KorAP: Find »[drukola/base=rânji & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...63 64 65 ...81 >

2,010 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

înțelege cum de el o găsea pe Mai atractivă. Până să se întoarcă Jack, toată lumea se relaxase atât de mult, încât nici nu se mai oboseau să ascundă asta. —Vă distrați? întrebă el, cu jumătate de zâmbet. E vacanță bancară, rânji domnișoara Morley, care era foarte rar amețită și în ultima oră trecuse de la a fi suspicioasă la drăgălășenie, la stare de bine, la regret și acum ajunsese, după cum era de așteptat, la agresivitate. Chiar este, aprobă el. —Bună, Jack, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
afine, era singura persoană căreia nu părea să îi pese ce purta sau ce nu purta Clodagh. Și tu arăți foarte bine, îi spuse Ashling lui Dylan. Și chiar arăta, în costumul lui bleumarin și cămașă crem. — Ești o dulce, rânji el. —Afemeiat, auzi Ashling în ureche, atât de slab și neclar, încât aproape că îi venea să creadă că își imaginase, deși părea să vină din direcția lui Ted. Suntem gata? întrebă Dylan, uitându-se la ceas. —O secundă, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
nebărbierite și haine ciudate - genul de haine pe care nu ai de unde să le cumperi nici dacă îți dorești - îi prezentau ca fiind și ei vagabonzi. Mâncau sendvișuri. Un impuls de politețe o obligă să traverseze. Deci, Ashling, spuse Boo, rânjind tâmp. Nu ai plecat nicăieri în vacanța bancară? Ashling dădu din cap. Da, nici eu, spuse Boo cu demnitate. Apoi se lovi peste frunte, uimit de nepolitețea de care dăduse dovadă, și întinse mâinile pentru a-i apropia pe cei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
știu, domnule Devine pentru mine - toți fac mișto de mine pentru că miros a pește. Cântă cântecele despre asta. Ce fel de cântecele? — Haide, îl instructă Trix pe Kelvin. Cântă pentru liderul nostru neînfricat. Kelvin se conformă, nu tocmai convins. Jack rânji. Și tu, îi spuse Trix lui Bernard. Bernard reluă, cu jumătate de inimă, numărul pe care îl pusese în scenă cu câteva momente în urmă. —ăsta nu e chiar reușit, spuse Jack. Trix dădu din cap, rânjind. Am eu unul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
tocmai convins. Jack rânji. Și tu, îi spuse Trix lui Bernard. Bernard reluă, cu jumătate de inimă, numărul pe care îl pusese în scenă cu câteva momente în urmă. —ăsta nu e chiar reușit, spuse Jack. Trix dădu din cap, rânjind. Am eu unul mai bun, surprinse Jack audiența. Apoi, mișcându-se cu o grație surprinzătoare către birou, cântă zgomotos: — Sunt un bărbat SOMNoros. Pamparampananaram. Sunt un bărbat SOMNoros. Ușa biroului său se închise, dar încă îl mai puteau auzi imitând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
un bărbat tânăr, în formă, ferm și dotat. Nu avea cum să nege - era frumos. — Închide ușa și dă-ți hainele jos, spuse Lisa, intrând din ce în ce mai mult în rolul de dominatoare. Wayne i-a anticipat admirația. —O să îți placă asta, rânji el, desfăcându-și încet nasturii de la cămașă. Fac două sute de abdomene pe zi. Abdomenul lui era o masă încordată, cu șase pachete compacte care se terminau cu o pereche de pectorali pe măsură. Era atât de perfect, încât încrederea Lisei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
va fi deasupra numelui editorului în revista Colleen. Ținând modest cearșaful peste piept, Wayne părea atât de confuz, încât Lisa adăugă: — Te sun eu. Da? întrebă el, cu speranță în glas. —Cecul e la poștă. O să-ți port respect dimineață, rânji Lisa, cu pieptenul în păr. Nu, bineînțeles că nu te voi suna. — Dar... dar de ce ai spus că o vei face dacă nu ai vorbit serios? De unde să știu eu? dădu ea ochii peste cap. Ești bărbat. Voi ați inventat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
în urmă cu câteva zile? Realiză înfricoșată că se creează un tipar în relația lor și că încrederea în sine pe care o căpătase după ce se culcase cu Wayne dispăruse fără urmă. —Slavă Domnului că mi-am amintit de aniversare, rânji Jack. —Cum ai reușit? întrebă domnișoara Morley. —De fapt, aproape că mi-a spus ea, zise Jack vag. Hei, cum se numea locul ăla în care m-ai dus tu, Lisa? Cred că i-ar plăcea acolo. —Halo, spuse Lisa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
din Marea Britanie. Dar, Marcus, dacă nu vrei să faci rubrica, nu o faci, spuse ea, mergând la bluff și zâmbindu-i cu regret. Vom apela la altcineva. Nu va fi cineva la fel de bun, dar... —Spune-mi cât de fantastic sunt, rânji el. Și o voi face. — Ești cea mai amuzantă persoană pe care am văzut-o în ultimii trei ani, spuse Lisa fără să clipească. Comicul tău este un amestec unic de inocență și luciditate. Legătura ta cu publicul este solidă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
minunat va arăta Molly după ce se va fi îmbrăcat cu tricoul și cu pantalonașii și cât de frumoase erau culorile. Când ultimul pantof a fost îndesat în piciorul agitat al lui Molly, Dylan îi zâmbi triumfător lui Clodagh. —Misiune îndeplinită, rânji el. Mulțumesc. Când Dylan spusese că ei nu mai vorbesc despre altceva în afară de copii, se speriase. Dar, dacă era sinceră, și-ar fi dat seama că parțial era adevărat. Se aliaseră, unul lângă celălalt, ca doi lucrători calificați în domeniul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
de unde stătea, sprijinită pe genunchi, și s-a ridicat. Fiecare mișcare deborda de grație. —Despre ce? se bâlbâi ea. Apoi el a început să râdă. Unul dintre acele râsete puternice, din stomac, care aproape spărgeau geamurile. Despre ce? întrebă el, rânjind amuzat. Despre ce crezi? D-I-V-O-R-Ț... Sunt ocupată, Oliver. Încă alergi ca nebuna, dragă? Sunt la muncă, Oliver. Dacă vrei să vorbești cu mine, sună-mă acasă. Hei, un număr de telefon ar fi folositor. Ne vedem după program. Să terminăm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
să strige: „Haide, iubita, o să întârzii!“, ea simți un déjà-vu atât de puternic, încât, pentru un moment de amețeală, nu și-a putut da seama unde este. Știa că nu este acasă, dar... Când a ieșit, acoperită de prosoape, a rânjit candid: —Scuze! — Sper că mi-ai lăsat niște prosoape uscate, o amenință el. Bineînțeles că ți-am lăsat. S-a strecurat pe lângă el pentru a lua o gură de cafea. Și a așteptat. A auzit cum a început să curgă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
să se îmbrace! În timp ce ea închidea ușa, el o strigă. — Hei, iubita, nu uita. Inima ei începu să bată mai tare și redeschise ușa. Ce să uit? Te iubesc? — Găsește-ți avocat! spuse el, dând din deget către ea și rânjind. Era o dimineață frumoasă și însorită. Ea mergea prin aerul lăptos și cald către serviciu. Se simțea de rahat. 41tc "41" Lisa și-a dat seama dintr-odată că nimeni nu spusese nimic de spectacole. Sau ar fi trebuit să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ea să le poată opri, îndemnate de viziunea de a mânca sushi de pe pielea lui goală. —ăăă, pardon? Râsul lui era murdar într-un mod plăcut. —Nimic. Ochii ei nu spuneau nimic, dar nu s-a putut abține să nu rânjească puțin. Pentru un moment lung, și-au unit privirile, după care, simultan, tensiunea flirtului s-a transformat în râs. — Vrei să spui că mă scoți în oraș? întrebă ea. — A, nu, îmi pare rău, nu îmi permite timpul. Dar ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
de un client, Lisa a urcat. Încercând să ignore urletele și remarcile de „Oaaaaauuuu!“ și „Seeeexyyy!“ și „Liiiisaaaa areee prieteeen!“ de la Francine și de la ceilalți copii de pe stradă, ea și Jack s-au îndepărtat cu mașina. Hei, chiar ai venit, rânji Jack. Așa se pare. Ea își aruncă privirea pe fereastră, încercând să se abțină să nu zâmbească. Deci el fusese nesigur. Ei bine, amândoi fuseseră. Cât timp au condus, cerul, care fusese curat în oraș, devenise gri. Când au coborât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ploaia a început să cadă cu putere, au luat-o la fugă. Părea foarte natural să se apuce de mână. Cred că nu vei mai veni niciodată aici cu mine, spuse el, în timp ce sprintau. — Poți să fii sigur de asta, rânji ea, savurând senzația mâinilor sale mari și ale degetelor lui între ale ei. Când au ajuns la mașină, Jack era fleașcă. Părul îi era de un negru strălucitor și era lipit de cap, iar tricoul lui era semitransparent și lipit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
aproape deloc, îi direcționa pe oameni către baie. Fete și băieți, cele mai frumoase exemplare, plimbau tăvi cu cocteiluri pentru adulți - nici o umbreluță la orizont. —Doamnă editor, spuse Jack, oprindu-se în dreptul Lisei. —Bună, eu sunt cu întâmpinările, spuse ea rânjind. —Păi, întâmpină-mă atunci. L-a sărutat pe obraz și, într-o maximă parodie, exclamă: —Draaagule, cât de absolut fantasmagoric de minunat să te cunosc! ăăăă, cine ești tu mai exact? Jack râse și trecu la Ashling, care ridică privirea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
explodă ea. De ce ești atât de ne... S-a oprit cu puțin înainte de a-i spune nenorocit. De ce nu ar fi un nenorocit? El părea amuzat de frustrarea ei - dacă ar fi fost posibil pentru cineva să râdă și să rânjească în același timp. Și-a adus aminte că Dylan este un om de afaceri. Unul cu foarte mare succes. Un om care joacă dur. Poate că nu avea de gând să se rostogolească și să facă pe mortul doar pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
faci fericit, replică el. Dar știi ce m-ar face și mai fericit? Să urcăm sus, în pat. Canapeaua asta îmi distruge spatele. Nu cred că ar fi bine. Dacă te văd? —Ai putea să încui ușa de la dormitor. Haide, rânji el. Nu am terminat cu tine pe ziua de astăzi. — Da, dar... Of, bine, dar nu rămâi peste noapte, bine? —Bine. Doctorul McDevitt era speriat de femeia care năvălise în biroul lui, cerând Prozac cu îndârjire. — Și nu plecăm de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Îi ajunsese pentru seara asta, va mai încerca mâine. În timp ce se îndrepta către mașină, a auzit cum cineva îl striga. —Jack! Aici. Și acolo, pe pragul unei frizerii, citind o carte, stătea Boo. —Ai ieșit la o băută? întrebă Boo, rânjind. —Păi, nu. Jack era șocat de faptul că Boo îl găsise pe el. — Te caut de vreo două ore. — Deci tu erai. Ceva mai devreme, JohnJohn îl avertizase că îl căuta un tip. Presupusese că era vorba de cineva cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
nu crezi că ar fi timpul să începi? Nu pot tăia frunză la câini toată viața. —ăăă, da. Jack nu își dădea seama dacă e bine sau nu să râdă. Hai, relaxează-te, spuse Boo, dându-i un cot și rânjind umed. Și voi face doar cronici de carte sau și alte chestii? —Păăăi, și altele, cred, spuse Jack, prins complet pe picior greșit. A doua zi, la muncă, Jack i-a dat vestea lui Ashling de parcă ar fi fost un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ne mai jucăm de-a v-ați ascunselea? Hai, Clodagh, se rugă el. Sunt doar copii. Nu înțeleg. —Răsfățatule, chicoti ea. Ar fi bine să nu faci zgomot. — Atunci, ar fi bine să nu fii atât de sexy. — Voi încerca, rânji ea. Partida de sex a fost fantastică, așa cum era de obicei. Reușea să se piardă, să uite de rușine și de noua ei sărăcie odată cu fiecare mișcare a lui Marcus în ea. Până când a simțit cum ritmul lui încetinește. Mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Marcus și de Clodagh, a încercat să îi salveze demnitatea și să livreze din proprie inițiativă buletinul de știri. Avea niște glume noi despre copii. Eu cred că i-o trage lui Clodagh doar pentru a face rost de material, rânji Ted. Și era o minciună atât de bine intenționată, încât Ashling se simți atinsă. Și se pare că - plusă Ted, pentru că observase că Ashling se simte bine, citind printre rânduri -, Dylan nu îi dă mai deloc bani lui Clodagh, pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
pur și simplu extraordinară. Deci, oricând ești gata să dansăm... Oh, nu! Păi, e cam greu pentru mine să îți arăt, spuse ea repede, pentru că bărbatul ar trebui să conducă. Încearcă oricum, o rugă el. —Dar... — Doar în linii mari, rânji el. — Nu avem muzica potrivită. —De ce avem nevoie? Ceva cubanez? —Daaaa, spuse ea încet, realizându-și greșeala. Se gândise că nu era nici o șansă ca el să aibă asemenea obscurități, dar uitase că el era bărbat. Va fi nevoită să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
bucătărie. Cam târziu să spui asta, zise ea țâfnoasă. Abia am divorțat. —Știu, spuse el gânditor. Mă simt de căcat în privința asta. M-a dat peste cap în ultimul hal! Oricum, nimic nu ne oprește să ne căsătorim din nou, rânji el. Vorbesc serios, adăugă el, când ea îi aruncă o privire care îl acuza de a fi un ticălos nebun. Ea îl mai privi o dată, dar gândurile ei deveniseră deja de necontrolat. Ideea de a se recăsători cu Oliver era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]