1,696 matches
-
așteaptă! Urmărind planul deja schițat al acțiunii, n-am putut (și nu pot) să-mi alung gîndul că dacă G. ar fi intuit reacția lui A. (pe care l-a subapreciat ca luptător) și i-ar fi dat ceea ce acesta rîvnea, aș fi fost iarăși singur. Lucru uitat, întîmplarea intră însă în categoria „ironiilor soartei”: „terminatorul” lui de acum e cel care, în 1982, a contribuit, prin procedee parțial similare, la ascensiunea sa. Atunci, pentru acesta, eu eram la bête nuisible
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ale mele tipărite până În 1947 și material documentar (ziare, reviste, extrase etc.) care vor fi de folos viitorilor cercetători, Galeriei de la Fălticeni. și aci urmează Întrebarea: 1) Crezi că interesează? 2) Crezi că pe mine mă socot În drept a râvni să mi se primească acest material? 3) Aș dori să știu dacă eu sunt luat În considerație Între oameni de seamă?305 4) și ce mai crezi tu În legătură cu acest fapt. Toate acestea Îmi sunt necesare căci zilele acestea vreau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
melancolia de a fi unic și limitat, Într-o lume unică și meschin de aridă”... La Blecher, evaziunea din real nu este decât o altă poartă spre singura realitate cu care nu ostenește a se confrunta, asaltându-i tainele și râvnindu-i intimitatea. În artă, distribuția accentelor este totdeauna semnificativă. Se vorbește tot mai mult În ultima vreme despre dualitatea culturii europene, despre tensiunea fastă a dialogului care o definește, dialogul bimilenar dintre un grec și un evreu. Acest dualism proteic
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
maleficului ca premisă a existenței nu duce, În cazul lui Kertész, la Înveninarea sarcastică a scrisului, nici la Înveninarea personalității, fie ca agresivitate, fie, dimpotrivă, ca retractilitate față de semeni. Scrisul lui Kertész, chiar când, rareori, devine polemic, nu pare să râvnească, În vreun fel, câștigarea sau dominarea cititorului. În text și În subtext, autorul rămâne egal cu sine și cu adevărul său, indiferent, s-ar zice, la ecou, chiar dacă se adresează, vizibil, unui lector virtual și fratern. Adevărul său este terifiant
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o literă și un număr de rug, tatuate, pe piele, Încă În pruncie. Este semnul de identitate al unei seminții născute pe „planeta Auschwitz” și marcată pe veci de o astrală Înstrăinare, simbolul unei alte vârste În barbaria umană. A râvni acum atributele normalității ar părea un joc copilăresc Într-un film de Disney, În care Peter Pan, băiețelul deprins să evadeze oricând din realitatea imediată, are nevoie ca umbra să fie cusută de el pentru a-l face „real”. Biografia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Trăia acest om În Galuth? Trăia În entitatea sa, nu În exil. „Da, Kafka trăia În Galuth. Scriitorii idiș care Îl fascinau, nu. Această suficiență devenită virtute, agresată din toate părțile, rămâne un măreț exemplu de rezistență. Desigur, nu aș râvni să devin membru al acestui ghetto pentru a fi circumcis, dar exemplul, ca metaforă, este fascinant. Am Încercat să scrutez acest tip de izolare sau indiferență, fără a renunța la valorile mele occidentale liberale. Ar fi imposibil de transformat această
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cutia poștală și așteptase, cu nerăbdarea aventurierului decis să sfideze plictiseala unei zile oarecare, rezultatul. Funcționarii de la poștă nu doar că nu ignoraseră obiectul, ci Îl puseseră, ei Înșiși, Într-un plic oficial și Îl expediaseră pe adresa copilului care râvnea jucăria. Doar astfel, s-ar zice, prin joc, Atotputernicul DOLAR și-a legitimat onoarea și instituțiile, multiplicându-și, În același timp, valoarea. Saul Steinberg Își amintește de România ca de un loc al costumației și al uniformei (țăranii În costume
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aparate care să funcționeze, în principiu, o veșnicie. Entropia e în creștere. Pe unde crezi că se evacuează? Recunosc că toți oamenii de aici - cu excepția Paznicului - își văd de ale lor și nu supără pe nimeni, nu invidiază și nu râvnesc la nimic. Trăiesc liniștiți. Dar știi de ce? Pentru că nu mai au suflete. Știu asta. — Pentru că nu mai au suflete, nu mai au nici noțiunea timpului. Mintea lor e tabula rasa. Trăiesc pe vecie. Ți-am mai spus, nimeni nu îmbătrânește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pentru care texte ale scriitorilor români ai generațiilor trecute se văd demolate de percepția estetică tînără). Dar constrîngerile formale, deontologice și nu În ultimul rînd economice ale autobiografiei sînt prea chinuitoare, și-atunci ficționalizarea explicită vine ca o descătușare mult rîvnită În teritoriul imens al literaturii. Are “dreptate” Genette cînd numește autoficțiunea așa cum e practicată ea astăzi “autobiografie rușinoasă”: Într-adevăr, În 2000 nu se mai scrie literatură pentru exact aceleași motive ca În 1977. Nu mai există decît foarte puține
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
înfrângerii” încercate de un tânăr rebel, narcisiac și neaderent nici unei discipline sau angajări. Rubrica-dicționar „o idee”, vedetă favorită a revistei, combate, potrivit șapoului introductiv, „confuzia” și „echivocurile” terminologice care nasc pretinse dezbateri de idei, în fond, sterile „certuri de cuvinte”. Râvnind să pună în evidență „valoarea de circulație” a termenilor și astfel să contribuie la „fixarea fizionomiei spirituale a epocei”, rubrica se recomandă și ca o continuare, „într-o formă mai succintă”, a activității simpozioanelor Asociației Criterion. Dintre cele cinci „idei
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
dorințe naturale pe care oamenii le neagă și stimulându-le pe cele care nu-i afectează pe cei din jur, omul poate conferi dorințelor sale superioritate. Dacă este nevoit să trăiască într-un mediu neospitalier în raport cu activitățile pe care le râvnește, omul găsește căi pentru a-și satisface dorințele. Științele și artele au înflorit sub imboldul dorințelor și au perseverat în slujirea lor. Ele sunt sursa tuturor valorilor. Baza originară a dorințelor conduce și trebuie să conducă lumea”1. Toate activitățile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
biolog, istoric și mecanic). El provoacă aventura, iar povestirea este cea a peripețiilor acestei incursiuni în necunoscut. Un alt tip întâlnit este cel al savantului demonic, care urmărește puterea absolută pe pământ (și în cer), sau al politicianului savant care râvnește la dictatura supremă. Dihotomia celor două figuri ale științei, una pură și dezinteresată, cealaltă orientată spre aservirea umanității, constituie totalitatea mitului științific înfățișat în textele noastre. Veritabilul personaj central este știința imaginată. Dar care știință? 2.3. Viitorul științei Putem
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sexuale cu opt copii pe care-i antrena. Este cunoscută în lume tendința pedofililor de a se angaja să lucreze în locuri unde există copii. Antrenori de sport, educatori sau chiar portari la instituții pentru copii sunt locuri de muncă râvnite de persoane cu astfel de tendințe. După 1990, organizația Salvați Copiii precum și televiziunile din România au sesizat în mod repetat situația unor „binefăcători” veniți dinafară cu misiuni umanitare și sfârșind prin a-și dezvălui intenții pedofile. Pe de altă parte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
iubiți este pricina că sunteți egoiști... Erau adorați profeții, pentru că avea o țintă, pentru că trăia adevărat în viitor și nesocotea era iubiți trubadurii pentru că era într-adevăr cavaleri"38. Într-adevăr, de ce iubești literatura și pe actorii ei? De ce să râvnești la practicile ei? De ce să poftești la opere, de ce să emulezi conduitele scriitorilor, de ce să încurajezi chemarea literară? E un bun moment să pui această întrebare în 1844. Deversarea de afecțiune în preajma literaturii nu are încă un conținut propriu: e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
demarcare foarte clar: traduce în latinește urmare prin imitatio și râvnă prin æmulatio (Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php). 21 Iată câteva contexte pentru conotațiile "diabolice" ale râvnei: "Vede lacomul scula străină/ Și-îndată o râvnește - dracu-învită", spune un vers din Țiganiada. Și altundeva: "Poetul zice că omul e așa de ticălos, cât face lucruri care dobitoacele nu le fac [...] cu mintea neașezată ș-acele puține ceasuri își otrăvește dându-se patimilor firești, râvnii și lăcomiei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îndată o râvnește - dracu-învită", spune un vers din Țiganiada. Și altundeva: "Poetul zice că omul e așa de ticălos, cât face lucruri care dobitoacele nu le fac [...] cu mintea neașezată ș-acele puține ceasuri își otrăvește dându-se patimilor firești, râvnii și lăcomiei" (I. Budai-Deleanu, Țiganiada, ediție îngrijită de Florea Fugariu, Minerva, București, 1981, pp. 240; 352). Sau într-un text din 1691: "Și de multe ori și fetișoara frumoasă murind, și după o zi doao, s-au aflat groapa ei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înșine, și fac parte din patrimoniul european. În condițiile viitorului hărăzit orașelor noastre, a încălzirii globale, satul devine refugiul nostru către natură, un spațiu scump nu numai celor care-și susțin ascendența prin sintagma „sunt fiu de țăran", ci devine râvnit de mai fiecare orășean. Valoarea pământului și a satelor noastre este în creștere, are viitor. Nici o comună, nici un sat, nici chiar cătunele, nu trebuie lăsate să moară. Susțin unii că Uniunea Europeană ne cere să distrugem satele, să renunțăm la ele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au decis să se stabilească definitiv. Aceasta a avut - sublinia el - ca o consecință fatală [sublinierea ne aparține], schimbarea cetățeniei, căci, odată deprinși cu ideea de a nu se mai înapoia în România, nu mai era nici un motiv să nu râvnească la cetățenia noii lor patrii”. Mai mult decât atât, același autor releva că românii americani au contribuit, în anii războiului, la „apărarea democrației americane, și că, prin urmare, și rasa română își poate revendica meritul de a fi avut o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost folosită de acuzare pentru pregătirea actului de acuzație, citat de numeroase ori. Schleier XE "Schleier, Israel" a mai spus că vecinul său român a convins patrula să-l scoată din casă, Întrucât biletul său „liber” este fals. Vecinul Îi râvnea casa - și, Într-adevăr, a obținut-o mai târziu de la Centrul național de romanizare (ibidem). Dare de seamă despre ancheta lui Marcu Smadic XE "Smadic, Marcu" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război din Iași, 20 martie 1945, ibidem
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Orhan Pamuk. A contribuit acel moment la dorința dumneavoastră de a vă întoarce în țară? A fost un moment neașteptat. Nu mă așteptam la o asemenea atenție prezidențială, nu am avut-o niciodată și, drept să vă spun, nu am râvnit-o. Nici nu primisem, de altfel, vreo scrisoare oficială, aflasem doar din presă... La solicitarea doamnei Corina Șuteu, de la Institutul Cultural Român din New York, am propus ca, în locul unei ceremonii fastuoase și convenționale, să avem o întâlnire amicală, în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
extrage prestigiul și privilegiile legitime și corecte social și politic. Căci, așa cum remarcă scriitorul Charles Dantzig în recenta sa carte Nos vies hâtives, "totul vine și pleacă și totul e efemer, inclusiv elitele". Elitele intelectuale conjuncturale și-au câștigat locul râvnit în societăți aflate în tranziție spre sau dinspre comunism, prin legitimarea propriului limbaj, adică prin adaptarea acestuia la noile reguli ale contextului social și politico-ideo-logic. Această legătură dintre limbaj și conjunctura socială a fost analizată de sociologul contemporan Pierre Bourdieu
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
iar tehnica navigației se dezvoltă foarte mult46. O etapă importantă asupra căreia vom arunca o privire este și Epoca Clasică, a democrației ateniene 47. Referindu-se la această epocă, Tucidide afirma: "Trăim sub o rânduială politică ce nu are de râvnit legile altora; departe de a-i imita, suntem mai degrabă o pildă pentru unii. Numele său este democrația, fiindcă cârmuirea statului nu se reazemă pe puțini, ci pe cât mai mulți"48. O viziune despre conducerea cetății ce ne impresionează și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
părinți; înșelare, trădare; inferioritate.Condiția umană, Editura Științifică, București, 1973, p. 78. 11 Kant arată: ,,A fi fericit este în chip necesar dorința oricărei ființe raționale, dar finite, și este, deci, un inevitabil principiu determinant al facultății ei de a râvni. Căci mulțumirea cu existența ei întreagă nu este o posesiune originară și o fericire care ar presupune o conștiință a independenței ei și a aptitudinii ei de a-și fi suficientă ei însăși, ci o problemă impusă de însăși natura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ar presupune o conștiință a independenței ei și a aptitudinii ei de a-și fi suficientă ei însăși, ci o problemă impusă de însăși natura ei finită, fiindcă ea are nevoi, iar aceste nevoi privesc materia facultății ei de a râvni, adică ceva care se raportează la un sentiment de plăcere sau de neplăcere, care servește subiectiv ca principiu, prin care este determinat ceea ce lipsește și de care avem nevoie pentru a fi mulțumiți cu starea noastră proprie. În ce anume
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
intelectului, care exprimă o raportare a reprezentării la un obiect, după concepte, iar nu la subiect, după sentimente. Ea nu este, deci, practică decât în măsura în care senzația de plăcere, pe care subiectul o așteaptă dela realitatea obiectului, determină facultatea de a râvni. Dar conștiința unei ființe raționale despre plăcerile vieții, care însoțesc neîntrerupt întreaga ei existență, este fericirea, iar principiul de a face din ea principiul suprem de determinare al liberului arbitru este principiul iubirii de sine". Critica rațiunii practice, Editura Științifică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]