1,663 matches
-
ajung? la o �n? elegere cu Codreanu, luase decizia s?? l elimine. (Ceea ce nu �nsemna �nc? eliminarea lui fizic?) . C? linescu p? rea ner? bd? tor s??? i afle sf�r? ițul. Pe de alt? parte, generalul Antonescu, ministrul Ap? r? rîi, p? rea c? �ncepe s? devin? un obstacol. C?linescu explică prezen? a acestuia �n guvern pentru c? se bucură de prestigiu chiar ? i fă?? de ofi? erii simpatizan? i ai Legiunii, constituind deci o garan? ie a ordinii. Dar el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de 90% din locuitori erau unguri ? i voiau s? revin? �ntre grani? ele Ungariei. Gre? eala fusese comis? la Versailles �n 1920 ? i nu la Viena, �n 1938. Soarta Ucrainei carpatice (Rutenia) devenea acum o problem? acut?. Iorga s? a opus schimb? rîi statu-quo? ului76, cer�nd adoptarea unei atitudini vigilente fă?? de revizionismul maghiar ? i fă?? de c�rd?? ia acestuia cu Germania nazist?. (Revizionismul maghiar era mai cur�nd �n c�rd?? ie cu Italia fascist? , iar Iorga preferă s? ignore aceast
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
faptul c? nu? i pl? cea imaginea unei na? iuni mici c? lcat? �n picioare. Iat? ce scria �n Jurnalul ei doamna Liliana (8 aprilie 1939): ��n timp ce flotă italian? bombardă Durazzo ? i Valona, tata era foarte nelini? țiț. Are presim? irea declan?? rîi iminențe a celui de al Doilea R? zboi Mondial�. Iorga nu a r? mas f? r? replic?. Scria c? vrea s? evite s? vorbeasc? despre Albania, dar nu putea s? nu?? i exprime simpatia fă?? de regele Zog. Mai era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi un dezastru, demonstr�nd c�ț de corecte erau previziunile generalului Antonescu. �nsemnarea din 17 martie 1939 din Jurnalul doamnei Liliana descrie cel de al ? aselea Consiliu de Coroan? la care a participat ? i Iorga. Acesta a prezentat motivele decret? rîi mobiliz? rîi, dar �n cadrul acestui Consiliu de Coroan? au luat cuv�ntul ? i generalii. Ei considerau c? sistemele de ap? rare ? i armamentul de? inut de For? ele Armate Rom�ne s�nt necorespunz? toare. Cu toate acestea, mobilizarea s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dezastru, demonstr�nd c�ț de corecte erau previziunile generalului Antonescu. �nsemnarea din 17 martie 1939 din Jurnalul doamnei Liliana descrie cel de al ? aselea Consiliu de Coroan? la care a participat ? i Iorga. Acesta a prezentat motivele decret? rîi mobiliz? rîi, dar �n cadrul acestui Consiliu de Coroan? au luat cuv�ntul ? i generalii. Ei considerau c? sistemele de ap? rare ? i armamentul de? inut de For? ele Armate Rom�ne s�nt necorespunz? toare. Cu toate acestea, mobilizarea s? a desf
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sit paralelă istoric? adecvat? �ntr? un editorial fulminant intitulat: Tilsit. �S�ntem b�ntui? i de umbra Tilsit? ului�, scria el, ad? ug�nd: �Va dura �mp? r? irea Europei de data aceasta? �91. Acesta este un exemplu elocvent al �ncerc? rîi lui Iorga de a face astfel că jurnalismul s? u s? satisfac? �nevoile zilei� ? i de a asigura calmul �n r�ndul intelectualilor care vedeau �n el o c? l?uz? 92. Marele r? zboi peloponesian al civiliza? iei europene era �n curs de preg
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? cut nici un comentariu �n leg? tur? cu masacrele, de? i, dup? spusele ălor lui, era foarte tulburat de metodele utilizate de regim. Dup? asasinarea lui C? linescu, a fost numit un guvern sub conducerea generalului G. Arge? anu, �n scopul organiz? rîi b? îi de s�nge. Apoi, timp de aproape dou? luni, prim? ministru a devenit Argetoianu. �n cele din urm? , guvernul a fost format de versatilul Ț? ț? r? scu. Această a fost perioadă �R? zboiului Fals�, de care Iorga nu s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? cut milioane cu acest proiect. Supravie? uitorii G? rzii de Fier au decis c? era convenabil s? evite furtună. A fost emis? o lege care instituia pedeapsă cu moartea pentru oricine conducea o organiza? ie politic? din afara grani? elor ?? rîi. Iorga a observat starea această care �l revoltă. �ntr? un editorial, Beligeran? i ? i neutri, el sublinia c? Rom�nia este tehnic neutr? , dar nu ? i sentimental, ? i asigura pe toat? lumea c? atmosferă Bucure? țiului, cu toat? corup? ia atotst
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i (voi avea grij?) s? fie folosit. A?a am procedat �n trecut ? i a? a voi proceda ? i pe viitor�. �Toate acestea�, comenta Pompiliu Constantinescu, �ar trebui s? par? foarte promi?? toare �n m? sura �n care este vorba de senin? tatea abord? rîi ? tiin? ifice sau de �n? elegerea literaturii�118. Iorga a comemorat �mplinirea a patruzeci de ani de la moartea lui Eminescu (1929) cu �nt�rziere, ca prim? ministru, scriind o lucrare elogioas? �n dou? volume despre poezia lui Eminescu, Poezia lui Eminescu (Bucure
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nilor �n cadrul istoriei universale. Primul volum poart? titlul Antiquit� el le Moyen �ge (Bucure? ți, 1935), cel de al doilea, Epoque Moderne (Bucure? ți, 1935), iar ultimul, Epoque contemporaine (Bucure? ți, 1936). Trilogia aceasta constituie o amplificare a lucr? rîi lui Iorga Trei lec? îi de istorie despre �nsemn? tatea rom�nilor �n istoria universal? (V? lenii de Munte, 1912), �n care, la �nceputul secolului, �ncerca s? plaseze istoria rom�nilor �n cadrul experien? ei omenirii. Dup? p? rerea lui Iorga (prezentat? �n aceste trei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Corporatist ? inut la 28 iunie 1939, o justificare expeditiv? a Dictaturii Regale. Cartea constituie un exemplu pentru g�ndirea public? a lui Iorga. Dar noi ? tim prea bine care erau adev? ratele lui idei. Iorga ? i?a adunat conferin? ele �n perioadă declan?? rîi celui de al Doilea R? zboi Mondial sub titlul Dezvoltarea imperialismului contemporan (Bucure? ți, 1940). Volumele acestea con? în o perspectiv? ? i o interpretare a imperialismului �ncep�nd din Evul Mediu p�n? la �noul imperialism� al �mp? ratului Wilhelm al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lumii. Dar noi am r? mas neclinti? i! Iorga, la declan? area celui de al Doilea R? zboi Au dobor�ț pinul acela b? tr�n ? i falnic pentru c? aruncă o umbr? prea deas? � R�nduri scrise de Iorga �naintea asasin? rîi sale Zorile zilei de 10 mai 1940 au constituit un punct de cotitur? pentru Rom�nia Mare ? i au declan? at o succesiune de evenimente care au dus la moartea lui Iorga. Ziua de 10 mai 1940 a pus cap
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi inutil s? punem obi? nuitele �ntreb? ri chinuitoare �ncep�nd cu �dac? � �n leg? tur? cu situa? ia Rom�niei Mari; �dac? � politică rom�neasc? nu ar fi supraestimat for? a Fran? ei? Sau �dac? � cei care f? ceau politică ?? rîi nu ar fi subestimat puterea Germaniei naziste? Dar �dac? � Rom�nia ar fi avut o conducere mai bun? dec�ț cea pe care i? o putea oferi regimul regelui Carol? Dar �dac? � ar fi avut �n frunte un om de stat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
intensifică, Iorga a scris un editorial intitulat Rug? ciune. �ngrozit de distrugerea civiliza? iei europene, el �ntreba: �Cine ar putea oare accepta �nrobirea propriei lui na? iuni ? i pe cea a omenirii? �1 �Lupt? torul� Iorga refuză s? accepte ideea capitul? rîi! �n timp ce germanii �ncheiau �ncercuirea�, Iorga scria c? �solu? ia pentru Fran? a este un m�ndru 1792! � Din nefericire, Fran? a anului 1940 era departe de cea a anului 1792. Iorga a fost profund afectat de capitularea regelui Leopold
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i exprim�ndu?? i �credin? a �n ei�7. �n s? pt? m�nile care vor urma, Iorga ? i?a pus tot mai mult �ncrederea �n Statele Unite. Ziarul s? u relata despre orice cuv�ntare a pre? edintelui Roosvelt ? i despre orice cre? tere �n domeniul �narm? rîi Americii. ?tirile privind curentul interven? ionist din cadrul Statelor Unite erau analizate cu grij? (?i speran??) . Regele Carol a transformat �n grab? Frontul Rena? terii Na? ionale (FRN) �ntr? un �Partid al Na? iunii� totalitarist, oferind legionarilor trei ministere �n noul s? u guvern
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acestea lui Horia Sima, �Comandantul Legiunii�. Prim? ministrul era inginerul Ion Gigurtu, un prieten al Axei, iar ministru de Externe era Mihai Manoilescu. Toate acestea nu au dus la modificarea aranjamentelor pactului sovieto? nazist; era (cum �i spunea Manoilescu) �guvernul Disper? rîi Regale�. Odat? cu c? derea Fran? ei ? i retragerea britanicilor de pe continent, spadă care ap? ra Rom�nia Mare a c? zut. A urmat o s? pt? m�n? �ncordat?. Toat? lumea sim? ea apropierea tragediei 8. Doamna Liliana �? i amintea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
it, Iorga cufund�ndu? se �ntr? o ț? cere st�njenit?. Iorga voia �ns? s? se opun? ru? ilor. Atunci c�nd regele ? i ceilal? i i? au spus c? acest lucru va duce la �nfr�ngere ? i la ocuparea ?? rîi de c? tre ru? i, �narmat cu profundă lui credin?? �n na? ionalismul cultural, Iorga le? a r? spuns: �Sub st? p�nirea ru? ilor vom r? m�ne cel pu? în uni? i!� Atitudinea această eră �ns? pe linia spiritului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i? Drept urmare, liderii intelectuali ? i politici au elaborat un protest solemn (na? iunile mici nu au de obicei alt? alternativ?) . Ei se refereau la Basarabia numind? o �Moldova de r? s?riț�, amintind lumii c? acest ? inut domin? gurile Dun? rîi, purt�nd numele �dinastiei Basarabilor�, ? i c? este legat de str? mo? îi rom�nilor de pește dou? mii de ani (�). Multe alte fapte istorice atest? caracterul rom�nesc al Basarabiei, pe care p�n? ? i ru? îi l? au respectat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fel de negocieri, brutalul ultimatum �nc? lc�nd dreptul la autodeterminare a trei milioane de ?? răni rom�ni. Rom�nia declară solemn c? refuz? s? recunoasc? o asemenea violare a legilor internă? ionale. Acest document era �semnat de fondatorii autodetermin? rîi Rom�niei Mari�. To? i cei care jucau un rol �n via? a public? au semnat declară? ia, inclusiv Iorga 10. Doamna Liliana �? i amintea c? solemnitatea organizat? �n onoarea profesorului B�mont �ncepuse la ora 7 seară. Iorga, care era �ntotdeauna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
men? inem �n stare de incandescen?? dou? bare de fier ? i s? le model? m dup? interesele Germaniei ? i conform evolu? iei evenimentelor�20. Doamna Liliana �? i amintea c? fuseser? convocate dou? Consilii de Coroan? succesive, care au deliberat asupra accept? rîi planului de �mp? r? ire a nazi? tilor. Iorga a participat la primul, �n cadrul c? ruia s? a decis totul (acceptarea Dictatului de la Viena). De dragul etichetei, regele a convocat un al doilea Consiliu de Coroan?. A fost trimis un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Consiliu, ca de pild? , Horia ? i Decebal (fra? îi lui Codreanu), �mpotriva prezen? ei c? rora Iorga a protestat imediat, dar f? r? succes. Cel de al doilea Consiliu de Coroan? a fost dominat (că ? i primul) de teama într? rîi ru? ilor �n Moldova. Din aceast? cauz? , dup? o remarc? amar? la adresa Dictatului de la Viena (care va fi �un triumf pentru grofii unguri� ? i pentru al? i mo? ieri feudali unguri), Iorga a optat pentru acceptare. El a scris mai ț
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lupt?! �l vrem pe Maniu! � Marele cotidian �Universul� a publicat un editorial fulminant despre �zece ani de tiranie sub care ț�n? ra genera? ie na? ionalist? a fost ucis? mi? ele? te ? i au fost delapidate miliarde sub pretextul re�narm? rîi�. Faptul c? cenzură a permis tip? rirea acestui articol f? cea din el o chemare f?? i?? la revolt?. De? i starea de spirit era revolu? ionar? , nimeni nu a apelat la Iorga. Tragedia constă �n aceea c? el era identificat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alte mul? îmi au umplut str? zile. Purtau c? m??i verzi ? i m? r?? luiau pe Bulevardul Elisabeta spre Palatul Regal. C�ntau c�ntece despre C? pitan, despre moarte ? i �nviere. Refrenele lor triste erau expresia durerii ? i frustr? rîi unei �ntregi genera? îi. ��l vrem pe rege! O vrem pe Lupeasca! Nu? i l? să? i s? fug? cu banii! � �ncepuse r? școală legionar?. Deta? amente de legionari �mp? r? eau prin caz? rmi foi volante redactate de Horia Sima
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
țuț? ? i s? r? m�n? totu? i o for?? de temut; exist? antecedente �n sprijinul acestei afirmă? îi, de exemplu, Republica de la Weimar. Dar o armat? care se retrage f? r? s? trag? un foc de arm? �n du? manii de moarte ai ?? rîi nu poate avea preten? îi realiste la putere. Astfel �nc�ț Legiunea (sau ce mai r? m?șese din ea) constituia unică solu? ie. Legiunea era declarat? pronazist? , iar ideile ei mistice cre? țin? socialiste �nt? rîțe de martiriul �ndurat �i m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
conflicte personale cu generalul. Din spirit de noble? e, dar �n mod nechibzuit, Iorga �l ap? ra �nc? pe rege �n editorialele lui: Carol era �un bun rege� ? i �iubit de poporul rom�n�. El sus? inea c? regele Carol �trude? te pentru binele ?? rîi (sic!) �. A?a �nc�ț �mprejur? rile fuseser? cele care �l f? cușer? nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, ru? îi au provocat incidente de grani?? amenin?? toare �n zona lor prioritar? , Delta Dun? rîi. La r�ndul lor, ungurii au dat clar de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]