2,809 matches
-
lungă frază a cuvintelor „sistematizării” și „sistemic” cu cuvintele „ordonării”, respectiv „metodic” (sau, după preferințe, cu „sintetizării”, respectiv „școlărește) nu creează probleme în înțelegerea sensului. Puterea de sugestie a metaforei sistemului, ca și cea a mecanismului, folosită de iluminiști, se răsfrânge ca o modă asupra limbajului, dislocând cuvinte din vorbirea curentă pentru a-și impune constructele filiale. Reformarea limbajului însă nu reinventează realitatea, nu o reîncarcă cu alt conținut, ci doar îi oferă o formă la modă, o haină trendy. Conceptul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu numai de fiecare individ aparținând unui grup, ci și de întregul grup, luat în ansamblul său. Menținerea, de exemplu, a unor lideri de grup necorespunzători, care realizează aprecieri părtinitoare/subiectiviste, sau care iau decizii HYPERLINK "oscilante.se"oscilante se răsfrânge negativ asupra coeziunii grupului ,,a stării psihice a fiecărui membru și, în ultimă instanță, asupra randamentului muncii. Cunoscînd calitățile și limitele diferitelor stiluri de conducere (ex. „stilul autoritar”, „stilul democratic” , „stilul îngăduitor, permisiv - laissez-faire”), șeful grupului de muncă trebuie să
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
relativ identice, numai unul comite la un moment dat acte cu caracter predelictual sau delictual. A devenit banală aserțiunea că între „cauză” și „efect” intervine un factor deosebit, factorul „personalității”, care condiționează și mijlocește producerea efectului. Orice cauză (influențare) se răsfrânge, deci, prin intermediul condițiilor interne (psihice, ale personalității) ale individului. În considerarea „fenomenului culpabilității” este necesar să plecăm, prin urmare, de la o perspectivă psiho-socială, omul trebuind să fie privit în modul cum el există și acționează în mediul ambiant (fizic și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care o resimte. Mai mult ca oricând, el se află, în același timp, înăuntrul și în afara ei. Ambiguitatea posturii lui îl excită și îi ține atenția trează: captivat de procesul în sine al supravegherii, este interesat totodată de urmările acestuia, răsfrânte asupra destinului personajelor. Supravegherea îi acordă statutul de spectator în egală măsură brechtian și aristotelic. În teatru, cu foarte rare excepții, supravegherea este recunoscută de la bun început și asumată explicit. Motivațiile exercitării ei diferă, dar exercitarea ca atare prezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
însă și o consecință de-a dreptul nefastă: ea modelează comportamente și afectează destinele oamenilor. Din sală, spectatorul asistă la acest dezastru, descoperă simultan atât strategia pusă în aplicare, cât și efectele ei dramatice. Manevrele murdare ale lui Nero se răsfrâng nu numai asupra curtenilor, ci și asupra noastră, martori ai acestor mârșăvii. Suntem confruntați, în plan teatral, cu echivalentul unei scene de tortură practicate de o putere - comunistă sau nazistă - ce urmărește nu doar să smulgă mărturisiri, ci mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
simpla „divulgare” În străinătate sau În discuțiile cu cetățeni din alte țări (din R.P. Ungară, de exemplu) a numărului de clerici romano-catolici arestați și condamnați În intervalul 1945-1964, fără incriminarea regimului comunist dejist, putea atrage punerea sub acuzare. Sancțiunile se răsfrângeau și asupra cetățenilor străini, deoarece la art. 20 din Legea nr. 25/1969 se preciza că „ministrul Afacerilor Interne poate ridica sau limita dreptul de ședere În România străinului care a Încălcat legea română, precum și aceluia care prin atitudinea sau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prejudicii intereselor statului român”48. Pe lângă utilizarea unor legi cu conținut arbitrar, organele Securității au recurs la metode „specifice”, facilitate de munca informatorilor: atenționări, avertismente, crearea unor disensiuni În cadrul corpului profesoral, compromiteri și eliminări din Învățământul teologic. Aceeași suspiciune se răsfrângea și asupra elitei maghiare protestante (calvină, luterană și unitariană), dar cele trei culte au avut mai puțin de suferit de pe urma represiunii comuniste. Conducerea Bisericii Reformate Maghiare, În contrast cu poziția prelatului catolic Áron Márton, a menținut o relație mai bună cu regimul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Prin urmare, o linie de acțiune În strategia de moment a Securității urmărea ocuparea timpului disidentei cu astfel de „sarcini”, pentru ca Doina Cornea să nu mai aibă timp să scrie texte pentru Europa Liberă. Amenințările venite din partea poliției politice se răsfrâng și asupra familiei opozantei. Leontin-Horațiu Iuhas, fiul Doinei Cornea, este chemat la interogatorii după publicarea fiecărei scrisori și e atenționat că va fi concediat dacă nu o convinge pe mama sa să renunțe la „defăimarea regimului”. Pe de altă parte
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
așeze la casa lor; părinții fetei sunt datori să-i facă zestre; nașii, ca rude spirituale, inițiază tinerii în căsătorie și îi veghează, iar finii mulțumesc nașilor prin daruri; mortul e privegheat de tot neamul; greșelile și păcatele unuia se răsfrâng asupra neamului întreg. Intimitatea are forme concrete de manifestare: neamurile își fac casele alăturate, dorm în aceeași cameră sau în același pat, mănâncă la aceeași masă și din aceeași strachină, își pasc vitele împreună, își împrumută haine și obiecte din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
înconjurător; mediu; mediul înconjurător; mizerie; moare; mondial; prea multă; mulți oameni; o mulțime; natura; nebunie; necăjită; nepăsătoare; neștiutoare; New-York; nuntă; oamenii; oboseală; oportunități; pace; paralelă; pădure; pămîntul; peisaj cosmic; piață; planetar; plantă; plimbare; populat; prieten; prietenie; priviri; probleme; public; putere; răsfrînt; riscant; siguranță; sociabilitate; soră; spirituală; străină; străinătate; șansă; șatră; teatru; terestru; teritoriu; tot; totul; toți; trai; trăi; tristă; țara; țicnită; unire; varietate; văzduh; veselă; veselie; veșnică; viitor; vis; vrea; vrednică; zarvă (1); 786/217/68/149/0 lumină: soare(127
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
învățător; joacă; lanțurile; legătura; o legătură; linie; lipi; lipsă; lovește; mal; masa; masă; mașină; material; mărunți; neatenție; nepăsare; nervos; nervozitate; norma; normele; obiect; oriunde; paie; pantaloni; pantalonii; părul; pierde; plante; politică; pomi; poza; prietenia; punga; puntea; puternic; a răni; răni; răsfrînge; o relație; relații; repară; respinge; rîndul; sare; scade; schimbare; scînduri; sfîrși; sfîrșit; sîrma; slab; a spulbera; a străpunge; suferință; suflet; școală; tare; tăiere; terminat; tobă; topor; a trage; tragedie; tragi din două părți; trece; tricou; tristețe; ucide; uneșete; ușa; ușă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
într-o perioadă de timp determinată). Ca și în vorbirea curentă, în literatura de specialitate, se utilizează conceptul de sistem financiar în cele patru sensuri mai sus menționate. Drept urmare, sistemul financiar ca sistem de relații economice cuprinde: - relațiile care se răsfrâng în bugetul de stat și în bugetele locale; - relațiile care se oglindesc în bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetul asigurărilor sociale de sănătate și în bugetele altor acțiuni care au legătură cu domeniul asigurărilor sociale; - relațiile determinate de crearea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
ține cont nici de persoanele aflate în întreținerea persoanei care realizează veniturile în familie, așa cum se procedează în cazul impozitelor directe (cel pe venit de exemplu)67. Deși nu afectează în mod direct câștigurile nominale ale consumatorilor, impozitele indirecte se răsfrâng negativ asupra puterii de cumpărare a acestora, prin limitarea de ordin economic la care sunt supuși aceștia. Această limitare 65 Ibidem, pp. 410-411. 66 Gabriela Anghelache, P. Belean, op. cit., p. 145. 67 Ibidem, p. 150. Finanțe publice 96 96 economică
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
conduși îndeaproape, vor evita răspunderea, se vor cantona într-un domeniu limitat și se vor feri să aibă inițiative personale. Acest tip de conducere predispune la conflicte, deoarece ridică bariere rigide între diversele categorii de personal. Efectele acestor situații se răsfrâng asupra personalului, dar și asupra beneficiarilor direcți sau indirecți care solicită serviciile instituției sau organizației respective; • tipul democratic și participativ - se bazează pe un set de principii fundamentale: - aderarea personalului la scopul și obiectivele organizației; - subordonații își pot asuma răspunderi
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în pânza contradicțiilor ontologice, cognitive și sociale în jurul căreia își țese direcțiile teroretice divergente. Dacă distopicii francezi merg pe o direcție unilaterală, și anume pe cea a impactului negativ al tehnologiilor virtuale în viața și în cultura umane, cyberfeministele se răsfrâng în direcții care nu reușesc să închege un program coerent. Evident, cele două tipuri de abordare critică a corpului virtual prezintă numeroase puncte pozitive, având în primul rând un rol important în contrabalansarea discursurilor utopice. Ele sunt voci critice cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
celor ale ingineriei genetice, tehnologii care la rândul lor sunt asimilate în natură și în corporalitate, în societate, în imagine și în ficțiune. Caracteristicile spațiului virtual, precum simularea, imersia, teleprezența, interacțiunea instantă sau „în timp real”, interfațarea sau telelocalizarea se răsfrâng în mod activ asupra percepției ființei umane. Astfel, corporalitatea și identitatea se configurează într-o zonă existențială și culturală de mixare între uman și numeric, între imaginație și programare, o metisare de forțe materiale, biologice, tehnologice, dar și de fluxuri
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
abătut asupra tuturor cunoștințelor ce provin din datele nemijlocite ale experienței, urcând spre cunoștințe tot mai generale, fără a ști Încă dacă există ceva perfect și univoc În cunoașterea noastră, și nu pornind de la o presupusă perfecțiune, care s-ar răsfrânge asupra faptelor și lucrurilor lumii, cum se Întâmplă În cazul metodei analogice. Iar două concepții de acest fel sunt Într-un total dezacord. Pentru a arăta ce anume reprezintă totuși metoda la Descartes, voi prelua sugestia a doi autori, Serge
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
aproapele, respectul dreptului propriu și al altora”. Educația trebuie să dezvolte la copii și sentimente de solidaritate națională, să-i orienteze spre o cultură a neamului. Iar idealul național, împlinit o dată cu Marea Unire de la Alba Iulie, va trebui să se răsfrângă și în opera de educație: „munca noastră educativă de mâine, credea C. Fedeleș, va crește din școală, la lumina și idealul ce vom ști să-i dăm. Ea trebuie să răsară din inima și mintea fiecărui copil cu puterea unei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
București, 2011, pp. 204-205. footnote> constituite) nu se regăsesc în calculul acestui sold intermediar de gestiune, urmând a fi scăzute la calculul următorului sold. Ca urmare, excedentul brut de exploatare, nefiind influențat de politica de investiții a întreprinderii (ce se răsfrânge asupra nivelului amortizării calculate), de politica sa financiară (concretizată în nivelul cheltuielilor și veniturilor financiare), sau de evenimentele extraordinare, reprezintă o bază bună de comparație a profitabilității companiilor din același sector de activitate sau pentru aceeași companie analizată la momente
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
aceiași când, la Paris, Cioran vorbește despre sine însuși. Doar evaluarea e alta. Departe de țară Ă să se înțeleagă: rămânerea lui în Paris e mai degrabă un accident decât o opțiune Ă, Cioran descoperă în Valahia oglinda care-l răsfrânge până la detaliu. Ca la romantici, în încercarea de a-și ucide dublul, adică fratele geamăn sau umbra, eroul se ucide pe sine. Dar, murind, el se și întemeiază. Așadar, la Paris, Cioran își asumă periferia și divagația: se mândrește cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
întemeiază. Așadar, la Paris, Cioran își asumă periferia și divagația: se mândrește cu teribilul curaj de a nu face nimic, de a nu angaja în vreun fel viitorul, de a trăi exclusiv în prezent, în afara pasiunilor, devoțiunilor, fervorii. Inteligența lui, răsfrântă în luciditate, pare un exercițiu minor al disprețului, expresia unei negativități superficiale. Negativitatea, pe care atât o dezavua, capătă, însă, valoarea pozitivă a întemeierii. Iată: când Noica îi cere să scrie “în românește o carte în care să se vadă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cred că suntem ființe vii. Am senzația unei întâlniri între două spectre” (III, 389). Finalmente, vidul va fi învestit cu atributele divinității. Fără să i se roage, Cioran transformă amenințarea în posibilitatea unui salt. Sentimentul acesta al stranietății ființei se răsfrânge adesea și asupra celor din jur. Iată: „În metrou, ieri seară. Fior insuportabil în fața acestor schelete învelite în carne” (I, 273). Luciditatea cinică îl mută pe Cioran în fantasmatic și macabru, așa încât până și popoarele i se par „niște cadavre
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că „nimic nu mi-a dat vreodată senzația de realitate pe care mi-o dă un copac” (III, 385), suntem tentați să credem că această senzație de realitate nu-i decât împlinirea absolută a irealității lumii. Așa cum concretețea propriului chip răsfrânt în oglindă proiecta în ireal, la fel, asumarea irealului generează forme palpabile, deci lume. „Să-mi inventez un soi de prezent” (III, 172), își spune într-un loc. Or, prezentul, în concretețea lui, i se refuză lui Cioran, iar el
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
O’Leary (2002, p. 267) afirmă că extinderea influenței actorilor economici asupra politicilor guvernamentale poate conduce la schimbarea raportului dintre cerere și ofertă și la schimbarea preferințelor consumatorilor. Externalitățile 1 sunt costurile ce rezultă în urma interacțiunilor dintreanumiți actori și se răsfrâng asupra altor actori care nu participă la tranzacție. Cu alte cuvinte, externalitățile reprezintă costurile sociale ale tranzacțiilor private (Lipsey și Chrystal, 1999, p. 465). Absența drepturilor de proprietate clar determinate asupra unor resurse comune ridică problema gestionării și exploatării lor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Destul de frecvent simțim la acest poet, în volumul de debut, lipsa de cutezanță sau a harului. Cu volumul următor, "Vis planetar" (1964), asistăm la o dezmărginire calmă, nu dionisiacă, precum la Lucian Blaga, ci, într-o lumină de oglinzi ce răsfrâng apropieri și depărtări într-un zbor amăgitor. "Tu ești un astru plutitor/ Spre care/ tot alerg și nu vin" ("Vis planetar", 1964). Răsfrângerile 1 sunt, firește, niște oglinzi, sau, mai bine zis, niște convertiri ale conceptelor în imagini, ale universalului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]