4,392 matches
-
ocupațiunii, când provoca pe sub mână pe săteni la răscoală, când ne făcea propaganda de a ne contopi în Imperiu... Această mare amicie ne-o arătă acum, când s-adresă de-a dreptul către Poartă în privința Porților de Fier, când ne răpi linia strategică și economică a Predealului, cerând încă s-o facă cu propriele ei cheltuieli, și în urmă când făcu convențiunea comercială, prin care ia tot și nu ne dă nimic în schimb decât note oficiale {EminescuOpXI 386} prin care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a spiritului uman ("...Arta care din pietre durerile cheamă, / Din stâncile stârpite, din valu-nfuriat..." Povestea magului...). Piatra devine însemnul de căpătâi al existenței omului fără de care dispare în oarba uitare: "Ș-acela între oameni devină cel dintâi / Ce mi-o răpi chiar piatra ce-oi pune căpătâi..." (Rugăciunea unui dac). Care este însă rezistența, durata stâncii/pietrei, de care se agață omul eminescian, în eternitatea universului? * Tușele în care poetul-sculptor "lucrează" imaginarul muntelui sunt adevărate reverii ale pietrei: termenul de "stâncime
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
asemeni, că nu sunt totuna cu neamul / Zeilor oamenii cei muritori care umblă prin tină", Cântul V, 431-445. 6 În numărul special al revistei Manuscriptum îngrijit de Petru Creția, Muzeul Literaturii Române, 1(82), anul XXII, 1991, citat din poezia Răpiți din cer, hrăniți din basme, versurile 15-16, p. 55. 7 Postulatul Ecclesiastului: eadem sed aliter ceea ce este, a mai fost și ceea ce a fost va mai fi, 3,15. Despre semnificația acestor termeni vezi cap. Filosofia vieții și a omului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
olimpice de 10 000 metri, în care cine altul putea lua aurul decît eternul Selasie (se pare că pe toți etiopienii îi cheamă Selasie, de la împărat pînă la atlet), deci îndată după cursa cu răpitorul (răpitor, în sensul că-ți răpește somnul) alergător, TVR 2 ne oferă (la știri) imaginea unui exemplar din rasa noastră, pe numele lui Otzi, dezghețat, bietul de el, de-abia acum, în Alpi, după 5000 de ani. Ruptă-bucățică, doamne iartă-ne, cu cel ce tocmai alergase
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Băsescu la Moscova? Sigur, era acolo numai lume bună: orice plasare într-o atare companie dădea/ îi dădea bine, vorba portarului de la Filarmonică. Dar același pact Ribbentrop-Molotov, care-i nenorocise pe baltici, ne-a fost și nouă nefast. Iar Basarabia, răpită peste noapte, rămîne și azi dezlipită de țară. Că Băsescu a fost la Moscova, să fie sănătos, chiar vorba lui. Figură singulară a făcut, în schimb, Regele Mihai, supraviețuitor al istoriei, nu mai puțin al pumnului pe care istericul Vîșinski
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
duminică cred că nu este just. La această problemă mi s-a răspuns că ei fac bucuros acest serviciu. Am intrat cu un cetățean de la Securitate într-o prăvălie duminică și am văzut că nu vindeau aproape nimic. De ce să răpim salariații de la familiile lor? Cu sistemul acesta, bărbatul de ex. lucrează duminica și e liber luni, iar soția lui e liberă duminica și lucrează luni și nu poate să-și vadă nici copiii, care duminică sunt acasă, iar în restul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
obștesc. Legea Trancu-Iași din 1920, de pildă, era îndreptată împotriva celor ce muncesc, lipsindu-i pe aceștia de dreptul la grevă; legile speciale „pentru apărarea ordinei” din 1924, urmăreau suprimarea presei comuniste și a partidului comunist, legea Mârzescu din 1924 răpea muncitorilor dreptul la organizare și la grevă, iar legea Mironescu din 1936 urmărea înăbușirea mișcării muncitorești, dându-se mână liberă organelor represive ca, la ordinul guvernului, să arunce în temnițe pentru zeci de ani pe cei mai curajoși și devotați
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu boierul. Acesta din urmă era interesat, pe de o parte, ca țăranul să aibă bani într-o măsură strict necesară, iar pe de altă parte, ca țăranul să-și execute fără cusur obligațiile sale de clăcaș. Or, transporturile îl „răpeau” pe țăran de la îndatoririle sale față de proprietar. Era, deci, o contradicție de interese pe care boierii au încercat s-o rezolve în favoarea lor. În anaforaua din 2 ianuarie 1805, sancționată de către domnitor și care prelua, în această privință, dispozițiile hrisovului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unele măsuri, a depășit acest cadru, dar el n-a încetat să rămână șeful unei armate ce lupta contra acelor români din Transilvania care refuzau să se supună unor măsuri politice împlinite fără voia lor, împotriva dorinței lor, care le răpeau drepturile naționale. S-a observat îndreptățit că Bem proclama înfrățirea naționalităților, dar el era nevoit să recurgă la recrutări și rechiziții, trupele sale se dedau la excese; satul Morga, de pildă, fiind incendiat, pentru că refuzase rechiziționarea vitelor, în vreme ce românii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu aceasta a fost însă cauza ridicării la luptă a românilor este un fapt bine stabilit astăzi. Românii au dat răspuns legitim opresiunii și represiunii naționale, lovind nu în „contra libertății maghiarilor” - cum spunea Bem -, ci în cei ce le răpeau propria lor libertate. Cel care avea să se opună „tribunalelor de sânge” și să ia apărarea naționalităților cunoștea bine starea de lucruri reală, cum o dovedesc cu prisosință actele sale. Modul cum a fost concepută acea scrisoare este explicabil din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sens este copleșitor). Majoritatea covârșitoare a oamenilor de stat ai epocii, publiciștii și apoi istoricii au definit sistemul constituțional al Principatelor Unite între 24 ianuarie 1859 și recunoașterea Unirii depline ca o uniune personală. Numai rememorarea numelui lor ne-ar răpi un spațiu tipografic excesiv de întins. N. Iorga schița anii domniei lui Al. I. Cuza ca un „regime du fait accompli”, plasându-și deci remarca în afara ordinei constituționale. G. G. Florescu optează și el pentru termenul de uniune personală, dar ține
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Oricum, în prim plan s-a aflat politica expansionist-colonială a țarismului. Marx observase că Rusia a pătruns în Persia, pentru prima dată, sub Petru I, dar fără urmări imediate și că, prin pacea de la Ghiulistan (1813), țarul Alexandru I a răpit Persiei 12 provincii situate în cea mai mare parte la sud de Munții Caucaz. Actualmente, istoricii sovietici susțin că deși Iranul era el însuși obiect al expansiunii coloniale a puterilor europene, a dus o politică agresivă în Transcaucazia, pregătind după
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
liberă navigație pe Marea Caspică și drept exclusiv pentru ea de a avea acolo flotă de război. Un tratat comercial garanta Rusiei drept de comerț pe întreg teritoriul Iranului. Prin pacea de la Turckmanceai - scria K. Marx - țarul i-a mai răpit Persiei câteva ținuturi și i-a interzis navigația în propriile ei ape teritoriale. Pacea de la Turkmanceai a compensat Rusia pentru urmările convențiilor din 1824 și 1825 semnate cu SUA și Anglia, urmări care înseamnă începutul eliminării Rusiei de pe continentul american
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dezvoltării mișcărilor populare. La 15 aprilie 1846, la Berlin, țarul, împăratul Austriei și regele Prusiei convin asupra anexării Cracoviei la Imperiul Habsburgic, ca urmare a cunoscutei răscoale. Diplomația țaristă este cu deosebire angajată în neutralizarea ofensivei vest-europene, menită să-i răpească dobândirile, care au culminat cu tratatul de la Unkiar Iskelessi. Acțiunea cea mai viguroasă o conduce Anglia, de care Rusia se ciocnește la Constantinopol și în Asia Mică, pe țărmurile Caucazului, ca și în Asia Centrală. În zona asiatică, demersul politic se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de asemenea, constrânsă să renunțe la protectoratul asupra Principatelor Române și Serbiei și să se supună interdicției de a poseda arsenale și flotă de război în Marea Neagră. Războiul Crimeii a impus Rusiei o eclipsare vremelnică în raporturile internaționale, i-a răpit rolul de arbitru în Germania și pe cel de jandarm al Europei, „Sfintei Alianțe” i-a fost semnat și formal actul de deces. Rusia intră, după 1856, într-o stare de reculegere și-și concentrează atenția asupra reformelor interne. Dar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ce pedeapsă trebuie aplicată unui violator potrivit lex talionis? Poate statul să stabilească violarea făptuitorului ca o pedeapsă pentru fapta sa? Sau cum este pedepsit un falsificator, un terorist care deturnează un avion ori cineva care nu are copiii și răpește unul? Principiul de bază al legii talionului este că făptuitorul trebuie să îndure aceeași suferință pe care el a pricinuit-o victimei. Poate fi privită ca o formulă brută deoarece determină pedeapsa luând în considerare doar prejudiciul cauzat prin faptă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
portale ale creierului rămînînd, 490 Îmi așeza-voi sceptrul peste Ierusalim, Emanația, Pește toți fiii ei, și peste fiii tăi, O Lúvah, si peste-ai mei Pînă ce zorile a-i deștepta se vor fi-obișnuit; apoi trîmbița mea puternic răsunînd, Răpită-n depărtări în noapte; porunca-mi strașnica va fi păzita, Căci mi-am pus străji la posturi 44; fiecare-al zecelea om 495 E cumpărat și e vîndut, și-n noapte neguroasa cuvîntul meu le va fi lege". Luváh răspunse
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din Sardronlo) versus Theotormon, etc. Se pare însă că singurul caz în care un nume ossianic aduce clarificări privind semnificația din opera lui Blake este numai Oithona, eroina care s-a îndrăgostit de Gaul (numele înseamnă "Galia"), dar a fost răpită și violată de Dunromath; travestita în haine de soldat, ea a fost omorîta în lupta în care Gaul l-a ucis pe Dunromath. Erdman este de părere că povestea aceasta l-a inspirat pe Blake în privința eroinei sale Oothoon (David
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
castelul lui De Silva, Elvira așteaptă sosirea lui Ernani cu care intenționează să fugă (``Ernani, Ernani involami...O tu che l'alma adoră ''). Don Carlo, care este la rândul sau îndrăgostit de Elvira, apare și el cu intenția să o răpească. În ciuda deghizării sale, Elvira îl recunoaște și rezista; pentru ași apară virtutea ea este obligată să folosească un pumnal cu care îl amenință pe Rege. Ernani intra în camera printr-o ușa secretă. Regele și Ernani schimba amenințări. Apare bătrânul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
trezească în timp ce Contele realizează că Francesco este cel care se străduiește să-l țină departe de el pe Carlo. În final Amalia îl trezește, iar Contele îi spune că și-a dat seama că el este cel care i-a răpit fericirea și îi cere să nu-l blesteme pentru aceasta. Amalia declară că niciodată n-ar putea să facă acest lucru. Massimiliano proclama că el este pe moarte și că mâna ingrata a fiului său, Francesco, îl va împinge în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
urăsc pe Rigoletto, dar înainte de a apuca să comenteze această noutate șocantă, Ducele revine urmat de Rigoletto. Atunci cand Ducele, iritat de prezență Contelui Ceprano, care îl incomodează în flirtul sau cu Contesă, își manifestă nemulțumirea, Rigoletto îi sugerează să o răpească pe Contesă sau să-l ucidă pe Conte. Propunerile bufonului nu sunt pe placul Ducelui care îl sfătuiește pe acesta să fie mai puțin agresiv. În corul care urmeaza Borsa împreună cu Ceprano și ceilalți curteni promit să se răzbune pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de la primul etaj (Caro nome che îl mio cor ...). Fără ca Gilda să-i fi remarcat, Borsa, Ceprano și Marullo împreună cu alți curteni se adună lângă zidul casei lui Rigoletto. Ei o cred pe Gilda amantă bufonului și intenționează să o răpească pentru a se răzbuna pentru intrigile acestuia. Ei sunt surprinși de însuși Rigoletto care se află în preajmă. La început au ideia să profite de împrejurare și să-l omoare, dar Marullo îi oprește spunându-le că dacă îl omoară
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
profite de împrejurare și să-l omoare, dar Marullo îi oprește spunându-le că dacă îl omoară pe bufon, mâine nu vor mai avea de cine râde. Curtenii vor reuși să-l convingă pe Rigoletto că sunt veniți să-i răpească nevasta lui Ceprano. Drept proba îi dau cheia casei lui Ceprano a cărei sigiliu Rigoletto îl pipăie în întuneric și este fericit să-l recunoască. Marullo, pretextând că e necesar ca Rigoletto să-și pună o mască, îi aplică o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Nici un răspuns... Rigoletto exclama: Ah, la maleditzione!...acel blestem a lui Monterone care începe să-și facă simțit efectul. Actul ÎI Un salon din palatul Ducelui de Mantua. Ducele este abătut și foarte afectat de faptul că cineva i-a răpit iubita. El s-a întors la casa Gildei pe care a găsit o părăsita și poartă deschisă. Se gândește la răzbunare și, în cuvinte mișcătoare, deplânge faptul că nu a fost prezent acolo să o poată apară în momentul pericolului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a întors la casa Gildei pe care a găsit o părăsita și poartă deschisă. Se gândește la răzbunare și, în cuvinte mișcătoare, deplânge faptul că nu a fost prezent acolo să o poată apară în momentul pericolului (Ella mi fu răpită!). Curtenii își fac apariția și îi relatează cele întâmplate. Ducele este încântat că a regăsit-o pe Gilda și iese pentru ca să o reîntâlnească (Possente amor mi chiama). În acest moment își face intrarea Rigoletto. El știe că fiica lui trebuie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]