KorAP: Find »[drukola/base=psihopedagogie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...63 64 65 ...88 >

2,185 matches

Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

cu cerințe educative speciale să se facă pe principiul resursa urmează copilul, indiferent de forma de învățământ pe care o frecventează. În documentele editate sub egida UNESCO referitoare la terminologia educației speciale și a disciplinelor ei conexe, cum ar fi psihopedagogia medicală, psihopedagogia medico‑socială sau psihologia copilului cu cerințe speciale, se subliniază ideea că psihopedagogia specială este o știință de sinteză care utilizează informații furnizate de medicină (pediatrie, neuropsihiatrie, neuropatologie, neurologie infantilă, oftalmologie, otorinolaringologie, ortopedie, audiologie, igienă etc.), psihologie, pedagogie

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
educative speciale să se facă pe principiul resursa urmează copilul, indiferent de forma de învățământ pe care o frecventează. În documentele editate sub egida UNESCO referitoare la terminologia educației speciale și a disciplinelor ei conexe, cum ar fi psihopedagogia medicală, psihopedagogia medico‑socială sau psihologia copilului cu cerințe speciale, se subliniază ideea că psihopedagogia specială este o știință de sinteză care utilizează informații furnizate de medicină (pediatrie, neuropsihiatrie, neuropatologie, neurologie infantilă, oftalmologie, otorinolaringologie, ortopedie, audiologie, igienă etc.), psihologie, pedagogie, sociologie, asistență

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de învățământ pe care o frecventează. În documentele editate sub egida UNESCO referitoare la terminologia educației speciale și a disciplinelor ei conexe, cum ar fi psihopedagogia medicală, psihopedagogia medico‑socială sau psihologia copilului cu cerințe speciale, se subliniază ideea că psihopedagogia specială este o știință de sinteză care utilizează informații furnizate de medicină (pediatrie, neuropsihiatrie, neuropatologie, neurologie infantilă, oftalmologie, otorinolaringologie, ortopedie, audiologie, igienă etc.), psihologie, pedagogie, sociologie, asistență socială, științe juridice, în studiul personalității persoanelor cu diferite tipuri de deficiență (mintală

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
persoanelor cu diferite tipuri de deficiență (mintală, auditivă, vizuală, somatică, de conduită, de limbaj etc.) sau a persoanelor aflate în dificultate privind integrarea și relaționarea lor cu instituțiile comunității sau cu semenii din comunitatea din care fac parte. Altfel spus, psihopedagogia specială împrumută din alte discipline termeni, concepte a căror semnificație este utilizată într‑o manieră interdisciplinară distinctă, în funcție de varietatea formelor de deficiență și inadaptarea consecutivă tipului de deficiență. De asemenea, câmpul de acțiune a psihopedagogiei speciale se situează între studierea

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
care fac parte. Altfel spus, psihopedagogia specială împrumută din alte discipline termeni, concepte a căror semnificație este utilizată într‑o manieră interdisciplinară distinctă, în funcție de varietatea formelor de deficiență și inadaptarea consecutivă tipului de deficiență. De asemenea, câmpul de acțiune a psihopedagogiei speciale se situează între studierea stării de normalitate și a stării patologice, parcurgând un traseu complex care include prevenirea, depistarea, diagnoza, terapia, recuperarea, educarea, orientarea școlară și profesională, integrarea socioprofesională și monitorizarea evoluției ulterioare a persoanei cu dizabilități sau aflate

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
educarea, orientarea școlară și profesională, integrarea socioprofesională și monitorizarea evoluției ulterioare a persoanei cu dizabilități sau aflate în dificultate. Toate etapele respective pot fi incluse într‑o formulă specifică acestui domeniu care justifică în mare parte caracterul pragmatic, acțional al psihopedagogiei speciale: asistența psihopedagogică și socială 1. Componentele fundamentale ale asistenței psihopedagogice și sociale sunt: a) psihologică: - cunoașterea particularităților specifice dezvoltării psihice a persoanei și a tuturor componentelor personalității; - atitudinea și reacțiile persoanei în raport cu deficiența sau cu incapacitatea sa și atitudinea

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
sau a unor disfuncții la nivel familial, comunitar și social referitoare la persoanele aflate în dificultate; - îmbogățirea corpusului de cunoștințe cu noi informații rezultate în urma unui permanent proces de cercetare‑acțiune și modernizare a programelor de intervenție existent în domeniul psihopedagogiei speciale și asistenței sociale. Problematica persoanelor cu cerințe speciale constituie un câmp semantic complex și în evidentă schimbare 1. În literatura psihopedagogică se întâlnesc frecvent mai mulți termeni care, în funcție de modul de abordare a problematicii persoanelor cu cerințe speciale, pot

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
la fel, un elev coleric sau hiperkinetic nu‑și poate concentra atenția prea mult timp în clasă, dar poate înțelege cu ușurință conținutul lecțiilor în momentele sale de atenție). Totuși, sintagma cerințe educaționale speciale este utilizată mai ales în domeniul psihopedagogiei speciale, unde semnifică necesitatea unor abordări diferențiate și specializate ale educației copiilor cu dizabilități/deficiențe mintale, intelectuale, ale celor cu afecțiuni neuropsihice, neurofiziologice, senzoriale, fizice, somatice etc. 3) Normalizarea este un termen care se referă, în principal, la asigurarea unor

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
al activității consilierilor pentru integrare sociofamilială, cu scopul de a exemplifica setul de cerințe și competențe profesionale din domeniul asistenței și protecției copilului aflat în dificultate. În sistemul instituțiilor de educație specială pot fi întâlnite următoarele categorii profesionale: profesor de psihopedagogie specială (pentru instituții de educație specială destinate elevilor cu diferite forme și grade de dizabilități: cognitive, senzoriale, motorii, asociate); profesor logoped; profesor de sprijin - pentru realizarea sarcinilor de integrare în școlile obișnuite a elevilor cu cerinte speciale; profesor itinerant - pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
reglementat prin Legea nr. 128/1997 - Statutul cadrelor didactice - unde, la articolul 5, alături de alte funcții didactice din învățământul special, legiuitorul stipulează funcțiile de învățător/institutor itinerant și, respectiv, profesor itinerant). Principalele caracteristici ale acestor noi arii profesionale din domeniul psihopedagogiei speciale sunt următoarele: a) cadrele didactice itinerante și de sprijin 1 sunt profesori ai școlii speciale care desfășoară activități de recuperare și dezvoltare psihofizică a copilului deficient și acordă asistență psihopedagogică sau de specialitate elevilor deficienți integrați individual în școala

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
copii/elevi cu deficiențe ușoare și medii; - copii/elevi cu deficiențe grave, severe, profunde sau asociate, integrați în școala publică la solicitarea părinților; e) condițiile pentru ocuparea posturilor de profesori itineranți și de sprijin sunt următoarele: să fie absolvenți de psihopedagogie specială, pedagogie sau psihologie și să aibă un stagiu atestat de pregătire teoretică și practică în educație specială. Setul de competențe al cadrului didactic itinerant sau de sprijin este orientat spre următoarele tipuri de activități: - elaborează și propune echipei de

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de comunicare, exteriorizare și transmitere - limbajul. Totalitatea subsistemelor și proceselor prezentate trebuie studiată atât sub aspect static, cât și dinamic, structural și funcțional, pentru a putea surprinde cât mai complet și exact complexitatea personalității în ansamblul ei. În lucrarea intitulată Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap, Gh. Radu (1999) subliniază că un aspect foarte important ce are în vedere relația învățare - dezvoltare la elevii cu dizabilități, în perspectiva recuperării acestora, se referă la faptul că diversele afecțiuni sau tulburări, care influențează structura

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
tulburărilor și deficiențelor, limitele impuse de gravitatea deficienței, atitudinea și gradul de acceptare față de sine și de către cei din jur. Chiar și așa, cunoașterea persoanei cu dizabilități din perspectiva structurii și dinamicii personalității sale constituie una dintre provocările majore ale psihopedagogiei speciale, la care specialiștii acestui domeniu trebuie să identifice soluții. Întrebări și teme de reflecțietc " Întrebări și teme de reflecție" • Prezentați sintetic principalii factori care condiționează dezvoltarea copilului; exemplificați prin raportare la copii cu diferite tipuri de dizabilități. • Cum poate

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de dezvoltare: a) vârsta biologică; b) vârsta de dezvoltare - mintală, motorie, a limbajului; c) comportament ludic; d) învățare socială și coeficientul de socializare; e) vârsta școlară. E. Verza menționează în lucrările sale că pentru efectuarea unei psihodiagnoze valide în domeniul psihopedagogiei speciale se impune respectarea următoarele condiții: - diferențierea tulburărilor organice de cele funcționale; - stabilirea rolului factorilor socioculturali și familiali; - identificarea factorilor etiologici; - estimarea nivelului deficienței; - evaluarea prognozei și stabilirea unei metodologii recuperativ‑compensatorii. În psihopedagogia specială, probele/testele care se folosesc

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
efectuarea unei psihodiagnoze valide în domeniul psihopedagogiei speciale se impune respectarea următoarele condiții: - diferențierea tulburărilor organice de cele funcționale; - stabilirea rolului factorilor socioculturali și familiali; - identificarea factorilor etiologici; - estimarea nivelului deficienței; - evaluarea prognozei și stabilirea unei metodologii recuperativ‑compensatorii. În psihopedagogia specială, probele/testele care se folosesc pentru diagnoza psihologică pot fi întrebuințate în cercetare și în procesul de învățare‑dezvoltare a unor cunoștințe, deprinderi, aptitudini etc. Subiectul care prezintă anumite deficiențe este mult mai receptiv dacă probele respective au o

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
fi reprezentată astfel: Abordarea integrală și integrată a acestor componente în procesul de evaluare permite apropierea de un diagnostic complet și nuanțat care să orienteze intervenția în raport cu resursele biologice, fiziologice și psihologice ale persoanei. În altă ordine de idei, în psihopedagogia specială, psihodiagnoza reprezintă o etapă intermediară între: - diagnoza organică; - diagnoza funcțională; - diagnoza socială; - prognoză. Prognoza trebuie să creeze posibilitatea ca persoana cu deficiențe să depășească starea prezentă și să fie proiectată în viitor prin: oferirea de modele pozitive de viață

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de deficienți sau pentru toate tipurile de deficienți. Ambele implică procese de raționalizare în abordarea „cazurilor” de deficienți, strategii de acțiuni recuperatorii care asimilează efectele de progres în dezvoltarea psihică și efectele de recuperare compensatorie. Specificul diagnozei și prognozei în psihopedagogia specială diagnoza și prognoza în psihopedagogia specială au o serie de caracteristici specifice, ca urmare a diferențelor psihoindividuale ale deficienților de diferite categorii; pe baza diagnozei și prognozei se construiesc programe recuperativ-compensatorii și se adoptă o metodologie adecvată procesului instructiv-educativ

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de deficienți. Ambele implică procese de raționalizare în abordarea „cazurilor” de deficienți, strategii de acțiuni recuperatorii care asimilează efectele de progres în dezvoltarea psihică și efectele de recuperare compensatorie. Specificul diagnozei și prognozei în psihopedagogia specială diagnoza și prognoza în psihopedagogia specială au o serie de caracteristici specifice, ca urmare a diferențelor psihoindividuale ale deficienților de diferite categorii; pe baza diagnozei și prognozei se construiesc programe recuperativ-compensatorii și se adoptă o metodologie adecvată procesului instructiv-educativ; cu cât diagnosticul diferențial și etiologic

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
în procesul de învățare-dezvoltare a subiectului; evaluarea și diagnosticul, indiferent de forme trebuie să pună în evidență diferențele specifice ale persoanei testate, calitățile și minusurile prin care se remarcă în raport cu ceilalți indivizi de aceeași vârstă sau de vârste diferite; în psihopedagogia specială, testarea-evaluarea-diagnosticarea constituie triada prin care se relevă competența diagnosticianului (de aici și predicția ce se impune a fi efectuată de același specialist); particularitățile activităților recuperatorii imprimă o anumită specificitate actului de diagnostic și mai cu seamă celui pronostic (în vederea

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
durată implică organizarea treptată a status-urilor și rolurilor sociale posibile de atins (o proiectare privind viitorul persoanei în cauză din punct de vedere social și profesional); ambele forme de prognoză constituie împreună părți componente ale recuperării individuale; diagnoza în psihopedagogia specială constitue o etapă intermediară între diagnoza organică, diagnoza funcțională, diagnoza socială și prognoză; primele două forme de diagnoză sunt anterioare psihodiagnozei și intră, în parte, în sarcina domeniului medical, iar ultimele două urmează psihodiagnozei și revin domeniului psihopedagogic; diagnoza

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
comportamentului adaptiv, alterări ale abilității/maturității de învățare și socializare etc. Majoritatea acestor termeni sunt utilizați cu precădere în domeniul psihiatric. În ultimii ani, termenii din domeniul medical, specifici nosologiei psihiatrice, clasice sau moderne, sunt utilizați mai puțin în domeniul psihopedagogiei speciale, existând recomandări ferme din partea specialiștilor acestui domeniu de a renunța la terminologia medicală din cauza efectelor induse de eticheta nosologică în planul psihic și al percepțiilor/reprezentărilor negative din partea opiniei publice cu privire la această categorie de persoane. Această atitudine are o

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
și însoțită de alte tipuri de deficiență (auditivă, vizuală, motrice) sau consecutivă unor probleme de sănătate sau boli cronice care nu permit frecventarea programului școlar, caracterizată prin retard intelectual, care poate fi ameliorat sau recuperat prin programe de intervenție specifice psihopedagogiei speciale. 4.3. Clasificarea deficiențelor mintaletc "4.3. Clasificarea deficiențelor mintale" Au existat mai multe forme de clasificare a deficiențelor mintale, în funcție de diferite criterii sau poziții ale specialiștilor cu privire la gradul de recuperare‑educare a tipului de deficiență identificat în rândul

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
recuperării deficiențelor neuropsihomotoriitc " 6.3. Aspecte privind metodologia recuperării deficiențelor neuropsihomotorii" Recuperarea neuropsihomotrice se numără printre cele mai importante metode utilizate în domeniul terapeutic, ocupând un loc important în sistemul metodelor de recuperare, atât în psihiatria infantilă, cât și în psihopedagogia specială. În capitolul referitor la instrumente și moduri de activitate din domeniul psihopedagogiei speciale, este prezentat un ghid al abilităților motorii cuprinse în ghidul Portage pentru educație timpurie, care reprezintă achizițiile la finele fiecărei perioade de vârstă, până la 6 ani

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
se numără printre cele mai importante metode utilizate în domeniul terapeutic, ocupând un loc important în sistemul metodelor de recuperare, atât în psihiatria infantilă, cât și în psihopedagogia specială. În capitolul referitor la instrumente și moduri de activitate din domeniul psihopedagogiei speciale, este prezentat un ghid al abilităților motorii cuprinse în ghidul Portage pentru educație timpurie, care reprezintă achizițiile la finele fiecărei perioade de vârstă, până la 6 ani. Acest ghid cuprinde un inventar de abilități de care trebuie să dispună copiii

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
proceselor cognitive, orice afectare a acestuia ar putea avea influența și calitatea operațiilor gândirii, relațiilor cu cei din jur și structurării personalității copilului. Din acest motiv, cunoașterea și identificarea tulburărilor de limbaj reprezintă o prioritate a specialiștilor în probleme de psihopedagogie, precizia și precocitatea diagnosticului acestor tulburări garantând reușita programului terapeutic și recuperator al copilului cu tulburări de limbaj. Având în vedere semnificațiile teoretice și practice, obiectivele logopediei se rezumă la următoarele aspecte fundamentale: studierea și asigurarea unui climat favorabil al

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]