5,132 matches
-
ieri. Ce să fie oare cu ea?! În fine, fu expediată rapid, căci urmărea un film. Oricum, era bine, mai avea provizii. Despre un posibil consult medical, cum îi propusese mai demult Mira, nu voia să audă! Și-n receptor răsună acel EXCLUS! folosit oridecâteori nu voia să mai lungească vorba. Închise brusc telefonul. Mira ridică a neputință din umeri și căzu, din nou, pe gânduri. Atunci când se vedea sau vorbea la telefon cu nași-sa, simțea o strângere de inimă
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
plâng - Își mestecă excrementele după ușă urlând că totul este strâmb și cu timpul or să se rezolve, că ei sunt reprezentanții de drept, să ne distrugă din temelii cu bombe. Nu vor s-audă vocile înțelepților morți, deși le răsună-n urechile surde, până ce în curând n-or îmbrăca toți mantia gândacului de Colorado, și-n celule insalubre, meditând să tot asude. Tirajul editorialelor crește cu noi dezvăluiri despre năpârci, că deseori te-aduc în stare, să le mănânci. ION
GÂNDACII COLORAŢI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370223_a_371552]
-
este ființa istoriei, azi. Nici fetele n-au visat vreodată că vor vedea o prințesă adevărată. Veghind îngerii binecuvântători și la binele neamului nostru, într-o zi necrezută s-a curmat prin țară un drum cu dale pe care a răsunat după atâta timp pasul Regelui, răspunzând la rechemarea istoriei. Într-o zi binecuvântată, fetele noastre au trăit splendoarea visurilor lor, văzând Prințesa, nu din ceramici, cristale, porțelanuri și picturi, ci aievea, frumoasă, răpitor de frumoasă, ce, trecând prin fața ochilor nu
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
Fii mândru prin faptă și gând! Române, revino-ți în fire Din somnul de moarte, fii treaz Și vino la Sfânta Unire, E țara la mare necaz! Române, din lume te-adună, Degeaba hulești și te plângRo Semnalul de luptă răsună, Român cu român să te strângi. Române, te luptă și-n luptă Ori mori ca martir, ori învingi, Ți-e țara vândută și ruptă, Ori lupți s-o unești, ori te stingi! Române, gândește-te bine Ce-n urmă copiilor
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
jocul de copii, unele urcând, altele coborând. Asta îi pria, căci oboseala își pusese pecetea pe trup. Mintea și inima nu osteneau cu cât calea se scurta. Îmbărbătarea îi venea și din doinitul cu fluierul. Tot mai des făcea să răsune un cântec vechi despre Dunăre: “Dunăre, Dunăre,/ Drum fără pulbere,/ Drum fără făgaș,/ Inima-mi secași...”. Cât dura melodia, lacrimile îi curgeau nestăvilite pe obraji, tăind cărări sărate pe chipul smead al omului. Animalul parcă înțelegea rosturile omului și-i
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
Cum numai în rai zărești, cu mustață și cu albeață. Râde lumina, diamantina. Cadavre de idei, nu le luați în seamă, Poeme de cheamă. Dar eu am văzut idei vii, Alergau bidivii, să fim serioși, soioși, scorțoși. Premii, lume, lume, răsună valea de glume, O navă bolnavă, gravă Plutește în apele mele, Eu nu sunt în ele. Les dames galantes, dans la ville, Vasile, Monseigneur le duc de Surtuc, De Brabant, în flenduri de Flandra, Vasile și Sandra. Nu e locul
ERSATZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353463_a_354792]
-
circumsonor ore, Et videor Geticis scribere posse modis: Crede mihi, timeo, ne sint inmixta Latinis Inque meis scriptis Pontica verba legas. „Aici nu-i belșug de cărți care să mă atragă și din care să-mi hrănesc Mintea; în locul cărților răsună arcul și armele Nu-i nimeni ale cărui urechi ar putea să-mi înțeleagă poeziile, Dacă i le-aș citi. Nici n-am un loc potrivit unde să mă retrag. Paznicii de la zid Și poarta închisă depărtează pe dușmănoșii geți
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
și ființă a Maramureșului. I-a rămas în auz vocea bunicului său, preot la Săpânța, muzica psaltică, versetele psalmodiate la strană în anii copilăriei, iar în ocazii mai rare, după copilărie. Acestea-s zestrea de ani a maestrului Gheorghe Turda, răsunând cu anticipație în urechea sa pentru ca acum să dea măreție și să se ridice în uimirea neamului oșenesc din propriul glas. Insolitul spectacol nu a irosit solemnitatea acestor cântece cărora li se simt aspirația și armonia într-o mare parte
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
scrise degeaba despre acest interpret, dacă nu vorbesc în primul rând despre vocea lui care dacă ar fi norul, ar bura peste țara Maramureșului o pânză sonoră fascinantă, dacă ar fi vântul l-ar tăia sus Carpații îmbrădiți și-ar răsuna ca un iureș de alămuri, dacă ar fi râul, ar avea talazurile mării de la Bosfor, la Constanța ... Dar e glas, și numai glas! Glasul lui Gheorghe Turda nu e pas pe calea lungă a cântecului, e șir de scări spre
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
muzică. Exersează. Alma urcă scările nerăbdătoare să-i vadă. Le dusese dorul. S-a oprit în fața ușii, să-și strunească răsuflarea. Șovăi o clipă. Vocea lui Beth îi acompania vocal, pe frații săi. Eduard cânta la vioara în timp ce acordurile pianului răsunau în ritmuri lente, atinse de degetele fine ale lui Leon. Deschise ușile încet, să nu-i deranjeze. Tabloul era încântător și Alma simțea că într-un fel, acolo, era acasă. S-a strecurat în cameră și s-a așezat pe
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
Adora, să danseze la serate și petreceri. Aici nu va putea, să facă acest lucru. - E sinistru! strâmbă din nas, Beth. - Draga mea, va fi de nerecunoscut după ce voi trei, guvernanta și mătușa Annie vă veți ocupa de toate aranjamentele, răsună amuzată vocea lordului. - Da ... da, gesticula veselă mătușa Annie. Alma simțea acut golul format în stomac. Trezită la realitate de glasul lui M.Joseph, se înclină ușor. Nu îndrăznea, să-și ridice privirea, de teamă să nu o dea de
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
explicații,clasicism ca un ciocan, Ciocan ești! bătând în rana vie a morții repetate același cui pe-un colț de gând, același cui, aceeiași evadare, iluziile în tine și-n cuvinte plâng. mă prăbușești în contemplarea morții ecou de goliciune răsună-n ieri, în mâine, în haosul din cimitirul sorții mă prăbușesc și mor, iubindu-te pe tine. în disperare pe fruntea cărții cuvintele în moarte plâng, pe-un colț de gând, ești inuman, ești gol,uitând,țipând, și eu și
PE-UN COLŢ DE GÂND de IULIA MÎNDREAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352846_a_354175]
-
atât de pline de femeia care a fost ea, de trăirile acelei femei, de zbuciumul acela. Are o poezie extraordinară, din păcate e o poezie foarte tristă”, a declarat Tania Cergă. Cântece de dragoste pe versurile celor doi poeți au răsunat în premieră la Chișinău. Tot în premieră a răsunat și Imnul lui Ștefan cel mare de Mihai Eminescu , pe muzica lui Doga. ”Eu cred că l-am redescoperit pe Eminescu prin această poezie, care a fost ascunsă la fel ca
EVENIMENT DE MARCĂ, SEMNAT DE MAESTRO EUGEN DOGA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352893_a_354222]
-
de trăirile acelei femei, de zbuciumul acela. Are o poezie extraordinară, din păcate e o poezie foarte tristă”, a declarat Tania Cergă. Cântece de dragoste pe versurile celor doi poeți au răsunat în premieră la Chișinău. Tot în premieră a răsunat și Imnul lui Ștefan cel mare de Mihai Eminescu , pe muzica lui Doga. ”Eu cred că l-am redescoperit pe Eminescu prin această poezie, care a fost ascunsă la fel ca și ”Doina”. Din păcate lumea nu înțelege, nu știe
EVENIMENT DE MARCĂ, SEMNAT DE MAESTRO EUGEN DOGA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352893_a_354222]
-
Acasa > Literatura > Carti > PERSONALITĂȚI LITERARE - MIHAI EMINESCU, POEME Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Iubire de Luceafăr Răsună bucium în poezia mamă, s-audă și Dunărea de Ipotești că, a dat țării, un poet de seamă. Pe plaiuri mioritice, românești. De-un veac străbate pe cărări divine, cu identitate de neam românesc. Pe astrul nopții trimite suspine, când
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
mioritice, românești. De-un veac străbate pe cărări divine, cu identitate de neam românesc. Pe astrul nopții trimite suspine, când ne veghează din univers ceresc. Vibrează pădurea-n valuri de ape, când vântul prin codru îi doinește lin. Un bucium răsună singur în noapte, când Luceafăr coboară din cer senin. De dor pământean, raza lui tresare în cercuri de ape să-și stingă amor. Când iubirea lui se pierde-n visare, cu raze pe lac plutește rătăcitor. Doar în zorii zilei
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
dau o a doua șansă, am învățat să accept înfrângerile, am învățat să iubesc și mai am multe de învățat. Plimbarea de seară continuă în amalgamul de gânduri și sentimente când cadrul liniștit de adineauri începe să se răzvrătească. Cerul răsună de tunete și fulgere, un vânt puternic invită la dans copacii, apa devine covorul multicolor pe care se aștern florile căzute, oamenii se grăbesc. La un moment dat totul se liniștește și ploaia măruntă începe să cadă, moment în care
PLIMBARE DE SEARA de DIANA ILIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354331_a_355660]
-
un vânt puternic invită la dans copacii, apa devine covorul multicolor pe care se aștern florile căzute, oamenii se grăbesc. La un moment dat totul se liniștește și ploaia măruntă începe să cadă, moment în care în surdina cântecul naturii răsună din toate părțile iar iubitul meu mă invită la dans. Ploaia îmi cade pe par, îmi cade pe față, pe mâini, dar mă las condusă de un vals propriu în mijlocul celei mai mari săli de dans a lumii: noaptea, cănd
PLIMBARE DE SEARA de DIANA ILIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354331_a_355660]
-
se uitau cumva cu teamă, reprezentam o lume pe care nu o doreau lângă ei și totuși, dintr-un respect învățat de mici, mi-au dat binețe ca unui oaspete care “până atunci nu le făcuse nici un rău”. Încă îmi răsună în memorie “Ya-ta-hey”, salut, rostit aproape la unison de cei aflați prezenți și un tot la fel de “dezghețat” “Ya-a-teeh”, “Bine ați venit!” ... Cu pene în mână, pe care le “flutură” ca pe niște “stegulețe” când trece vreo coloană oficială cu “înalți
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
Căci, cine se poate numi român, decât acela care știe a stăpâni graiul poporului căruia îi aparține? Talentul și munca lor au fost admirate și apreciate atât de colegi, cât și de profesorii prezenți la activitate. Cât de frumos poate răsuna versul eminescian pe note de romanță, ne-au convins încă o dată elevii din clasele primare care, după ce s-au întrecut într-un concurs de lucrări artistico-plastice inspirate de codrul, lacul, plopii, teiul și cosmosul eminescian, au ridicat pe note ,,Sara
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
și cântece patriotice. Versuri răscolitoare precum: ,,Sub iarba ce-a crescut pe dâmburi de morminte / În mrejele uitării, zac mii de oseminte / A celor ce-au căzut pe câmpuri de bătaie / Sub ciuruit de gloanțe și bombe de văpaie” au răsunat de pe buzele micilor școlari, iar corul școlii a reamintit celor prezenți despre îndemnurile înaintașilor din ,,Treceți batalioane române Carpații”, ne-a strecurat emoția prin ,, Imnul eroilor”, ne-a reamintit de vitejie interpretând cântecul ,,Drum bun ” și a făcut cunoscut încă
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
a Înălțării Domnului, în toată țara s-a celebrat Ziua Eroilor. La Monumentul Eroilor din Movila Miresii, situat pe strada Târgului, elevii școlii gimnaziale din localitate au prezentat un program artistic, consemnând cinstirea acestei zile. Poezii și cântece patriotice au răsunat din glasurile micuților, ridicând astfel cortina timpului pentru a ne reaminti de jertfa înaintașilor noștri. La eveniment au fost prezenți primarul localității - Dumitru Panțuru și viceprimarul Vasile Bădără, prof. Mirela Brezuică, directorul școlii movilene, dar și directorul adjunct, prof. Florica
FLORI ȘI RUGĂCIUNE PE LESPEDEA TRECUTULUI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354558_a_355887]
-
până nu dau mai întâi pomană pentru cinstirea morților. Începe forfota între vecine cu străchinile cu bunătăți, ouă roșii, cozonac, pasca, vin roșu păstrat anume din via lor din vara trecută și lumânarea arzând pentru sufletul celor duși fără întoarcere. Răsună văzduhul de „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!” pe care il rostesc până în ziua Înălțării. După-amiezile răsună satul de cântecul horelor, de bucuria hainelor noi după tradiție, de veselia oamenilor și a copiilor care nu-și mai găsesc astâmpărul. Dar
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
ouă roșii, cozonac, pasca, vin roșu păstrat anume din via lor din vara trecută și lumânarea arzând pentru sufletul celor duși fără întoarcere. Răsună văzduhul de „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!” pe care il rostesc până în ziua Înălțării. După-amiezile răsună satul de cântecul horelor, de bucuria hainelor noi după tradiție, de veselia oamenilor și a copiilor care nu-și mai găsesc astâmpărul. Dar inima noastră în care păstrăm comorile amintirilor a făcut loc și pentru bucuriile momentului prezent pe care
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
semănat cu stele, călătorul aspiră parfumul oriental al Syracuzei. Veneția prezentată în poezia « Palatul Loredano » este orașul plin de viață, cântec și dragoste. Palatul de marmură, cu fruntea de mozaic, cu lei sculptați la ferestre, cu sălile scăldate de lumină răsună de bucuria, muzica și dansurile unui mare bal. Pe Marele Canal gondolierii legănați de valuri adorm în visuri de amor, în atmosfera plină de « farmec viu, aprins, îmbătător. » Unul din ei se îndrăgostește de un înger alb, cu fruntea încoronată
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]