deficiențe cognitive, tulburări de învățare și de adaptare; instabilitate psihomotrică; bizarerii și ticuri verbale (ex: repeta
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
grija bunicilor care nu îi supraveghează suficient. În educarea celor doi copii părinții aplică frecvente pedepse fizice, apare un dezacord marcant între părinți. 4. Examenul somatic: Prezintă o dezvoltare staturală, ponderală și toracică normală, situate la limita superioară. 5. Examenul psihopedagogic: Fizic plăcut, bine dezvoltat, ordonat în ținuta vestimentară. Inteligența sub limita normalului, capacitate slabă de efort în genere, de concentrare în special. Nu poate fi atent și urmări lecția de-a lungul unei ore. Obosește destul de repede și nu mai
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
din familie este tensionată, mediul familial nu este optim pentru o dezvoltare armonioasă a copiilor. Logopatul este pedepsit și criticat frecvent de către părinți. 4. Examenul somatic: Prezintă o dezvoltare staturală, ponderală și toracică normală, situată la limita superioară. 5. Examenul psihopedagogic: Inteligență normală, este retras, când este pus să răspundă sau să facă o anumită activitate se intimidează, nu poate urmări lecțiile până la capăt. Aspectul fizic este plăcut, îngrijit și ordonat. Îi place foarte mult să cânte, se simte foarte bine
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
persoană, de mediul familial, de mediul natural, de mediul scolar, de mediul social), execută parțial corect comenzi verbale simple (ia, stai jos, închide/deschide ușa), pronunță parțial corect cuvinte/propoziții pe baza comenzilor verbale receptionate; formulează cu suport ilustrativ și psihopedagogic, propoziții simple, corecte din punct de vedere gramatical și logic, ca răspuns la întrebarea „cine?”, „ce face?” pronunția reflectată (prin imitație) este mai bine dezvoltată decât pronunția independentă; utilizează comunicarea verbală și comunicarea non-verbală. III. Domeniul cognitiv: Citire scriere comunicare
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cuvintelor, propozițiilor, texte de dificultate redusă, respectând liniatura caietului Matematica; recunoaște cifrele de la 1 la 20, ordonează corect obiectele în ordine crescătoare sau descrescătoare în funcție de lungime, mărime, identifică vecinii în concentrul 0-20; recunoaste, pe baza suportului concret și cu suport psihopedagogic figurile geometrice; realizează corespondența între numărul de elemente a unei mulțimi și cifra în concentrul 0-20. IV. Domeniul social-afectiv nu se deplasează independent în afara spațiilor protejate: școală, casă; manifestă atitudine pozitivă și echidistanță față de toate persoanele din mediile familiare; poate
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
vorbirii: vorbirea este pe jumătate inteligibilă, nu se disting cuvintele; Vocea - intensitate, tonalitate, melodicitate: mare, ridicată cu melodicitate ridicată permanentă. Trăsături de personalitate: temperament sangvinic, are un comportament liniștit, pasiv, prezintă timiditate crescută în relațiile cu persoane nou cunoscute. Examen psihopedagogic: Dezvoltarea intelectuală este de nivel mediu (bună), Q.I. ~ 80 (Test Matricile Progresive Raven Color), V. M. ~ 6 ani (test Goodenough), cu posibilități intelectuale insuficient valorificate, datorită întârzierii în achiziția limbajului, pe fondul hipoacuziei bilaterale profunde. Instabilitate psihomotorie asociată cu
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
propria persoană, de mediul familial, de mediul natural, de mediul școlar, de mediul social), execută corect comenzi verbale simple (ia, stai jos, închide / deschide ușa), pronunță parțial corect cuvinte/propoziții pe baza comenzilor verbale recepționate; formulează cu suport ilustrativ și psihopedagogic, propoziții simple, corecte din punct de vedere gramatical și logic, ca răspuns la întrebarea „ce face?”, „cum?”, „cand?”, „unde?”; pronunția reflectată (prin imitație) este mai bine dezvoltată decât pronunția independentă; utilizează comunicarea non-verbală; prezintă dificultăți în ordonarea cuvintelor pentru alcătuirea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
încercări și verificări. Talent / supradotare / geniu și Creativitate În domeniul psihologic și pedagogic cercetătorii asupra fenomenului creativității se referă la copii studiați ca fiind creativi / dotați (supradotați sau superior dotați) / excepționali / talentați / cu performanțe superioare (academice sau creative). În literatura psihopedagogică românească, termenul de „supradotare” este folosit cu referire directă la nivelurile înalte ale capacității intelectuale generale. Este exclusiv inteligență (nu „factorul cognitiv”, căci acesta include și imaginația, factor decisiv în creativitate, de care s-a stabilit că inteligența se disociază
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]