141,440 matches
-
sunt emoționante amintirile despre Cenaclul literar de la Sibiu, care a ființat În perioada interbelică, din care făcea parte și poeta clujeana Eta Boeriu. Această grupare artistică În mod miraculos a rezistat chiar În vremea Întunecată a celui de-al doilea război mondial. Ea fost interzisă după sovietizarea României, În urma interzicerii partidelor istorice și nimicirea liderilor lor, prin Înaltă trădare a Partidului Muncitoresc Român, În frunte cu Gheorghiu-Dej și leahta să de politruci-tortionari școliți la Moscova. Ceea ce nu reușise un conflict mondial
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
presa culturală a începutului de deceniu șapte sînt eliminate toate referirile la opera scriitorilor români emigrați în Occident, dar și la scriitorii români din Basarabia. Situația se schimbă de o manieră spectaculoasă începînd cu anul 1963. Cenzorul romanului Întoarcerea din război de Radu Teodoru face un clin d’oeil spre superiorii săi cînd relatează un episod din carte în care consilierul Avram Goldenberg de la Ministerul Justiției vine în localitatea Prislop pentru a interveni în favoarea chiaburilor și a negustorilor implicați într-o
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
de locuitori, dintre care Quezon City este cel mai mare dintre ele. Între 1565-1898, adică 333 de ani, Philippine este controlată de către Guvernul Colonial Spaniol, fiind condusă de către un Guvernator (Gobernador). În anul 1898 Își „Proclamă Independența”, Însă, o dată terminat Războiul Hispano-American, prin Tratatul de Pace de la Paris, arhipelagul este cedat Statelor Unite, care Înăbușă mișcarea de eliberare națională. Totuși Îi Învață democrația, respectarea legilor și organizarea. Deci, Între 1898-1942 este sub controlul SUA, când este ocupată de Armata Japoneză. La 4
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
perioada colonială. Apoi urmează Grădina Președinților, unde sunt expuși toți, Începând cu Manuel Luis Quezon, primul președinte, din 1935 și până astăzi, inclusiv Ferdinand Markos. Mai avem ruinele fortificațiilor Armatei Japoneze, „Pietta”, statuia memoriei celor pieriți În cel deal Doilea Război Mondial, 1939-1945, și Muzeul Chinezesc. Nu putem Încheia până nu amintim și de PARCUL RIZAL, cel mai mare și frumos parc al orașului, cuprins Între bulevardele Bonifacio-Roxas și Padre Burgos, care cuprinde cele două grădini minunate, Japoneză și Chineză. La
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
orice oră o Întâlneai, iar noi, copiii, o urmăream cu simpatie și curiozitate fiindcă lăsa În urmă un parfum de violete ce ne amintea de primăvară. Era unguroaică venită din Ardeal la timpul conflictelor dintre unguri și români , iar după război a rămas În Regat. După casa doamnei Iutzi, urmau câteva case vechi, dar frumoase, cu stucaturi maiestoase În jurul ferestrelor, cu uși grele sculptate și porți Înalte din fier forjat; unele fuseseră părăsite de armatorii greci când a venit războiul, apoi
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
după război a rămas În Regat. După casa doamnei Iutzi, urmau câteva case vechi, dar frumoase, cu stucaturi maiestoase În jurul ferestrelor, cu uși grele sculptate și porți Înalte din fier forjat; unele fuseseră părăsite de armatorii greci când a venit războiul, apoi Închiriate diverșilor oameni veniți În oraș cu servicii la marile Întreprinderi dunărene, sau refugiați din alte părți ale țării ocupate de ruși, mai ales din Bucovina și Basarabia. Într una din aceste case locuia amica mea Medi cu familia
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
și iederă cățărându-se pe ziduri, locuia și Mia Bâzu, o altă colegă de școală cu care ne Întâlneam la șotronul din mijlocul străzii. Lângă casa grecoaicelor, cu ziduri ca de redută se afla a noastră, unde ne mutasem după război. Lipit de gardul nostru se vedea casa avocatului Ispas, cu o poartă galbenă, apoi a doamnei Dancu, care avea un băiat, Puiu, cu câțiva ani mai mare decât mine. După ei urma un teren viran și vreo două case, după
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
noi Îi bănuiam a fi țigani. Trecând de casa ei ajungeam la cea unde locuia italianul Boniciolli, venit de la Genova la Brăila ca specialist În țintuit vapoare la Șantierul Naval , Împreună cu alți italieni care rămăseseră În țară câștigândfoarte bine Înainte de război. Domnul Boniciolli era căsătorit cu una din fiicele lui moș Dimocri ( Democrit), cizmarul care ne repara pantofii și locuia exact vis-a-vis de casa noastră cu cea de a doua fiică a lui, mama Anișoarei și colega mea de școală primară
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
a răcit cu puternicul Stelică pentru 5000 de lei! Hidalgo violent și înșelător. Nu meritam asta. Mă abat prin pasagiul Vilacrosse, intru la Cecil, cer o pereche de ghetre. Neglijentă cusătură; nicăieri nu mai găsesc lucruri perfecte, precum cele dinainte de război. Se fabrică în grabă pentru vulg - bucureștenii trec azi binișor de 500.000, mai toți mahalagii sau amploaiați pișicheri. Mă frec de ei până la Cercul Militar: je bois le calice jusqu'a la lie. Intru la Capșa, răsfoiesc gazetele: Titulescu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
veac; noi ăștia suntem favorizații istoriei, avem parte de viață sută la sută. Favorizați, rien de rien, gândesc; teatru burlesc, niște halucinați ce-și iau unul altuia vorba din gură crezând că au teorii. Viață sută la sută era înainte de război. La cafea, îmi atrage atenția asupra acelui cronicăraș, abia descălecat de la Găești, care mă tot înjură. Tinerel uscățiv, iritant; trebuie ocolit cu grijă: înțeapă repede și se retrage în scorbură. Păianjen de zodie, ar paraliza cultura întreagă pentru a o
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Ștefan Baștovoi, Iepurii nu mor. Un roman apărut de curând la Editura Polirom, aflat la a doua ediție. Pe scriitorul basarabean îl cunoaștem încă din anii '90, de când acesta convinge critica prin câteva cărți de poezie : Elefantul promis (1996), Cartea Războiului (1997). Și - mai mult decât atât - îi influențează pe tinerii scriitori ai viitoarei generații 2000 (Marius Ianuș e un exemplu relevant). Din 1999, Ștefan Baștovoi e cunoscut drept părintele Savatie, după ce se călugărește la Mănăstirea Noul Neamț din Basarabia, dar
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
cu câte un mărțișor. Mărțișorul oferit tuturor celor prezenți, dar și celor care vor dori să-l aibă, s-a materializat În cele două cărți prezentate, romanul profesorului Ion C. Hiru, „Așa le-a fost datul” și volumul „Povestiri din Război și altele din timp de Pace” al scriitorului prof. univ. Titus Bărbulescu, trăitor la Paris de 50 60 de ani, În exil. Ediția a fost Îngrijită de cei doi profesori, apărând sub egida Fundației „Petre Ionescu - Muscel” din Domnești, Argeș
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
În jurul orelor 10 dimineața comandantul Escadrilei 113 cpt. aviator Ion Goranescu s-a Întors de la Statul Major al Aerului având În mână un plic mare de culoare galbenă, plin de sigilii. Acest ofițer rezervist care a condus Escadrila de la Începutul războiului pe toată perioada luptelor, era cu câțiva ani mai În vârstă decât ceilalți aviatori, dar era iubit pentru Înțelepciunea manifestată cu diverse prilejuri, pentru dragostea față de Întreaga Escadrilă și nu În ultimul rând pentru Înțelegerea arătată fiecărui component al Escadrilei
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
sau de bombardament “Stukas” și aterizarea În bune condiții, deși fusese lovit de un glonț care Îi atinsese nervul optic și orbise pe loc. Fapta lui de eroism impresionase profund și fusese relatată pe larg Într-o cunoscută revistă de război germană. Își mai aminti și de asul aviației de vânătoare române, Comandorul postmortem Alexandru Șerbănescu, cel care se angajase singur În lupta Împotriva unei formații de câteva sute de avioane americane de bombardament și se prăbușise ca un vultur cu
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
Buzăului. Urcând În trenul care Îl aducea la București, copleșit de amintiri, lt.Buchiu Își șterse discret o lacrimă, cu gândul la toate Întâmplările pe care le trăise În anii petrecuți alături de toți camarazii lui decedați În Încleștările cumplite ale războiului. Aceasta este povestea morții Slt. aviator Theodor Lisaniuc, pe care autoritățile comuniste de atunci aflate În slujba Moscovei au ascuns-o. Șansa a fost Însă că unii dintre camarazii lui de armă au supraviețuit, precum Comandoul av.(r) Florian Buchiu
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
Însă că unii dintre camarazii lui de armă au supraviețuit, precum Comandoul av.(r) Florian Buchiu, decorat printre alte cu “Virtutea Aeronautică cu Spade” care și-a amintit unele fapte eroice din Epopeea Aviației Române În cel de al Doilea Război Mondial În care trupele rusești În drumul spre Berlin, cu kalașnikovul Într-o mână și cu sticlă de vodcă În cealaltă au lăsat În urma lor ruine, lacrimi și morminte, printre care a fost și cel al Slt. av. Theodor Lisaniuc
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
Letiția Ilea hăul și pustia ea stătea bine așezată bine înfiptă în viața ei ca un felinar într-un oraș în plin război după ce pretutindeni a sunat stingerea. ea își învelea propriul trup ca o haină veche ce pocnea în fiecare zi în altă parte de atâta purtat. ea încerca să-si ascundă trupul gândurile firul de păianjen ce pornea din inimă și
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
nu scria nimic din toate acestea xxx ea își amintea totul: arcuirea sprâncenelor lui umbra unui rid gustul dulceag al pleoapelor lui sărutate în grabă își amintea clinchetul paharelor frigul nopții din mica gară mâinile lui ce trecuseră prin multe războaie de multe zile îi păstra în nări mirosul pielii ei veneau din sisteme solare diferite ca atare se întâlneau foarte rar totuși ea era proprietatea lui nerevendicată el era bineînțeles arsura ei nevindecată ei erau extragalactici extragalactici ei se întâlneau
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
Arghezi, observă just că nu a existat niciodată un moment de maximă receptare a operei lui. În partea a doua a cărții, Istoria literară în dialog intercultural, autorul creionează câteva tablouri dense ale teatrului românesc până la cel de-al Doilea Război Mondial și ale literaturii române din timpuri mai vechi sau mai noi, toate pe un ton echidistant, făcute pentru a fi expuse pentru un public străin, la propriu, de cultura română. În Mai are timpul răbdare?, Liviu Papadima survolează aproape
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877. S-a Înrolat voluntar În războiul de independență al României. s-a născut În Cârțișoara, Sibiu, la 24 ianuarie 1849, al doilea din cei șapte copii ai lui Nicolae și Ludovica Cârțan. De la mătușa sa, Rașila, ascultă primele basme, iar legendele despre semnele lăsate de cei
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
informații. După cățiva ani a ajuns să citească și să scrie destul de bine. Întors În Țara Făgărașului află că l-au căutat „jandarii”s ă-l ia la oaste. Auzind, a răspuns că „ai noștri de dincolo”, se pregătesc de război cu turcii. Și pleacă voluntar până În 1881. Oile Îi sunt „robite” și el atâta știe: „trebe să stau de vorbă cu Împăratul și gata treaba”. A stat la Viena două zile pentru a intra la Împărat, 7 zile În „beciurile
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
nici când se va Întâmpla, dar știu că Întâi vor fi Statele Unite ale Europei, apoi ale Asiei și abia În cele din urmă ale Africii. Aceasta este evoluția firească a istoriei și a societății. Era greu de crezut În plin război, În uriașa Încleștare a lumii Împărțită două tabere, a unei Europe plină de ură, să poți crede că Într-o jumătate de scol se va ajunge la reconciliera Franco-Germană. Că monstrul bolșevic va face anticameră să intre În Europa și
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
copilului fotografiaseră cu precizie locul, emoțiile resimțite la vederea primului film (mut) sunt transcrise în vers rimat, o raritate la poet, adept al versului liber, cu muzicale fluide. Cele ce se văd pe ecran sunt întâmplări de jurnal, scufundarea Titanicului, războiul cu burii, emoția spectatorului era intensă, obișnuința nu se instalase: "Ieșim cu felinarele în stradă,/ lacrimi ne curg într-una pe față./ Nimeni nu vorbește pe drum./ Florile salcâmului sunt stele de ghiață." Când adolescentul ia cunoștință de marea pictură
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
fi În impozite, n-ai nici o șansă față de unul care e specialist În „Regrete eterne”. Va avea nevoie de serviciile lui intense și guvernul și opoziția și Întreaga țară! „Vin americanii” eseu despre speranța românilor de la cel de al doilea război mondial până astăzi prezentat la un concurs despre influența culturală a descoperii lui Columb Motto din Coșbuc: “Și George nu mai vine” La o vizită a delegației Senatului S.U.A În C.A.P. „Drumul lui Lenin”, cei care se
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
nu ajungea Columb În America, noi n-am fi avut habar ce-i aceea „Zeea maysplantă anuală din familia gramineelor originară din America “ și ne-ar fi lipsit din folclor cel mai popular refren. Atât de popular, cum devenise după război refrenul „vin americanii!” cântat cu speranță, chiar și multă vreme după ce au venit rușii. Aici aș Îndrăzni, din punct de vedere eseistic, să ating locșorul unde se intersectează sfera noțiunii de „voință națională” cu cea a realității de „nenorocire națională
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]