4,689 matches
-
regim vamal riguros, cu măsuri de combatere a contrabandei, prea puțin înțelese de locuitorii de la sate etc. Pentru ameliorarea comerțului și a economiei din noua provincie austriacă erau propuse o serie de măsuri ce aveau în vedere interzicerea importului de rachiu din Ucraina și se cerea producerea lui în provincie, reducerea taxelor de export pentru produsele bucovinene și înștiințarea populației asupra dispozițiilor regimului vamal, limitarea dreptului de arendare pentru străini și evrei, desființarea goștinei și a desiatinei, ca dări dăunătoare comerțului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bunurile mănăstirilor, la întemeierea de școli publice, la instituirea unei comisiei de verificare a titlurilor de proprietate, la acordarea de pământ și a dreptului de succesiune pentru acesta țăranilor, la îmbunătățirea comerțului, prin revizuirea taxelor vamale și limitarea importului de rachiu din Ucraina etc., adăugând și alte propuneri, rezultate din rapoartele lui generalului Enzenberg, menite să dezvolte economia bucovineană, prin înființarea unor fabrici de postav, sticlă și hârtie, ale căror produse să fie comercializate în Moldova învecinată 170. După discutarea propunerilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
modernă de organizare administrativă urbană, cu multe elemente de drept burghez, care au în vedere un anumit grad de autonomie, atribuții decizionale și executive, judecătorești, fiscale și polițienești 165. În târgurile din orașele bucovinene se desfăceau însemnate cantități de făină, rachiu, vin și alte mărfuri alimentare, precum și lemne de foc și de construcție, produse meșteșugărești ș.a. Dar, obiectul principal al comerțului desfășurat în zilele de târg îl constituiau vitele 166. Negustorii bucovineni plecau de multe ori cu vitele achiziționate la târgurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
greutăți la achitarea celor 3 1/2 guldeni. Cauza este: fiindcă vecinii scot o cantitate remarcabilă de bani din Bucovina și ultima, deoarece nu realizează nici un folos reciproc din vecinătate, se epuizează complet. Aceasta se oglindește aici într-un exemplu: Rachiul pe care evreii îl importă zilnic din Ucraina în cantitate de mai multe butoaie, cu toate că Bucovina nu are voie să obțină prin împrumut din Ucraina nici o trebuință și care face să se scoată din Bucovina anual aproape o sută de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aproape o sută de mii de guldeni, fără a pomeni de faptul că țăranii neglijează cu totul agricultura, deoarece nu pot deloc să vândă roadele sau le vor vinde pentru un preț de nimic și, în asemenea împrejurări, din cauza ieftinătății rachiului, pierd banii disponibili, zilele lucrătoare și sănătatea lor, singurele lor foloase însă le aruncă numai către evreime. Sarea gemă, care se ia din Moldova, constituie și ea o sumă anuală de aproximativ 50.000 de guldeni care se scot din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în pericol să piardă chiar și denumirea sa. Ca prin urmare, ridicarea comerțului să se poată privi cât mai eficient, las în seama Înaltei și Preaînaltei dispoziții următoarele căi de ieșire. Despre înviorarea comerțului. A. Deoarece plebea, prin abuzul de rachiu, neglijează lucrarea ogoarelor, banii săi și sănătatea, ar fi necesară, pentru a păstra în același timp aceste cantități importante în Bucovina, o ordonanță de interdicție a exportului respectiv din Ucraina sau de impunere a unor dări sporite, acesta ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din Ucraina sau de impunere a unor dări sporite, acesta ar fi mijlocul cel mai îndestulător care să-l dezvețe prin scumpete pe țăran de cârciumi, să-l facă să se dedice gospodăriei sale ruinate, iar dacă aceste distilerii de rachiu ar fi orânduite în provincie, folosul vistieriei ar spori cu atât mai favorabil prin intermediul căldărăritului și a aramei necesare. B. Pentru înflorirea comerțului ar fi necesară micșorarea impozitului la export și impunerea de dări cât mai reduse la vânzarea tuturor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lucru cu privire la care m-am sfătuit pe rând cu negustorii. E. Contribuția anuală pentru vinul adus din Moldova ar putea fi redusă, dacă acesta s-ar aduce din Ungaria, spre folosul supușilor imperiali, în care caz însă interdicția combinată a rachiului și a vinului din Moldova ar fi dăunătoare și cel din urmă ar trebui să fie scutit de dări cel puțin pentru câtva timp. F. Pentru a îndigui cât mai eficient problema arendășiei, atât de păguboasă pentru liniștea generală, siguranța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
e cam singurul „escu“ care purcede dintr’o profesie, aceea de popă. Și atunci putem discuta religie, dar cum aici terenul nu e prea ferm, prefer puțină etnobotanică: Popa șade pe scaun - Dianthus carthusianorum - care „scaun“ dacă-l pune În rachiu Îl poate lecui de friguri, dar acum se mulțumește să-și miroase floarea - Narcissus poeticus - și foaia, tot plăcut mirositoare - Melissa officinalis. Tocmai a mâncat, pită - Carlina acaulis - bună și pentru bolile de stomac, și colăcei - Malva silvestris - și-și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Însă, Încetul cu Încetul, majoritar În pahar: amintita apă. Și, privindu-le, meditez la profitul cârciumarului, nu al aceluia postdecembrist, dar al aceluia de dinainte de război: pahar și totodată măsură, era pe atunci țoiul. O cinzeacă ori o sută de rachiu, ca și un sfert de vin, cu toatele erau prezentate clientului În ceva de genul invenției lui Erlenmeyer, adică Într’o sticluță conică; una cu pereții destul de groși ca să slujească mult timp, dar și cu gura destul de Îngustă ca, Întorcând Înapoi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sfert de vin, cu toatele erau prezentate clientului În ceva de genul invenției lui Erlenmeyer, adică Într’o sticluță conică; una cu pereții destul de groși ca să slujească mult timp, dar și cu gura destul de Îngustă ca, Întorcând Înapoi cam tot distilatul, rachiul să nu ajungă apă, iar vinul răsuflat. Și așa, băutura lungea vorba, dar mai puțin consumația obișnuiților cârciumii. E drept, acel țoi nu permitea aprecierea buchetului, care se dezvoltă pe gura largă a unui pahar, dar e vorba de cârciumă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
răcoare plăcută, plătită Însă scump prin aer condiționat; poate am să mă leg și de asta... Greu de intuit, dar musai repede, căci sunt În direct, ce iscodește interlocutorul, un fel de anchetator de fapt. Deocamdată aruncă o nadă... apoasă (rachiul va urma, desigur, mai târziu). Păi bețivul a urât Întotdeauna apa din vin, mai ales pe aceea adăugată la „botezul“ oficiat de cârciumar. Că François Villon i-a condamnat pe aceia la toate torturile și execuțiile - cu rafinamentul ajuns la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mi vine să strănut. Noroc că muzică e berechet, iar În aceste momente becul roșu e stins... Hapciu! N’am În față decât trei ore... Regret că n’am În față „gradele“ pe care le măsoară termometrul... ar fi un rachiu pe cinste... Dar așa, să bârfim apa, aceea care curge literalmente pe mine, udând și teancul de hârtii și cărți din față-mi. Conu’ Aurel zâmbește de dincolo de microfon; intuiesc și răspund Înainte de a termina preambulul, căci vreau să spun
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ci petrol și gaze, unde carbonul e sechestrat de hidrogen, ori cărbuni, unde carbonul nu e sechestrat de oxigen cum ar trebui, ci lăsat În plata domnului. À propos: nici noi nu suntem perfecți, dar facem așa vin, bere și rachiu... Lăsat În plata domnului? Nicidecum. Acele viitoare zăcăminte, acum abia gropi de gunoi, se ascund, afundându-se. Aerul se limpezește, iar temperatura sufocantă scade. Și apar mamiferele, iar În vârful piramidei, curând și omul... Procesul de dosire a carbonului continuă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
kcal, mâncați cel puțin dublu, când v’ar trebui, majorității dintre voi, doar 50% peste nevoile acelui metabolism bazal. Ce se Întâmplă cu restul? Gata hidrolizat, adică „gătit“ pe placul microorganismelor, fermentează În latrină, devenind alcool. De unde și chestia cu rachiul de pufoaică. Brrr... O să-l rog pe Cristi să detalieze. Dar să revin la matcă. Acele substanțe nutritive de aruncat sunt Însă o tentație pentru micoorganisme, care se grăbesc să ocupe partea finală a intestinului. Iar vrabia și nu numai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Într’o altă succesiune, de metale de astă dată, În care aurul și argintul sunt deopotrivă feminine și masculine; să pomenesc de metalul verighetei? Dar să-l las pe prietenul Nicu În fața ceaiului, iar pe amicul Cristi În seama vreunui rachiu, căci oricum nu se pot Întâlni decât pe calea undelor. Dar nu Înainte de a media un „La mulți ani!“, cu toată generozitatea care mă caracterizează ca Element esențial al vieții, către prietenul Nicu și toți tizii săi. CARTEA A ȘAPTEA
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doi, dintre muzicanții angajați se duc la nănași, pe care îi iau cu alai și de unde cu toții merg la casa miresei. În caz că e vreme frumoasă se organizează joc în ograda acesteia, se bea un pahar, două, de băutură, vin sau rachiu, după preferințe, se servesc și oarece gustări, poate și o felie de hencleș. Totul până în jurul orelor 2200 - 2300, ca după aceea toți să meargă către casele lor, pentru ca a doua zi să fie buni de treabă, de petrecere și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă și le cinstește cu oarece creițari, cu o gustărică formată de regulă din pită cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi aduce și un blid cu ștucuri de hencleș. Sucăcițele se servesc cu bucurie și trec pe oarece chiuituri în care au grijă să-l caracterizeze pe nănaș ca pe un om cumsecade, ca pe un bun gospodar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
frunte Ca și bradu de pe munte. Nănașu e om ales Ca și grâul de la șes. Odată plecate sucăcițele, programul lor de strigături se desfășoară în continuare pe drum de întoarcere către casele lor: Să trăiască nănașu’ Că ne-a dat rachiu de-l bun De putem striga pe drum. Și ne-a dat rachiu de-al tare De putem striga pe cale ! Duminecă dimineață, la o oră potrivită așa fel ca nuntașii să fi avut vreme să se odihnească, să fie buni
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de la șes. Odată plecate sucăcițele, programul lor de strigături se desfășoară în continuare pe drum de întoarcere către casele lor: Să trăiască nănașu’ Că ne-a dat rachiu de-l bun De putem striga pe drum. Și ne-a dat rachiu de-al tare De putem striga pe cale ! Duminecă dimineață, la o oră potrivită așa fel ca nuntașii să fi avut vreme să se odihnească, să fie buni de o petrecere ce se va prelungi destul de mult, tinerii vor fi cei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la casa miresei și a mirelui, fiecare la acela de care a fost invitat. Cele două grupuri apoi se reunesc, constituie alaiul de nuntă și pleacă, fără miri după nănași. În curtea nănașului se ncinge joc și veselie, se bea rachiu direct din sticla ce merge din mână în mână și se fac strigături speciale pentru nași : Câtu-i satu’ nost de mare’ Nu-s căși ca la nunu mare, La țâțâna de la ușă, Rădăcina cea de rujă, Pe podele floricele Să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
U iu, U iu iu ! Când ajung la casa în care vor locui tinerii căsătoriți, feciorii, prieteni ai mirelui se prefac că nu pot coborî lada din car fiind prea grea, fapt pentru care mirele mai dă un cop de rachiu. După ce se dă lada jos din car, mireasa le oferă în dar socrilor mari ie și cămașă, iar soacra mică primește de la mire o pereche de încălțări. Aceasta se bucură de dar și chiuie la rândul ei, strigând: Am scăldat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
după amiază, până târziu după miezul nopții. La masă se servesc aperitive consistente, 5 - 6 feluri după care urmează o ciorbă sau supă și mai departe felurile parcă nu se mai gată, fripturi, sarmale, cafele, prăjituri, cozonac, iar ca băuturi, rachiu, coniac, vin, bere, ape minerale, sucurile cele mai cosmopolite și cele mai sofisticate. Muzicanții tradiționali au fos înlocuiți cu muzica adusă prin aparatura modernă, înregistrată pe casete sau pe C.D.uri, prea rar se mai aduce câte o formație de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
familie, iar cumpărăturile de la prăvălie pentru diversele trebuințe se fac în cont deschis, urmând a fi plătite numai după încheierea întregii ceremonii. După înmormântare toți cei ce au participat la nefericitul eveniment, primesc la ieșirea din cimitir, un pahar de rachiu pe care-l beau după ce spun «Dumnezeu să-l ierte», un struț și o lumânare pe care o duc acasă. Rudele, prietenii mai apropiați sunt invitați individual la masa de pomeană care-i așteaptă fie acasă la mort, fie la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
practice, putând avea serioase neajunsuri. - Albeață. O scoică de râu se arde în foc, se pisează, se cerne de nouă ori prin sită deasă, se amestecă cu zahăr pudră și se suflă cu paiul în ochi. - Anghină. Se vindecă cu rachiu amestecat cu apă de var. - Aprinderea rachiului în om. Se stoarce balegă de cal în lapte dulce și se bea. - Aprindere de creieri. Se amestecă ghințură, două ouă bătute și rachiu de drojdie. Cailor li să dă băutura pe nări
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]