21,569 matches
-
zi. Neputința cântă durerea nemărturisită a acelui martor de sute de ani a locurilor. Si cui să-i pese oare de un singur copac? Hienele s-au napustit peste copaci și păduri, și peste tot ce puteau jefui. O țară rămasă ciută, de hoții fără scrupule, de neîndurători prădători a ceea ce unii mai numesc viață. Mai vorbim de suflet. Amagire! Se pare că au pierit de mult gândurile bune și s-au prăbușit multe suflete. Au rămas pe poteca ce ne
COPACUL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369945_a_371274]
-
oare într-o lume de paradis și abisuri edenice cu acumulări și puteri nesfârșite? Câți dintre oamenii muritori ating aceste fastuoase clarități? Câți dintre majoritari trăiesc în tenebrele ambiguității sau plutesc în slinoasa deversare a obscenităților? În câți din cei rămași consecvenți credinței și adevărului stau de veghe intuițiile și presimțirile? Dincolo de greșelile, de căderile și de păcatele românilor, ei rămân pe un loc fruntaș între popoarele lumii! S-ar putea răspunde la întrebarea: „ Un ierarh nu poate sau nu trebuie
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
adânc te-a prins în scrieri rare, „Luceafăr ai rămas în vreme“! Prin lume-n cele patru laturi Deschisă ți-a fost poarta nemuririi... Și,.. va pluti și peste veacuri Tristețea grea... Cum plâns-au trandafirii! Întipărirea lirică a timpului Rămasă-i ca mișcare-n suflet. Decoruri calde-ale-anotimpului Sunt pline de ardoare-n sunet. Tu ai intrat în noaptea încruntată, Suflet trudit de timp albastru: Clipe tăcând în tâmpla lăudată, Dar ai rămas grăirii noastre astru. Amar..., amar moment de vară
LUCEAFÃR AI RÃMAS ÎN VREMURI de LIA RUSE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370022_a_371351]
-
capul nu ne doare, Nici nu face trupul greu. Las’ să bea deci, vin, bătrânii; Voi beți apă, că nu-i rea. Spirtul, țuica și rachiul: Naiba, dracul, să le iea! Notă: Această poezie figurează în Cartea mai sus menționată, rămasă mie drept scumpă amintire de la tatăl meu Ștefan, născut în anul 1910. Aceste versuri au devenit cântec. CRISTALINA APĂ De Margareta Mariana Saimac Trăsnetul despică muntele, din munte țâșnește-un izvor și dintre nouri străluce luna-n pridvor. Cum de-
APA de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370093_a_371422]
-
italian”. Cu mâna goală nu ar fi venit din Italia după divorț, că de, oameni suntem. Adriana la terminarea facultății a revenit în Constanța. Tatăl îi dispăruse din viață, încă din timpul facultății în urma unui cancer esofagian necruțător, iar mama rămasă singură avea nevoie de ea. La început a încercat să-și găsească un loc de muncă în domeniul în care își luase licența, dar nu l-a găsit la nicio firmă privată. Printr-o împrejurare norocoasă a reușit să-și
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370370_a_371699]
-
Acasa > Poezie > Imagini > PLOUĂ Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2045 din 06 august 2016 Toate Articolele Autorului PLOUĂ Când dincolo de geamuri plouă încă adormite degetele pipăie bucata de noapte rămasă și-o trag înfașurând-o strâns pe trupul ce s-a răsucit scâncind un geamăt nemulțumit pentru că toate lucrurile astea naturale au prostul obicei de-a intra cu timpul la apă și parcă văd cum în curând nici zilele n-o să
PLOUĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370478_a_371807]
-
fi un model de comportament, un înțelept și un familist convins. Plăsmuit conștient pe otramă axiologică, autorul împărtășește valorile moralei eudemoniste și nu al celei hedoniste . Acestuia îi corespunde perfect în plan moral Adriana, tânăra profesoară de română și franceză, rămasă vduvă dintro căsătorie anterioară cu doi copii, care personifică sacrificiul de mamă responsabilă și, în egală măsură, de soție model în familie și societate. Din punct de vedere literar, autorul construiește dialoguri coerente purtătoare de sens moral, elevate intelectual, care
ROMANUL PARFUM DE ORHIDEE, AUTOR VIRGIL STAN: NOTE DE LECTOR: PROF. UNIV. DR. MIHAI PĂSTRĂGUŞ [Corola-blog/BlogPost/370544_a_371873]
-
cei care veniseră prea fragili pentru lumea asta să-I umple inima de culoarea și esențele tari ale iubirii, copiii lui cu ochi de căprioară, râsul din sunetul goarnelor fine ale tuturor îngerilor Domnului și surâsul din roua cuvântului Domnului rămasă pe frunzele destinului lui. Dar ce tot spun aici! Destinul lui, destinul meu... Victor, tu știai că atunci când cineva te întreabă ce este iubirea, de fapt prin el cântă glasul Domnului? M-am gândit la trupul Domnului, la fluidul iubirii
VICTOR, CLOVNUL DIN MINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370567_a_371896]
-
septembrie sau de mai știu ce. Trebuie să vezi lucrurile și să le simți ca și cum ai mai avea timp să te răzgîndești. Citește mai mult Mi-e dor de ninsorile din Santiagoca de o parte a vieții în care totula rămas suficient de albastru, aevea cum te cautpînă la cele mai mici detalii despre fericire.În această privință poate c-ar trebui să trag linieși să spun: iată drumul pe care-o să merg mai departemai curînd decît mi-aș fi
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
de Ființa însăși. Între Prolog și Epilog, cele 28 de elegii omagiale mamei au harul de a crea un univers închis, acea limitare a zărilor, acea închisoare a mentalului, izvorâtă de moartea părinților, părăsirea de neoprit și întemnițarea sentimentelor celor rămași. Stihurile, undele râului, curg povestind, „Vântul adună de pe/ mormânt/ frunză cu frunză” și rememorează momentele dragi, amintiri desfășurate în slide show, aducând panseuri existențiale. De fapt, cred că în asta constă măiestria autorului: filtrarea filozofică între a fi și a
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
lui Chioru când se întâlniseră în fundul grădinii, care la rândul ei o auzise de la .... Își luară vedrele de apă în cap și plecară grăbite, fiecare spre casa ei, nu înainte de aș face semnul crucii, amintindu-și probabil fiecare de treburile rămase neterminate acasă. Firtat Ilie Referință Bibliografică: La Fântâna lui Uțoiu / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1491, Anul V, 30 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
Am salvat petrol și fier de la nemți, pe care comuniștii le-au dăruit rușilor.”), fapt pentru care a fost „recompensat” cu internarea în „celebrele centre de «Reeducare Națională»” din Gherla, Aiud, Pitești, Jilava sau la Canal, alături de alți „elevi cursanți, rămași corigenți la școala noii ideologii”, dați pe mâna unor gardieni fără inimă, care concepeau și aplicau tot felul de metode de maltratare fizică și morală, care mai de care mai abominabilă, convinși că ei sunt „stâlpii acestui regim”, nici mai
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
privirea, deși simți o puternică arsură în creier. - Ți-am ghicit gândurile, căpitane! Ai venit să-mi distrugi trupul, dar din păcate pentru tine, mormântul meu nu-i aici. Îmi duc veșnicia purtându-l cu mine în tot locul. Coșciugul rămas gol se află în altă parte!... Eu nu v-am făcut niciun rău. Nu sug sângele poporului meu, ci din contră îl ocrotesc de vrăjmași! - Tu ești cel care ai tras pe mulți în țeapă! Acum ți-a venit rândul
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
care „au stat la baza vieții” acesteia, alături de „familie și de literatură”. Din Grecia și Spania, scriitoarea și familia ei călătoresc prin toată Canada și prin America, fără a uita, în fiecare an, România, unde este copleșită de „oamenii simpli[...]rămași ca în timpurile străvechi, învăluiți în aura înțelepciunii, a bunului simț, a simplității și curățeniei sufletești” aflați în deplină comuniune cu natura care o entuziasmează cu peisajele ei divine. Una dintre temele predilecte ale Elenei Buică (cea mai importantă) este
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
avut parte, totodată străduindu-mă să reproduc cât mai fidel, tot ce am trăit, cu bune și cu rele. Nu îi voi lăsa deoparte nici pe frații noștri din țară, căci UNUL suntem cu toții, atât cei plecați, cât și cei rămași să se lupte și ei cu viața de fiecare dată mai grea, mai anostă și fără de substrat, în care ne adâncim parcă de fiecare dată și mai mult, dar, speranța într-o viață mai bună, într-o continuitate a neamului
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
ales, al limbii române - prin comemorarea simbolului ei - Poetul Mihai Eminescu - pe care, potrivit mărturisirii sale, i-a studiat opera și l-a (re)cunoscut abia în anii studenției, căci așa erau vremurile... Probabil nimic întâmplător, numai că noi, cei rămași aici, jos, am mai fi avut nevoie, și încă una foarte mare, de Grigore Vieru, însă avem nădejdea și convingerea că el va (supra)veghea și de acolo, de sus, la bunul mers și îndeosebi, la apărarea limbii române - cea
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
dragă, dacă nu ai treabă, mai stăm de vorbă. Hai să mai bârfim câte ceva, dar nu am niciun subiect! - Hm! Subiect de bârfă nu am nici eu, dar ceva treabă am, așa că te las, scumpo! Pa-pa! - Pa, la revedere, Eli! Rămasă singură, Laura își adună documentele din al treilea dosar și le aranjă la locul lor mai puțin atentă ca de obicei. Gândurile îi zburaseră departe de locul de muncă, departe de spital și departe de liniile de centură ale capitalei
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
CURÂND? fără aplauze surâsul ieșit din culise adună oameni, locuri, gesturi chiar aici pe pământ să guste din rai până nu cade cortina la gongul final cu o reverență multă larghețe se desprinde apoi înspre eter ... cu gesturile locurile oamenii rămași impregnați pe retina amintirii --de ambele părți-- chiar dacă fără aplauze... Referință Bibliografică: BILANȚ / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1957, Anul VI, 10 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pușa Lia Popan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BILANȚ de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369697_a_371026]
-
barbat urât și nu vrea decât să vă sperie. Că prin minune, mașina fu așezată la loc, pe șosea, iar chipul dispăru la fel de repede precum apăru. Ioana începu să plângă. - Hai acasă, Criști! Înapoi, înapoi... mie mi-e frică! Criști rămase inert, cu mâinile pe volan, cuprins de-o energie negativă care se degajă de jur împrejurul lui. Maria exclama cu o voce inumana ce părea să nu fie a unei copilite de doar cinci ani: - Nu aveti ce căuta aici, pe tărâmurile
O APARITIE INEXPLICABILA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368109_a_369438]
-
i se domoli și curând închise telefonul. Sorana își lăsă privirile să plutească peste splendoarea oceanului de verdeață ce cotropise anotimpul, văile, colinele. Nici nu mai băgase de seamă cum treptat, aproape toți călătorii coborâseră. Ajunseseră la bac și cei rămași se grăbeau să își ia bagajul așezat în spatele mașinii. Doar bătrâna încă nu se clintea de pe scaun, privind tot înainte. „Da’ ce-i cu mata aici, unde trebuia să cobori? - se făcu auzit glasul șoferului. Asta-i ultima stație, de ce
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
ieșită din comun, fără urmă de îndoială. Extrapolând acest sondaj la nivel macrosocial, rezultă un procent de circa 30% din populație, restul de 70 rămânând cel puțin indiferent, dacă e să luăm în calcul nepăsarea, dar și teama. Din procentul rămas, de 70%, să zicem că 20% ori poate mai puțin, au un sentiment de stânjeneală, se simt oarecum vinovați că ei sunt sănătoși, iar ceilalți nu, cu toate că, dacă ne gândim bine, nimeni nu este perfect sănătos. Rămâne un procent de
VINA DE A FI BOLNAV de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368118_a_369447]
-
nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cu avânt, visele care și-au luat zborul din sufletele tinere plecate la Clubul Colectiv, s-au revărsat din cer prin șiroie de lacrimi. Au căzut fără-ncetare peste suferințele celor rămași. O vreme s-au crezut rătăcite. Mai apoi, au mângâiat și au pătruns prin porțile mari ale gândului bun, în inimile milioanelor de tineri răsăriți în lumina razelor de soare, în iarba verde a pământului. Si ei s-au trezit
VISE RATACITE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368260_a_369589]