1,874 matches
-
bătăliei era primul mesaj. Al doilea era: Toată cavaleria Moldovei, pregătire de atac pe centru! „Dumnezeule... , gândi Pietro, pe centru Înseamnă direct asupra lui Mahomed... exact ce spunea Ștefănel... Apoi veni al treilea mesaj. Răzeșii, zid de scuturi În jurul măriei sale! - Răzeșii?!! spuse, uluit, Pietro. Nu mai Înțeleg nimic... Ce naiba se Întâmplă? Trecură câteva clipe de la ultimul semnal, care răsturna toată strategia de luptă. Chiar revenirea lui Oană era un mister, dar nimeni n-ar fi putut anunța schimbarea comandantului dacă acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pădure, căutându-l cu privirile pe Ștefănel. Dar În hățișul codrului nu se puteau vedea decât umbrele hăituite ale turcilor Încercând să-și caute salvarea. Armata Moldovei cobora spre dealurile Sucevei, cucerind pas cu pas prima ei bătălie În fața sultanului. Răzeșii se Împrăștiaseră, În căutarea otomanilor care fugeau. Dispozitivul ordonat de Oană se fărâmița În bucuria victoriei. Și atunci, Într-o străfulgerare, căpitanul Îl văzu. Era un călăreț care Întorcea calul cu o smucire puternică de frâu și care măturase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
dreapta, ieși În luminiș căpitanul Oană, urmat de Pietro. La patru lungimi de cal se ivi coloana albă a Apărătorilor. Bănuielile căpitanului se adevereau. Peste cinci mii de ieniceri, strecurați În tăcere pe flancuri, ascunși de păduri, atacaseră formația de răzeși În care se afla voievodul. Corpul de elită al sultanului. Până la Ștefan mai erau de parcurs două mii de pași. Ienicerii zdrobiseră, prin atac la suliță, primele trei rânduri de răzeși. Erau luptători experimentați, cruzi și rapizi. Țăranii Moldovei nu puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În tăcere pe flancuri, ascunși de păduri, atacaseră formația de răzeși În care se afla voievodul. Corpul de elită al sultanului. Până la Ștefan mai erau de parcurs două mii de pași. Ienicerii zdrobiseră, prin atac la suliță, primele trei rânduri de răzeși. Erau luptători experimentați, cruzi și rapizi. Țăranii Moldovei nu puteau rezista prea mult. Secundele deveniră lungi, sfâșietoare, interminabile. Totul se petrecea cu Încetinitorul. Oană văzu un grup de ieniceri străpungând ultimul zid În jurul voievodului. Îl văzu pe Ștefan scoțând spada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
săgeata otrăvită. Două sute de pași. Ienicerii În genunchi, așezându-și iataganele În fața lui Ștefănel și lipindu-și frunțile de pământ. Opriți lupta! strigă căpitanul. Copitele cailor trecând printre ienicerii neclintiți, gata să se lase uciși. Printre sutele de cadavre ale răzeșilor și ale turcilor. La cinci pași În fața voievodului, Ștefănel, cu același chip Împietrit, ambele mâini duse În față, ținând cele două săbii ușor Înclinate, ochii aproape Închiși, simțind orice mișcare din jur. Alexandru, apropiindu-se de el și neîndrăznind să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să comenteze răspunsul fiului său. - Măria sa Îți dorește sănătate și te poftește peste o săptămână la Suceava, la marele sfat domnesc. Unde nu va mai fi vorba de războaie, ci de mănăstiri. - Mănăstiri? - Da. Măria sa cere finanțare de la boieri și răzeși pentru ridicarea unei mănăstiri la Valea Albă, loc care se va numi de acum Încolo Războieni. Și a unei mănăstiri lângă chilia lui Daniel Sihastrul, la Voroneț. Vorba măriei sale este și pentru tânărul Alexandru. Pentru el, mesajul e scurt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Noiemvrii. Iar caii le-au murit toți din obuz, de le-au rămas carele și caretili și pușcili cele mari toate la Ropcea. scrie I. Neculce în Letopisețul Țării Moldovei despre dezastrul oștirii lui I. Sobieski la străvechea așezare de răzeși a Ropcii, la anul de la Hristos 1691. Aceleași afirmații cu privire la urgia de la Ropcea le întâlnim, în oglindă, și la cronicarul polonez N. Diakowski, pentru a imortaliza parcă, o dată în plus, o pagină dureroasă din istoria a două popoare apropiate ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Și s-a încins cu brâie de mătasă, nu cu lutină calicească de haldani și de coji de tei. Bunicii mei au netezit calea spre revenirea pământurilor înstrăinate prin urgie la Țara Mamă, iar părinții au plămădit organizația mazililor și răzeșilor din Țara de Sus a Moldovei, numită Bucovina, ce a apărat drepturile, obiceiurile, tradițiile, credința și limba strămoșească în acest ținut supus unor îndelungate strădanii de germanizare și slavizare. Aiștia suntem noi, iar voi sunteți prostimea, măi mămăligarilor! Aiasta s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
iar îți ies vorbe că ești bun numai pentru făcut copii și la băut în cârciumă și că nevasta dumitale trebe să-i crească de una singură și să se descurce cu toată gospodăria. Noroc că-i fată vrednică de răzeși și știe să muncească! O mai ajută și neamurile, așa că iarna copiii nu duc lipsă de mămăligă, cărniță, lapte și coptură de sărbători, cu toate că ea mai tot timpul ori că-i borțoasă, ori îi lehuză și umblă ca o cloșcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
locul de pășunat al vitelor. De sub deal, înainte de cimitir izvorăște un pârăiaș care curge lin spre sat, ca să se verse în râul Crasna. În căușul acesta de imaș, cu vreo două sute de ani în urmă, fusese vatră de sat de răzeși cu hrisov, se spune de pe timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Numai că o ciumă sau o holeră a venit peste sat și cei care au supraviețuit au dat foc caselor ca să pună capăt molimei și s-au mutat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
soțului său, Mărecuței, fata Mîrzii,...care locu iaste lîngă mănăstire Dancul...pe Ulița Strîmbă, și l-au vândut dumisale lui Vasili Ghinețu vătavul dumisale hatman Cantacuzonu. Și după poroncă, am și hotărîtu acestu locu di casă, strîngînd și megieși și răzeși de prin pregiur”. Și cine a mai fost de față la această hotărnicire? „Și au mai fostu la hotărîtu Ioanichie egumenul di Dancul”. Păi nu se putea ca vornicii de poartă să măsoare în sus și în jos din „zăpladzii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mi amintea că trăiam scene din vieți anterioare într‐o carte Izabela este trecută între minunile vieții de acum peste 1000 de ani! Constantin Hușanu S‐a născut la Pungești, județul Vaslui, în 25 aprilie 1929. Studii primare în Cursești‐Răzeși, secundare la Vaslui, Chișinău și Iași. Facultatea de științe juridice Iași. Multiple profesii, dar o mare parte din viață s‐ a ocupat cu gazetăria și literatura. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și are publicate până în prezent următoarele cărți
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pline cu oale de mâncare, la muncitorii de la câmp, a ajuns să facă o gospodărie fruntașă și să o ducă până la moartea tatei și după aceea î ncă vreo zece ani, după ce trecuse prin persecuțiile regimului și defăimarea cuvântului de răzeș, dintr‐unul de cinste în altul de batjocură, de chiabur, (mă mir și eu de unde a avut atâta putere) și cum de a știut să supraviețuiască încă 37 de ani de la moartea tatei! Mirarea nu este numai a mea. Longevitatea
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nicăieri. 14 ianuarie 2004 D-LUI ACAD. VALERIU D. COT(EA)NAR Scriu de Cotea D. Valeriu - OM ca el nu întâlnești Chiar de țara-ar fi imperiu, Un imperiu ca-n povești. Aplecat spre trudă este Cu virtute de răzeș Din părinți, să o ateste Și la noi, în târgul Eși. Scrie, revărsându-și harul Peste tot mai multe foi Ce bătrân este Cotnarul, Câtă vrajă toarnă-n noi, Scrie-n sfântă axiomă, Însoțit de verb și har; Rândurile au
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Cuvioase Parascheva, este autorul „Cărții românești de învățătură” (Cazania), lucrare de mare importanță, cu largă circulație în toate teritoriile românești, precum și organizatorul Sinodului Panortodox de la Iași din anul 1642. Renumitul Ierarh Varlaam, s-a născut într-o familie de țărani răzeși în apropierea orașului Târgu Neamț și a intrat de tânăr în obștea Mănăstirii Secu din apropiere. În acest așezământ a studiat la renumita școală condusă de egumenul Dosoftei, în care se învăța greaca, slavona, caligrafia și sculptura. Datorită frumoaselor daruri
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și arăta cât de mult se mândrea cu faptul că orașul În care locuia și muncea ca tractorist se numește Orașu-Stalin. Interesul pentru politică era mult mai scăzut la Bogdana și explicația era una simplă-simplă: satul era locuit de foști răzeși, oameni care aveau principii sănătoase, se muncea mult și cu eficiență, oamenii nu aveau timp de politică. Va a Învățat bine, a fost cooptat În corul școlii și În trupa de teatru a Căminului cultural, participa la repetiții și serbări
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a amplificat cea de-a patra mare iubire a candidului băiat. Cap. V - Cea de-a cincia mare iubire La vremea aceea, locuitorii Bogdanei erau oameni gospodari, harnici și hotărâți, știau să muncească metodic, după principiile moștenite de la Înaintașii lor răzeși și nu ca cei din Poiană care „calcî di douî ori pintr-un loc, odatî la nijloc șî tot n-o călcat ghini, dând Îndărăt ca racu’”, așa cum spunea deseori bunica Ileana. Vacanța de vară a fost pentru Valerică una plină
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
footnote>. Sus pe un dâmb, străjuia priveliștea de case albe, o moară de vânt părăsită, azi nu mai este nici urmă din ea. Pe locul unde se află astăzi moșia șuletenilor, se aflau în vremea veche, mai multe așezări de răzeși. Un sat se numea Brăițenii, altul, Sârbii... așezat pe al doilea deal spre răsărit de Șuletea. Nu se știe nimic de vechimea acestui sat. Se știe că pe valea Elanului au fost sate slave, una din cele mai populate văi
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vremea aceea, apa Bârladului era plutitoare cu luntrii în sus și în jos de Bârlad. Satul Sârbii era așezat pe dealul care astăzi se cheamă „Dealul Șipotului“. Vor mai fi poate, hârtii cetluite, vechi; zapise, hotărnicii, hrisoave, în sat, dar răzeșii le țin ascunse, căci pe lângă procesele cu marii proprietari care le încălcau moșiile, ei s-au războit între dânșii. Aproape de Șuletea, se aflau altădată Siliștenii, sat dispărut, obârșia lui Constantin, Antioh și Dimitrie Cantemir, și ei răzeși de neam. Aproape
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în sat, dar răzeșii le țin ascunse, căci pe lângă procesele cu marii proprietari care le încălcau moșiile, ei s-au războit între dânșii. Aproape de Șuletea, se aflau altădată Siliștenii, sat dispărut, obârșia lui Constantin, Antioh și Dimitrie Cantemir, și ei răzeși de neam. Aproape sunt și Epurenii, sau „Fântâna lui Epure“, cum i se zicea pe vremea lui Ștefan cel Mare, vatră a Cantemireștilor. Marea moșie de peste 3000 de fălci a boierilor Kostăchești ce și-au zis în urmă, și Epureni
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
i se zicea pe vremea lui Ștefan cel Mare, vatră a Cantemireștilor. Marea moșie de peste 3000 de fălci a boierilor Kostăchești ce și-au zis în urmă, și Epureni, este formată în cea mai mare parte din trupurile moșiei vechilor răzeși. Apăi, măi Fanachi, familia străveche - Epureanu - a dat atâția, atâția bărbați de seama țării, în toate timpurile... Marea moșie a fost vândută, doar bătrâna Curte boierească, de aproape 200 de ani vechime, din Epurenii lui Gavriliță Kostaki, de se mai
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
I. Cuza, Costache Negri, Iorgu Radu, M. Kogălniceanu , Anastase Panu. A fost prim-ministru al conservatorilor. footnote>, figură politică de mare prestigiu, fost prim-ministru; acu‟ își doarme somnul de veci în cimitirul din deal al Bârladului. Și tot din răzeșii de pe Valea Elanului, s-au ridicat cele două familii domnitoare: Cantemir<footnote Cantemir, Constantin, Domn al Moldovei (1685-1693). Familie de boieri moldoveni din care s-au ridicat domni ai Moldovei și cărturari de seamă. footnote>, și Cuza<footnote Al. I.
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și pecețile satelor componente a ocolului respectiv, apoi trimis la Isprăvnicie și de acolo la Departamentul trebilor din Lăuntru, care îl întărea în funcție. footnote>, un fel de subprefecți comunali. Multe se pot spune, măi Fanachi, despre vrednicia ostășească a răzeșilor fălcieni. În comună sunt mulți veterani din timpul războiului pentru Neatârnare, de la 1877... Unii dintre ei au răni cicatrizate pe pieptul lor... Mulți și-au dat viața pentru patrie. În biserică, se văd numele lor tipărite din reg. 4 artilerie
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pentru Neatârnare, de la 1877... Unii dintre ei au răni cicatrizate pe pieptul lor... Mulți și-au dat viața pentru patrie. În biserică, se văd numele lor tipărite din reg. 4 artilerie, și 12 Dorobanți - Bârlad. Boierul Șipoteanu vedea în țăranul răzeș un element de elită, un titlu nobiliar românesc, păstrătorul bunurilor spirituale și al tradiției de neam. Casele răzeșilor din Șuletea cu două odăi și tindă, cu patru ferestre în față și ușă la mijloc - frumoase și curate, ivindu-se ca
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pentru patrie. În biserică, se văd numele lor tipărite din reg. 4 artilerie, și 12 Dorobanți - Bârlad. Boierul Șipoteanu vedea în țăranul răzeș un element de elită, un titlu nobiliar românesc, păstrătorul bunurilor spirituale și al tradiției de neam. Casele răzeșilor din Șuletea cu două odăi și tindă, cu patru ferestre în față și ușă la mijloc - frumoase și curate, ivindu-se ca niște pete albe prin verdeața copacilor deși. Femeile sunt frumoase și bune gospodine, nu se pomenește a se
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]