2,212 matches
-
d'aujourd'hui et les actions publiques. Bachmann Christian, Leguennec Nicole (1996), Violences urbaines. Ascension et chute des classes moyennes à travers cinquante ans de politique de la ville, Paris, Albin Michel. Bastié Jean (1964), La croissance de la banlieue parisienne, Paris, PUF. Bauer Gérard, Roux Jean-Michel (1976), La rurbanisation ou la ville éparpillée, Paris, Le Seuil. Bidou-Zachariasen Catherine (coord.) (2003), Retours en ville, Paris, Descartes & Cie. Chalas Yves (2000), L'invention de la ville, Paris, Anthropos-Economica. Cluzet Alain (2002), Au bonheur des villes
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
L'espace du local", octombrie-noiembrie, pp. 104-107. Muret Jean-Pierre, Neuschwander Claude, Sibille Hugues (1983), L'économie et les emplois, un domaine d'action des élus locaux, Paris, Syros. Veltz Pierre (1996), Mondialisation, villes et territoires. L'économie d'archipel, Paris, PUF. Veltz Pierre (2002), Des lieux et des liens. Politiques du teritoire à l'heure de la mondialisation, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube. Lucrări și articole generale cu privire la politică, economie, domeniile social și cultural Gândire politică, istorie politică Arendt
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Lascoumes Pierre (1999), Corruptions, Paris, Presses de Sciences Po. Lavau Georges (1962), "Dépolitisation et consensus dans la société industrielle" (dezbatere), Les Cahiers de la République, nr. 44, mai. Legendre Pierre (1968), Histoire de l'administration, de 1750 à nos jours, Paris, PUF. Lenoir René (1976), "La participation des citoyens à la vie sociale", Projet, nr. 107, "Vie associative, débat avec René Lenoir", iulie-august. Mény Yves (1992), La corruption de la République, Paris, Fayard. Muller Pierre (1992), "Entre le local et l'Europe. La
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fapt la caracteristicile organizării raționale a ordinii publice (n. tr.). 1 Vezi Claude Lefort, "L'Europe: civilisation urbaine", Esprit, martie-aprilie 2004, pp. 225-243. Și, bineînțeles, Max Weber, La ville, Paris, Aubier-Montaigne, 1982. 1 Jean-Louis Harouel, Histoire de l'urbanisme, Paris, PUF., 1995 (1981), p. 3. 2 Jacques Heers, La ville au Moyen Âge en Occident. Paysages, pouvoirs et conflits, Paris, Hachette Littératures, " Pluriel", 1997 (1990), p. 496. 3 Roger Chartier, "La ville-chantier", în R. Chartier, G. Chaussinand-Nogaret, H. Neveux, E. Le
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1981. 258 Alain Tourraine, "Travail, loisirs et société", Esprit, "Le loisir", iunie 1959, p. 981. 259 Vezi Geneviève Poujol, Profession: animateur, Toulouse, Privat, 1989; Jeannine Verdès-Leroux, Le travail social, Paris, Éditions de Minuit, 1978; Pierre Besnard, L'animation socioculturelle, Paris, PUF., 1980; Michel Simonot, Les animateurs socioculturels. Étude d'une aspiration à une activité sociale, Paris, PUF, 1974. 260 J. Rovan, op. cit., 1961, p. 132. 261 Vezi E. J. Biasini, "Action Culturelle an I", Ministerul Culturii, octombrie 1962. Claude Gilbert rezumă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
récit: de l’intériorisation à la convention. Communication et languages, decembrie, 130, Armand Colin. Guittard, M. (1993). Communication et organisation. Paris: Editions Bertrand Lacoste. Scalia, D. (1999). Communication et transparence. Les presses du management. Sfez, L. (1997). La communication. Paris: PUF. Sureau, D. (1995). La communication interne: le choc salutaire de la crise. Humanisme et entreprise, 302. Tixier, M. (1996). Les outils de mesure de la communication. Communication et organisation, 10. Willet, G. (1994). L’audit de la communication: analyse critique. Communication et organisation
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
291 Zapan Gh. 270, 273, 274 Yerkes L.M. 233 Young Th. 135, 136, 181 Bibliografie Aristotel, Despre suflet, Editura Științifică, București, 1969. Bachelard, G., Le nouvel esprit scientifique, Alcan, Paris, 1934. Bachelard, G., La Flamme d'un chandelle, 2-ed. Paris PUF. 1962 Banu, I, Heraclit din Efes, Editura Științifică, București, 1963 Bejat, M., Geneza psihologiei ca știință experimentală în România, Editura Didactică și pedagogică, București, 1972. Beniuc, M., Psihologie animală, Editura Științifică, București, 1970. Cornea, A., Platon: filosofie și cenzura, Editura
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1987-1997, 11 vol. François Furet et Denis Richet, La Révolution française, Paris, Hachette, 1973. François Furet et Mona Ozouf, Dictionnaire critique de la Révolution française, Paris, Flammarion, 1988. Jacques Godechot, Les institutions de la France sous la Révolution et l'Empire, Paris, PUF (col. Dito), 1985. Jean-Pierre Jessenne, Révolution et Empire, Paris, Hachette (col. Carré Histoire), 1993. Jean Tulard, La France de la Révolution et de L'Empire, Paris, PUF (col. Premier Cycle), 1995. Jean Tulard (sub direcția), Dictionnaire Napoléon, Paris, Fayard, 1988. Michel
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1988. Jacques Godechot, Les institutions de la France sous la Révolution et l'Empire, Paris, PUF (col. Dito), 1985. Jean-Pierre Jessenne, Révolution et Empire, Paris, Hachette (col. Carré Histoire), 1993. Jean Tulard, La France de la Révolution et de L'Empire, Paris, PUF (col. Premier Cycle), 1995. Jean Tulard (sub direcția), Dictionnaire Napoléon, Paris, Fayard, 1988. Michel Vovelle, L'État de la France pendant la Révolution, 1789-1799, Paris, La Découverte, 1988. SECOLELE XIX ȘI XX Generalități Yves Lequin, Histoire des Français, XIXe XXe siècle
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
faringian. S-a analizat astfel competența sfincterului palato-faringian cu ajutorul testelor sforăitului și suflatului, măsurându-se intensitatea suflului bucal și a celui nasal prin probe de suflu bucal; suflă în mici hârtiuțe, într-un chibrit aprins, într-un fulg, într-un puf de vată, într-un pai, în jucării de material plastic, în balon. Proba suflului în general se realizează prin închiderea buzelor, a sfincterului palato-faringian și a glotei. În cazurile noastre, presiunea intraorală necesară suflului nu poate fi menținută decât cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
impune încă de la vârsta de 2 ani, imediat după operație, când este posibilă imitarea după demonstrație a mișcărilor componente suflului, finalizate prin efectele provocate de suflu: stingerea unui chibrit aprins, a unei lumânări, împrăștierea hârtiuțelorconfetti, mișcarea unui fulg, a unui puf de vată, sunetele provocate prin suflu într-un nai, fluier, muzicuță. Efectele suflului în balon la vârstă mai mare (4-5 ani) stimulează repetarea exercițiilor cu bucurie și satisfacție când reușita este deplină. Exercițiile de suflu bucal urmăresc direcționarea expirului prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
La Cause, 1933. Strohl, Henri, La pensée de la Réforme, Neuchâtel, Delachaux et Niestlé, 1951. Strohl, Henri, Luther jusqu'en 1520. L'évolution religieuse de Luther jusqu'en 1515. L'épanouissement de la pensée religieuse de Luther de 1515 à 1520, Paris, PUF (Études d'Histoire et de Philosophie religieuses publiées sous les auspices de la Faculté de Théologie protestante de l'Université de Strasbourg), 1962. Valadier, Paul, Machiavel et la fragilité du politique, Paris, Seuil, 1996. Vallin, Pierre, Histoire politique des chrétiens, Paris
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
consideră imediat că ești partizan al celeilalte părți. Faptul că un jurnalist are o serie de întrebări coerente, uneori incomode ar trebui să nu fie atât de deranjant. Probabil că unii politicieni s-au obișnuit să fie ținuți mai în puf pe la anumite posturi de televiziune și atunci e greu să le explici că jurnalistul e cel care trebuie să-și obțină răspunsul și atât. Când ai un invitat care este isteric, pe telefon sau la cadru, nu trebuie să intri
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Inventarul blagian al paradoxiilor gândirii ar fi fost, probabil, primit cu bucurie de către acesta. Bibliografie *** Dicționar de filozofie, Editura Politică, București, 1978. *** Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. *** Encyclopédie Philosophique Universelle. Les Notions Philosophique. Dictionnaire 1. PUF, 1990. *** Istoria filosofiei moderne, Societatea Română de Filosofie, București, 1937, Editura Tess-Expres, București, 1996. *** Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. *** Noua reprezentare a lumii, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Abiteboul, Olivier, Le paradoxe apprivoisé, Flammarion
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
b) contradicție formală demonstrată într-un sistem teoretic" (Dicționar de logică, p. 266), sau, cum o numește într-o altă lucrare, "teoremă contradictorie" (Paradoxuri, sofisme, aporii, p. 121). O enciclopedie universală recentă (Encyclopédie Philosophique Universelle. Les Notions Philosophique. Dictionnaire 1. PUF, 1990) definește paradoxul altfel: "un raționament a cărui concluzie contrazice premisele sau care justifică două concluzii contradictorii...". Un alt dicționar (Antony Flew, op. cit.) pare să indice o definiție mai completă. Aici se disting două situații de folosire a acestui termen
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sale prefaceri, înghețată în statica formală a creatului. Descoperirea originii pre-creatoare se însoțește cu dorința dezidentificării și a cufundării în somnul firii materne de dinaintea trezirii la ființă: "alege-ți/ Pat neted în plocadul de ierburi și pământ", "pături moi de puf", "mă tolănii în voie pe caldul gliei sân"16. Decreație în mers, în sensul invers oricărei faceri, care - în chiar proximitatea misterului originar - aruncă peste ochi un alt văl ("Dar peste ochi și cuget căzu o deasă sită"), nouă opreliște
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deschid în golul pe care îl arată. Imagini fulgurante ale sclipirii prin care se trece, ca prin vise de apă, transparențe ce atrag, cheamă vederea dincolo de câmpul imediat vizibilului: "Pe mâluri sclipitoare, prin grote luminate de îngeri,/ în vrafuri de puf cristalin în care dorm fluturii,/ sufletul meu însetat de lumină/ vine pe sănii prin nămeții purificați"93. Transparența pune în distanța transcendentului, a transferului în invizibilul vizibilului. Trupul străluminat, înălțat în puritate, premerge sufletul care, despovărat, legat doar de ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Artă și valoare, în op. cit., pp. 548, 600, 605). 15 Așa cum, în poemul Lumina (vol. Poemele luminii) "orbitoarea lumină de-atunci" subîntinde revelator toate celelalte imagini textuale. Este o "valoare de origine" (Gaston Bachelard, La poétique de l'espace, Quadrige / PUF, Paris, 1981, p. 8) care - deși vine de departe - nu vine din trecut, ci survine în chiar clipa intuirii apariției sensibile drept altceva absolut nou. Deodată, această lumină nu mai e orbitoare de vreme ce apare ca lumină de atunci care face
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vederea se lasă cuprinsă în raza invizibilului care străpunge vizibilul. În domeniul privirii domnește idolul, cel care se dă cu privire la, căci el "nu captivează privirea decât în măsura în care ceea ce e de privit îl cuprinde" (Jean-Luc Marion, Dieu sans l'être, Quadrige / PUF, Paris, 2002, p. 18). Privirea creează idolul în vizibilitatea căruia ea se oprește captivată. Înaintea idolului, "privirea străpungea transparența vizibilului. De fapt, privirea nu vedea vizibilul, întrucât nu înceta să-l străpungă - să-l străpungă cu o privire pătrunzătoare" (ibidem
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ăia lăbărțându-se nici vii, nici morți, n-ar mai fi avut el parte de timp să aibă! Ei, da' uite că italienii îi luaseră șase luni din viață pentru ceva ce nu-i făcuse ăleia, beșnița dracului ținută-n puf, ci ei! Avea dreptate urâcioasa de Chira că omul ăsta era din alt aluat. Mai încercaseră și alții s-o smotocească, dar izbutise cum-necum să le taie cheful și ei își văzuseră, după aia, de treabă, mai hămăind doar când
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
capacitatea de-a limita efectiv derapajul moral întru restaurarea legalității ne ducem de râpă, dragă Ian. Nu vezi? Azi omul nici nu se mai sinchisește de datoriile pe care le are; se trăiește pe credit ca pe-o saltea de puf, cu o nesimțire suverană. Cred în responsabilitățile formative, de la care cei aflați încă în lume nu-și pot permite să abdice în numele unui model provenind de dincolo de ea. Se întâmpla uneori ca Bart să se amuze, improvizând pe moment un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
spune, a flecări"): med. ro. lalopatie s.f. (cf. fr. lalopathie, s.f.; en. lalopathy); lameli- "lamelă" (cf. lat. lamella, ae, s.f. "lamă mică"): ro. lamelă, s.f. (cf. fr. lamelle s.f.; en. lamella); lanug(o)- "părul fetusului" (cf. lat. lanugo, inis s.f. "puf; rumeguș (fig.)"): med. ro. lanugo (cf. fr. lanugo, s.m; en. lanugo); laparo,-laparo- "abdomen" (cf. gr. λαπάρα,- ας s.f. "flanc"): med. ro. laparoscop (cf. fr. laparoscope, s.m.; en. laparoscope); lecit(o)- "gălbenuș de ou, embrion" (cf. gr. λέκιθος, -ου
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ignor?m cu totul ceea ce s�nt, iar propriet??ile lor caracteristice, ca ?i cauzele necunoscute de care depind, nu pot fi descoperite nici chiar prin introspec?ia cea mai atent? [�] (E. Durkheim, Leș regles de la m�thode sociologique (1895), PUF, 1985, p.12) (notă traduc?torului) ------------------------------------------------------------------------------------------------------ION I. IONESCU Studiu introductiv 62 61 CHARLES-HENRY CUIN, FRAN�OIS GRESLE Istoria sociologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cutia milelor.) În spate un portret al lui Luther. N-am mai văzut niciodată așa ceva, cam ciudat pe Gotlandul protestant. Casa parohială nu e locuită. (Controlez turla: ușa deschisă, podeaua și pereții curățați de curând. Numai un strat subțire de puf și găinaț.) Biserica se înalță pe un teren stâncos, am auzit că mormintele sunt puțin adânci și se prăbușesc ușor. Cristelnița e potrivită, porcul nu mai e atât de fierbinte. Respirația șuierătoare, acum e normală). E pericol să cadă dacă
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
la o mică pălăvrăgeală. Mă rog, s-au dat nenumărate semne de respect ori simpatie. Poate scoate la iveală ciuciuveaua ceva pe numele meu? Și atunci? Până și un rapprochement inițiat în această primăvară s-a dovedit mai volatil ca puful de păpădie. Chiar de-aș fi dezertat moral, aș fi făcut-o dintr-o ligă în care ciuciuveaua și cei din palma cărora ciugulește delicatese cu mac nu au avut niciodată șansa să se apropie. De data aceasta, am preferat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]