1,686 matches
-
moale și catifelată la atingere. Ciabatta ce se găsește în Toscana, Umbria și Marche variază de la o pâine cu coajă fermă și miez dens la o pâine cu coaja mai crocantă și textură mai deschisă. Varianta cu miez aerat și pufos, care poate fi întâlnită mai ales în Statele Unite, este făcută dintr-un aluat subțire ce de foarte multe ori necesită să fie procesată în mașini de frământat (malaxoare) și de o maia specială. Sunt multe variante de ciabatta. Când este
Ciabatta () [Corola-website/Science/307979_a_309308]
-
fost prezentat sub denumirea de "" impresionând prin calitate. Plecând de la denumirea localității unde a fost identificat prima dată, soiul mai poartă numele "Dănășană", "Dănășeană", "Dăneșană" sau "Dunășană". În literatura de specialitate a fost denumit și "Galbena de Ardeal". Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb-liliachie. Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este scămos, roșietic-verzui. Inflorescența este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine și ovar bi- sau tri- ocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii. Frunza adultă
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
Plecând de la denumirea localității unde a fost identificat prima dată, soiul mai poartă numele "Dănășană", "Dănășeană", "Dăneșană" sau "Dunășană". În literatura de specialitate a fost denumit și "Galbena de Ardeal". Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb-liliachie. Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este scămos, roșietic-verzui. Inflorescența este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine și ovar bi- sau tri- ocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii. Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită, întreagă sau
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
vombatul actual. se găsește în zonele de coastă ale regiunilor continentale din estul și sudul Australiei: Queensland, Noua Galie de Sud, Victoria și Australia de Sud. Este ușor de recunoscut după corpul său robust, lipsit de coadă, urechile rotunjite și pufoase și nasul mare în formă de lingură. Koala are o lungime a corpului de 60-85 cm și o greutate de 4-15 kg. Culoarea blănii variază de la cenușiu-argintie la brun-ciocolatie. Koala din populațiile nordice sunt de obicei mai mici și mai
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
îngrășăminte organice și minerale. Efectiv utilizate în scopuri forestiere, pentru cultivarea produselor agricole culturi. Pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de până la 700-800 m. În zonele de câmpie, aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu și stejar pufos. În zonele joase, ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau garnița (rude cu stejarul). În zona dealurilor înalte se întâlnește gorunul care formează păduri întinse numai de gorun (numite "gorunete") sau în amestec cu alte specii de
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
deoarece conferă acestora o frăgezime ridicată. Dorința generală a consumatorilor de a consuma produse de calitate superioară cu volum mare, a dus în ultimele decenii la selectarea soiurilor de grâu cu conținut crescut de gluten pentru obținerea unor produse voluminoase, pufoase, cu prospețime de lungă durată. Grâul a ajuns astfel să fie pe lânga o sursă importantă de hidrați de carbon și o sursă importantă de proteine în alimentația zilnică. Ultimii ani au arătat că un număr tot mai mare de
Gluten () [Corola-website/Science/304455_a_305784]
-
la Băile Felix, 1 Mai, Tinca), a adus faima unor stațiuni balneare de interes terapeutic precum Băile Felix, 1 Mai și Buziaș. Dealurile de Vest au suprafețe mari acoperite de păduri de stejar caracteristice climei. Între speciile pădurii apar stejarii pufoși și stejarii brumării. Caracteristice pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița iar între pești mreana și bibanul. Partea superficială terestră se
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
De exemplu, sub fiecare membru anterior există cute îndeajuns de mari pentru a păstra temporar diferite prăzi în timpul scufundărilor la adâncime de lungă durată. Blana este compusă din fire de păr țepoase (mai puțin de 1% din numărul total) și pufoase. Vidra de mare își curăță regulat blana „pieptănându-se”, ceea ce permite ca firele de păr să rămână uscate, conferind o așezare în straturi aeriană. De asemenea, ea are un număr mare de glande sebacee, care împiedică umezirea firelor de păr
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
o așezare în straturi aeriană. De asemenea, ea are un număr mare de glande sebacee, care împiedică umezirea firelor de păr țepoase. Firele de păr țepoase sunt drepte și au lungimea de 15-45 mm, iar lățimea de 40-175 μm. Cele pufoase au 8-30 mm lungime și 5-19 μm diametru. Densitatea blănii variază puțin în funcție de anotimp (vară sau iarnă). Vidrele de mare nu au perioade de năpârlire delimitate în timp; aceasta are loc pe tot parcursul anului, mărindu-și un pic intensitatea
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
înfierea puilor singuratici, de aceea al doilea pui dintr-o pereche de gemeni poate supraviețui dacă îl înfiază o femelă al cărei pui unic a murit. Greutatea puiului este de cel puțin 1,5 kg, iar blana sa este totalmente pufoasă, de culoare cafenie-gălbuie. Puii nou-născuți nu sunt în stare să aibă singuri grijă de sine timp de câteva luni de la naștere și depind în totalitate de mamă. Masculii nu participă la educația puiului și abandonează femela la 2-3 zile după
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
problemele tehnogene. Accidentele petroliere, cauzate de obicei de avariile vaselor petroliere, reprezintă un pericol aparte pentru vidrele de mare. Chiar și o cantitate neînsemnată de petrol, odată ajunsă în apă, cauzează lipirea firelor de păr țepoase. Astfel, firele de păr pufoase se umezesc, ceea ce duce la hipotermie. În afară de aceasta, petrolul otrăvește și animalele marine cu care vidra de mare se alimentează. În urma consumării lor pot fi afectați ficatul, rinichii, ochii etc. O întâmplare de acest fel a avut loc în anul
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
personaj de fundal. Cuddles, în traducere Drăgăstosul, este un iepuraș galben cu obraji roz purtând în mod inexplicabil niște păpuci roz în formă de iepure. El este unul dintre cele patru personaje primare. Atât părul sau cât și codită să pufoasa arată la fel. Poți să-ți dai seama de starea lui în funcție de poziția urechilor sale. Dacă este fericit are urechile ridicate iar dacă este trist are urechile lăsate. În ciuda faptului că este un iepure, el are intoleranță la caroten, de
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
serie de plante interesante și rare. Astfel, pe terenurile alunecate din est dăinuiește garoafa endemică "Dianthus serotinus, var. demissorum", iar în vâlcelele de la poale se găsește un ochi de stepă cu "Salvia nutans", "Salvia transsilvanica", precum și exemplare rare de stejar pufos ("Quercus pubescens"). Pe brâne și pe versanții domoli din partea superioară apare specia endemică "Onosma heterophyllum" cu "Agropyron cristatum", rare în Transilvania. Pe tăpșanul și colinele din vest, sub râpă, se păstrează asociația "Caricetum humilis" - "Brachypodium pinnatum transsilvanicum" și "Staticetosum tataricae
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
climei și apelor. Vegetația comunei este bogată. Flora este variată. Este întâlnită vegetația de pădure. Comuna Cociulia este înconjurată de "Codrii Tigheciului" în care se află o floră și o vegetație deosebită. În pădure este întâlnit: fagul, plopul negru, stejarul pufos, salcâmul, bradul, vița de vie sălbatică. Vârsta medie a pădurii este de 40 de ani. Cele mai răspândite specii care se întâlnesc în pădure sunt stejarul, frasinul, teiul, arțarul, ulmul. Plantele rare și cele pe cale de dispariție sunt incluse în
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
pădurea se termină pe panta de nord-est a Dealului Melcilor, în apropiere de Pădurea Mujai care se întinde spre vest. La sud de capătul de sud al pădurii curge valea Bongar, în care se află un pâlc relict de stejar pufos specific stepei sudice. Partea de nord-est a pădurii este mărginită de Valea Lungă, ce trece prin calcare eocene și formează Cheile Baciului, o vale cu versanți asimetrici (partea nordică este stâncoasa și abruptă, cu roci fosilifere, drept care a fost declară rezervație
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha) și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de care apar stejarul pufos, cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langă localitatea Fântână Mare (0,30 ha). Dealul Pietrosul de la Agighiol (167 m, 9,70 ha). E situat la nord de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
și 2005) au scos la iveală o populație de 480-520 indivizi, care trăiesc într-un areal neexplorat — aceasta fiind cea mai mare populație de tigri din lume (360, conform IUCN). Subspecia se deosebește printr-o blană relativ densă, lungă și pufoasă, cu o nuanță de roșu șters și cu dungi mai puține. De asemenea, e cea mai mare felină — dimensiunile unui tigrișor de 6 luni sunt comparabile cu ale unui leopard adult. Tigrul bengalez sau bengalez regal ("Panthera tigris tigris") — subspecia
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
în jos. Capul este rotund, iar urechile mici și la fel rotunde. Pe fălci are „perciuni” (smocuri dense de păr), vizibili mai ales la tigrii siberieni. Blana este densă și scurtă la subspeciile sudice, iar la cele nordice — lungă și pufoasă. Structura labelor este adaptată pentru sărituri, amortizând căderea și conferindu-i tigrului un mers silențios. Labele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și numără câte 5 degete; labele posterioare au câte 4. Coloritul variază de la roșcat la roșcat-brun; abdomenul
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
secetă sunt prezente. Prin poziția sa geografică, teritoriul comunei Osica de Sus este plasat în aria de dezvoltare a silvostepei și a vegetației de luncă. La limita estică a comunei întâlnim pădurea Bercica formată din stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm, frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt: păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
Este un arbust mare sau un arbore mic, nativ emisferei nordice, în zonele calde sau umede. Frunzele sunt decidue, alternate, de formă ovală, lungi de 3-13 cm. Florile sunt grupate în panicule, cu o lungime de 15-30 cm. Deoarece par pufoase și au o culoare gri-gălbuie, dau un aspect de fum în jurul plantei. Fructul este drupă mică, cu o singură sămânță. Deși clasificate anterior în genul "Rhus", în prezent se disting de plantele din aceste gen prin frunzele simple și inflorescențele
Scumpie () [Corola-website/Science/313042_a_314371]
-
și au o culoare gri-gălbuie, dau un aspect de fum în jurul plantei. Fructul este drupă mică, cu o singură sămânță. Deși clasificate anterior în genul "Rhus", în prezent se disting de plantele din aceste gen prin frunzele simple și inflorescențele pufoase. Scumpia americană ("Cotinus obovatus", sin. "Rhus cotinoides") este nativă regiunii sud-estice ale Statelor unite ale Americii, din Tennessee pânp în Alabama și Texas. Este o plantă mai mare, devenind în mod frecvent arbore mic, cu o înălțime de 10-12 m
Scumpie () [Corola-website/Science/313042_a_314371]