3,998 matches
-
metodei critice a d-lui Ibrăileanu, animat de elan corporativ și înarmat cu fațete multiple de critic pledant, cu erudiție adesea superficială, vulgarizând abil teorii abstracte, într-un stil de o facilitate cursivă agreabilă, d. M. Ralea e un eclectic publicist și un nobil colportor de idei generale din atmosfera culturală a vremii.” Totuși, referindu-se la „critica universitară”, iat-o „eminent reprezentată” prin Tudor Vianu, Mihai Ralea și Basil Munteanu, critică orientată spre „idei generale, erudiție și un contact mai
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
COSTIN, Lucian (pseudonim al lui Ion Gh. Costiniuc; 11.IX.1887, Lisaura, j. Suceava - 10.IX.1951, Caransebeș), poet, folclorist și publicist. Este fiul Marandei și al lui Gheorghe Costiniuc. Frecventează clasele primare la școlile din Tișăuți și Lisaura, după care este elev al Liceului de băieți din Suceava. Se înscrie la Facultatea de Geografie a Universității din Cernăuți, audiind, între 1910
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
CRISTEA, Radu Călin (30.IV.1955, Ineu, j. Arad), critic literar, eseist și publicist. A urmat cursurile liceului din Chișineu-Criș, în județul Arad. În 1978 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, fiind unul dintre animatorii Cenaclului de Luni coordonat de Nicolae Manolescu. După absolvire este, pe rând, profesor
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
CRISTEA, Stan V. (16.III.1950, Sfințești, j. Teleorman), poet și publicist. Este fiul Floarei (n. Mincă) și al lui Vasile Cristea, țărani. După studii gimnaziale la Sfințești (1961-1965) și liceale la Roșiori de Vede, este absolvent al Facultății de Filosofie-Istorie a Universității din București (1981). Funcționează ca instructor și instructor principal
CRISTEA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
1996; Județul Teleorman. Dicționar biobibliografic, Alexandria, 1996; Neliniște și fluturi, Alexandria, 1999; Eminescu și Teleormanul, Alexandria, 2000; Introducere în istoria culturală a județului Teleorman, Alexandria, 2002. Ediții: Paisprezece poeți din Sud, Alexandria, 2001; Unsprezece prozatori din Sud, Alexandria, 2001; Șase publiciști din Sud, Alexandria, 2001. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Prietenii mei scriu versuri, LCF, 1996, 15; Iordan Datcu, Eminescu și Teleormanul, ALA, 2000, 526. I.D.
CRISTEA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
, Aurel (20.VI.1913, București - 10.VI.1979, București), dramaturg, poet, prozator și publicist. Este fiul Paulinei și al lui Jean Leibovici, funcționar. B. are parte de o copilărie săracă în mahalaua bucureșteană a tabacilor. Urmează clasele primare la școala „August Treboniu Laurian” de lângă biserica Lucaci, continuă la Liceul „Matei Basarab” (între profesori, Perpessicius
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
, Dem. [Dumitru] (24.IX.1900, Craiova - 29.X.1968, București), poet și publicist. Este fiul Elenei și al lui Ilie Basarabeanu. Nimic nu prevestea, în școlaritatea lipsită de probleme a lui B., viața dezordonată, deriva unei boeme eșuând în spleen sau în excesul potatoric. Era încă elev de școală primară în Craiova când
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
, George (20.X.1828, Brăila - 28.V.1896, București), poet, prozator, dramaturg, publicist și traducător. Este fiul lui Anton Baronți (sau Baronschi), avocat, venit în Țara Românească din insula Zante. B. ocupă o serie de slujbe în administrația județelor Dâmbovița, Vlașca, Covurlui, Ialomița și la Craiova. Autor prodigios de poezie, proză și teatru
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
, Artemie (8.IX.1834, Satu Mare, j. Suceava - 15.IX.1922), publicist. După școlile urmate la Suceava și Cernăuți, B.-I. studiază, din 1858, filologia clasică în cadrul Facultății de Filosofie din Viena. Poliglot, el cunoștea limbile clasice, câteva limbi romanice (franceza, italiana) și slave (sârba, ucraineana, rusa). După hirotonire (1862), se dedică
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
BARBU, Eugen (20.II.1924, București - 7.IX.1993, București), prozator, dramaturg, eseist, poet și publicist. Este fiul lui Nicolae Barbu, tâmplar la Atelierele CFR. B. a urmat studiile primare, secundare și liceale în capitală, luându-și bacalaureatul în 1943 la Liceul Internat Schewitz-Thyérin. În același an se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
, Constantin (21.III.1870, Ceahor-Cernăuți - 12.XI.1929, Cernăuți), poet și traducător. Fiu al preotului și publicistului Artemie Berariu-Ieremievici, B. a absolvit Liceul German de Stat din Cernăuți și a urmat cursurile Facultății de Drept din același oraș, obținând licența în 1892. Debutează în 1891, cu articole literare și versuri, în „Gazeta Bucovinei”, unde va lucra ca
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
, I.[oan] G. (8.XI.1848, Cerneți, j. Mehedinți - 2.V.1924, București), folclorist și publicist. Și-a făcut clasele primare la Turnu Severin, iar liceul la Craiova. Studiază dreptul la București și Paris, după care, întors în capitală, acceptă un post de copist la primărie. Aici îl descoperă C. A. Rosetti, care îl angajează în
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
și 1954, a ocupat postul de secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat din București. Ca dramaturg, și-a făcut intrarea, în 1927, în cercul Sburătorul, devenind unul dintre devotații cenaclului lovinescian, căruia îi datorează, poate, orientarea spre roman. Ca publicist și scriitor în limba română, B. își începe cariera la „Scena” (1918) și continuă cu teatru, proză, articole literare și teatrale la „Adam”, „Hasmonaea”, „Reporter”, „Viața românească”, „Rampa”, „Facla”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Contemporanul”, „La Roumanie nouvelle”, „Gazeta literară”, „Teatrul” ș.a.
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
, Ioan (23.VIII.1881, Oprișeni, azi Dubovka, Ucraina - 15.X.1962, Câmpulung Moldovenesc), publicist și traducător. Urmează clasele primare în satul natal, iar în 1895, intră la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava. Plăcându-i umanioarele, va opta pentru Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cernăuți, studenția lui diligentă desfășurându-se între
BILEŢCHI-ALBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
Macedonia - 30.V.1949, București), eseist, critic literar, prozator, poet și folclorist. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie din București, unde i-a avut profesori pe Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, care i-au apreciat activitatea de eseist și publicist. Primul volum, De la noi (proză în dialect aromân), i-a apărut în anul 1903. A redactat revista „Grai bun” (1906-1907, 1909). Din 1909 a fost interpret la Legația Română din Londra; până în 1914, a studiat în paralel literele la Londra
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
, Alexandru (13.XII.1901, Paris - ?, București), poet, prozator și publicist. Născut într-un mediu de intelectuali, B. va continua tradiția familiei și va studia științele juridice. Tatăl, Alexandru Bilciurescu, avocat, și mama, Alice (n. Ionescu-Mihăești, nepoată a pictorului Anton Chladek), i-au asigurat o educație îngrijită. El își trece, după
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
, Axentie (14.II.1934, Budăi, j. Orhei), poet și publicist. Absolvent al Facultății de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Republica Moldova (1956), a fost redactor-șef al ziarului „Tinerimea Moldovei” (1965-1969) și redactor-șef adjunct al săptămânalului „Literatura și arta” (1981-1990). A debutat editorial cu placheta de versuri
BLANOVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285760_a_287089]
-
, Virgil (11.V.1903, Tigvaniu Mare, j. Caraș-Severin - 22.IV.1968, Timișoara), prozator și publicist. Este fiul Ioanei (n. Zară) și al lui Iuliu Birou, învățători. A absolvit, în 1930, Facultatea de Mine din cadrul Institutului Politehnic din Timișoara. În 1933, este printre membrii fondatori ai societății literare „Altarul cărții”, iar mai târziu, președinte al Asociației
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
, T. O. (pseudonim al lui Teodor Dobrin; 13.II.1969, Constanța), poet și publicist. Urmează Liceul Pedagogic din Constanța, absolvit în 1987, apoi Facultatea de Litere a Universității din București, secția română-latină, pe care a terminat-o în 1995. A urmat cursuri de master în teoria literaturii și literatură comparată, la aceeași facultate, fără
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
BOGDAN-DASCĂLU, Doina (27.XI.1942, Reșița), stilistician și editoare. Este fiica Semproniei (n. Șimic), funcționară, și a lui George C. Bogdan, publicist. Urmează liceul în orașul natal (1957-1960) și Facultatea de Filologie, secția română-germană, a Universității din Timișoara (1960-1965). După absolvire, este repartizată în activitatea de cercetare științifică, la sectorul de lingvistică din cadrul Bazei de Cercetări Științifice Timișoara a Academiei Române unde este
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
, Zaharia (4.III.1834, Sighișoara - 6.XI.1903, Sibiu), poet, autor de proză oratorică și publicist. Aparținând unei familii de preoți din tată în fiu, B. urmează aceeași cale, înscriindu-se la Gimnaziul Evanghelic din Sighișoara și apoi la Institutul Teologic din Sibiu. Susținut de Andrei Șaguna, își continuă studiile la Leipzig, la întoarcerea în țară
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
BOGDAN-PITEȘTI, Alexandru (13.VII.1871, Pitești - 10.III.1922, București), publicist. Lăsa să se creadă că s-ar trage din neamul domnesc al Bogdăneștilor. Însă tatăl, Constantin Bogdan, era, se pare, un refugiat aromân din Ianina, ajuns, la Pitești, primar și deputat. Dintr-o familie boierească provenea, totuși, mama, Domnica, născută
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
egoism și generozitate, de sensibilitate și grosolănie, B.-P. e o plămadă aparte, de ins cumva demoniac și cabotin deopotrivă. În „Seara”, ziar stipendiat se pare de Puterile Centrale, al cărui director și proprietar a fost în 1913 și 1914, publicistul mânuiește un condei incisiv, încercând un anume deliciu, aproape că artistic, al ponegririi. Cinicul vede în juru-i, și încă supradimensionate, păcate de care el însuși nu pare să fi fost străin. E, în causticele lui ieșiri moralizatoare și justițiare, un
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
22. IX. 1962, Osica de Sus, j. Olt), poet. Este fiul Constantinei (n. Marica) și al lui Ioan Coande, muncitor. După absolvirea Liceului de Filologie-Istorie din Craiova, urmează cursurile postliceale ale unei școli de cadastru, iar mai târziu va deveni publicist comentator la cotidianul „Cuvântul libertății” din Craiova și coordonator al paginii „Literatură, artă, mentalități, atitudini” (LAMA) a aceluiași cotidian, precum și realizator al emisiunii „Oltenia culturală” la postul Oltenia TV. A debutat cu versuri în „Ramuri” (1986) și editorial, cu placheta
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
din operele lui Calistrat Hogaș, Otilia Cazimir, G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Topîrceanu, M. Codreanu ș.a. A tradus, singur ori în colaborare, din N. V. Gogol, Jean Boutière, Gaetano Salveti, Nino Muccioli. Profesorul Constantin Ciopraga reprezintă ceea ce un talentat publicist numea o „valoare fixă”, un reper în mobilitatea tranzițiilor prin care am trecut și continuăm să trecem. Când, cu aproape jumătate de secol în urmă, intra în amfiteatrele Universității ieșene, prin ținuta liniștită și gravă, prin afabilitatea ușor reținută pentru ca
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]