42,366 matches
-
impact asupra oficialilor comuniști l-a depășit cu mult pe cel al emisiunilor propriu-zise. Ceea ce Europa Liberă nu a putut să împiedice, însă, deși poate anticipase fenomenul, a fost persecuția exercitată de comuniști asupra celor descoperiți a asculta postul de radio respectiv. Tonul lui Puddington nu e foarte clar în această privință, nu e explicit acuzator, dar nici cinic-constatativ. Teoria lui este că revoluția ungară din 1956 a fost în mare măsură rodul propagandei anti-comuniste organizate de Europa Liberă. O propagandă
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
propagandă care nu avea însă cum să garanteze, prin frecvențele de undă, că nu vor exista victime, sau că guvernul comunist va fi într-adevăr înlăturat. În timpul unor evenimente similare petrecute în acel an, mișcarea poloneză de la Poznan, postul de radio s-a achitat impecabil de misiunea sa ideologică, crede autorul, păstrînd o atitutudine bine temperată și evitînd să arunce gaz peste foc. În Ungaria, însă, implicarea Europei Libere a fost alta și datorită faptului că staff-ul postului era altul
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
semnalează autorul în legătură cu implicarea occidentală în eliminarea comunismului din Europa de Est. În condițiile în care se ducea un război rece, deci nu se putea pune problema unei intervenții armate directe, cum se putea justifica etic și moral misiunea unui post de radio care emancipa ațîțînd, care semăna vînt, cum s-ar zice, lăsîndu-i pe alții să culeagă furtuna? Puddington atrage atenția că au existat și oponenți serioși ai unei asemenea strategii politice precum cea întruchipată de Europa Liberă: senatorul William Fulbright, șeful
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
economică și socială. Sau poate că aceste grupuri aduceau cu ei, fără să-și dea măcar seama, propaganda comunistă cu accentul ei asupra naționalismului? Sînt convinsă că intelectualii estici care au avut propria lor experiență directă colaborînd cu postul de radio Europa Liberă ar putea polemiza cu Puddington, pentru că există o istorie a acestor posturi de radio și privită din perspectiva estului, așa cum există o istorie a rezistenței anti-comuniste privită din perspectiva estului. Rămîne să fie și ea scrisă. Arch Puddington
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
seama, propaganda comunistă cu accentul ei asupra naționalismului? Sînt convinsă că intelectualii estici care au avut propria lor experiență directă colaborînd cu postul de radio Europa Liberă ar putea polemiza cu Puddington, pentru că există o istorie a acestor posturi de radio și privită din perspectiva estului, așa cum există o istorie a rezistenței anti-comuniste privită din perspectiva estului. Rămîne să fie și ea scrisă. Arch Puddington, Broadcasting Freedom. The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty, University Press of
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
pentru că există o istorie a acestor posturi de radio și privită din perspectiva estului, așa cum există o istorie a rezistenței anti-comuniste privită din perspectiva estului. Rămîne să fie și ea scrisă. Arch Puddington, Broadcasting Freedom. The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty, University Press of Kentucky, 2001, 382 pag.
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
a acestor posturi de radio și privită din perspectiva estului, așa cum există o istorie a rezistenței anti-comuniste privită din perspectiva estului. Rămîne să fie și ea scrisă. Arch Puddington, Broadcasting Freedom. The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty, University Press of Kentucky, 2001, 382 pag.
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
Sturdza, ministrul de Externe legionar și contrasemnată în februarie 1941 de Mihai Antonescu) repede abandonată (după trei luni) datorită neînțelegerilor avute cu șeful său ierarhic. Degeaba se zbătuse Cioran să obțină postul de la legionari (rostind, pentru aceasta, o conferință la radio Profilul interior al Căpitanului, rămasă pentru că a fost publicată, la stăruința fratelui său Relu, în revista legionară Pămînt strămoșesc de la Sibiu). Nu înțelesese încă nimic despre firea sa de nihilist structural, care repudia disciplina de serviciu și relațiile subalterne. Mai
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
i-a dedicat un întreg concert; momentul a fost prefațat de cuvântul unuia dintre cei mai erudiți exegeți în domeniul creației contemporane, publicistul Harry Halbreich, colaborator permanent al celebrei publicații pariziene "Le Monde de la Musique"; concertul a fost preluat de Radio Suisse Romande, programul Espace 2, și a cuprins, de asemenea, un extins cuvânt al artistului. Concertul s-a bucurat de participarea violoncelistei engleze Catherine Marie Tunnell, de asemenea de aceea a pianistei Dana Ciocârlie, actualmente stabilită la Paris. Numărul pe
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
Rița tocmai aterizase pe o floare de romaniță. Când, se pomeni cu o surată în sbor ce se lăsă lângă ea și care se recomandase cuviincios: Amfilofia. Venea de la piață. Cumpărase puțin nectar, ouă de furnici și un aparat de radio japonez cam cât un bob de mei. Amfilofia, mai umblată, o puse la curent numaidecât pe Rița. Cică fata care păzea gâștele ar fi fost fiica împăratului Roșu și că nevastă-sa, murind, se însurase cu o viperă de muiere
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
expediția sa cu ghinion în America de Sud, d-sa a jucat conștiincios rolul de persoană particulară. Criticile sale la adresa Puterii nu mi se par un semn al întoarcerii la politică. În cel mai bun caz, prin declarațiile făcute unui post de radio și reluate de alte mass-media, fostul președinte al României a dovedit că politica îl interesează în continuare. Întoarcerea în politică e cu totul altceva. Ea înseamnă un partid sau cel puțin o organizație cu iz politic inconfundabil pe care dl
Întoarcerea lui Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15668_a_16993]
-
lui Lucian Radu Lucian. * Ziarele din 6 decembrie mai vin cu o informație neplăcută: pe placa de marmură de pe zidul noii Biblioteci a Academiei Române, construită între 1992 și 2001, cu ajutorul guvernului, sînt menționați doi prim-miniștri generoși. Ghiciți dv. care! Radio România De la numărul 254 din 2001 săptămînalul Radio România, editat de Societatea Română din Radiodifuziune, apare în haine noi, mai plăcute ochiului și mai moderne. Nu mai este un simplu program. Este o revistă în toată puterea cuvîntului. Felicitări și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
mai vin cu o informație neplăcută: pe placa de marmură de pe zidul noii Biblioteci a Academiei Române, construită între 1992 și 2001, cu ajutorul guvernului, sînt menționați doi prim-miniștri generoși. Ghiciți dv. care! Radio România De la numărul 254 din 2001 săptămînalul Radio România, editat de Societatea Română din Radiodifuziune, apare în haine noi, mai plăcute ochiului și mai moderne. Nu mai este un simplu program. Este o revistă în toată puterea cuvîntului. Felicitări și viață lungă! Cine trebuia să-l asasineze pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
Istoria unui asasinat politic. E vorba de mărturisirile unui ,,informator" anonim care l-a cunoscut pe un oarecare Paul Andriescu, originar din Dorohoi, frecventînd boema ieșeană din anii '80. Era absolventul unei școli postliceale bucureștene și se ocupa cu depanarea radio-t.v. Nu urmase facultatea din cauza ,,dosarului". Tatăl său fusese în America în tinerețe și, revenit în România înainte de război, cumpărase o moșioară la Manoleasa, pe Prut, din fostul județ Dorohoi. Nu se știe cum, dar Securitatea l-a convins
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
pe atunci!), luam în jur de 1000 de lei pe articol, la o leafă care era de 4-5000 de lei. Deși raportul a scăzut de patru ori în timp, eram plătit cu mult mai mult decît astăzi. Nici televiziunea și radioul nu plătesc colaborări comparabile cu cele din trecut, chiar dacă ele sînt mai mari decît ale României literare. În ce le privește, revistele de cultură nu prea mai plătesc colaborările. R.: Cum vedeți perspectivele presei culturale în aceste condiții? N.M.: Sper
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
după titlul romanului cu care a debutat în 1946: ,,Aici zilele trec încet, îngrozitor de încet, fiecare în sine însumînd un nou bilanț de lichidări pentru unii sau alții, dacă nu într-un sens pentru toți deopotrivă. Tot ce denunțați la radio (Vocea Americii, unde Pia și soțul ei au lucrat o vreme - nota Cronicarului), toate comentariile și toate reportagiile nu sunt nici pe sfert ecoul a tot ce se petrece și se desăvîrșește implacabil, adesea iremediabil, zi de zi sub privirile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
lor. La un deceniu și mai bine de la Revoluție, aniversările s-au schimbat, retorica a rămas aceeași. Mă refer atît la concepția oficialității, cît și la felul în care sînt mediatizate aniversările. Mai puțin în presa scrisă și chiar la radio, dar îndeosebi la televiziune, sechelele de gîndire comunistă n-au dispărut, după cum n-au dispărut din protocolul oficial consacrat comemorării unor evenimente și personalități naționale. Ziua Națională a României, care, cum se știe, a devenit, după căderea regimului comunist, 1
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
Așa că insomniacii au avut parte de o recapitulare a celor petrecute de miercuri 28 noiembrie și pînă duminică 2 decembrie în pavilionul central din Romexpo din Capitală unde Cartea a fost personajul principal. Faptul că Gaudeamus are, ca organizator principal, Radioul e un lucru bun. îmi este foarte limpede, ca să nu mai stărui, de ce televiziunile nu se arată mai interesate de promovarea cărții (frumoase și de învățătură). Un merit totuși trebuie recunoscut oamenilor lui Cristian Hagiculea: fie și la miezul nopții
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
saturate de swing, anticipând - cu mai bine de trei decenii - actualul caracter periplanetar al jazzului. Astăzi, Johnny Răducanu e una dintre puținele verigi vii dintre o epocă a jazzului-ca-metaforă-a-libertății și timpul nostru frustrat de iluzii. Recentul concert aniversar de la Sala Radio din București l-a readus în postura de catalizator a ceea ce avem mai valoros în domeniu. De ziua lui Johnny, parcă suflarea jazzistică a țării și-ar fi revenit la viață. Să fie de bun augur! Virgil Mihaiu O mie
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
constituirea unei identități în cadrul acestei arte, la noi. Căci Iancsi Körössy a fost primul cel care, în cadrul improvizației jazzistice, a introdus elemente ritmico-melodice preluate din folclorul nostru; ethno-jazzul a debutat la noi cu Körössy, la mijlocul anilor '60, în emisiunile de radio, cele de la tv, prin intermediul primelor imprimări discografice realizate în domeniul genului, la noi. Fiecare apariție a sa în spectacole, în concerte, hrănea atmosfera de deschidere artistică, de deschidere intelectuală... perioadă care, ne aducem aminte, a durat mai puțin de un
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
cinetică picturală ce se constituie în preambul al proiecțiilor propriu-zise, al tuturor evenimentelor festivalului. Cum ar fi - de exemplu - prezentarea capodoperei lui Fritz Lang Metropolis, reconstituită și recondiționată prin efortul mai multor arhive de film din lume, cu acompaniamentul Orchestrei Radio din Sofia, ce a executat magistral partitura originală a lui Bernd Schultheis. O reeditare a deschiderii Berlinalei 2001, care la Salonic a avut menirea să ilustreze insolit ideea care-i animă pe organizatori: cinematograful, arta capabilă să redefinească și să
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
decît e nevoie pentru o emisiune de o oră și un sfert dar tocmai pentru că sînt bine înarmat mă simt liber și în largul meu. În jur de șapte și jumătate, un duș, Gilette, unghiile, costumul, cravata. Ascult între timp radioul, uneori și jurnalul de la ora opt. Mă gîndesc la cîteva fraze de introducere, pentru prezentarea emisiunii. Îl mai mîngîi odată pe Rominet (motan vărgat, mare și frumos, cu ochii verzi, migdalați, născut în 1973, anul debutului meu în televiziune; lîngă
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
celebră sintagmă însemnătatea lui Titu Maiorescu". Se interoghează cu politețe autoarea notei: ,,Respectăm opinia d-lui Grigurcu, desigur. Și totuși, ne întrebăm: oare poate fi comparată d-na Monica Lovinescu, ce-a fost, în primul rînd, un excelent cronicar de radio, cu ilustrul său Tată, criticul Eugen Lovinescu? Nu este, oare, lipsită de măsură această comparație?". Evident, opera Monicăi Lovinescu n-are anvergura cantitativă și aura fondatoare a celei semnate de părintele d-sale. Dar în noile circumstanțe istorice, ea îi
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
în week-end) - astăzi avem de ales între 11 canale (la care se adaugă cele străine, transmise prin cablu) și, în plus, există cîte un post local, sau chiar mai multe, în majoritatea județelor. În fine, pe vremuri existau trei programe radio, iar acum cele cinci ale Radiodifuziunii se află în concurență cu zeci de canale particulare, inclusiv unele religioase. Această multiplicare spectaculoasă nu putea exista fără o creștere proporțională a numărului de ziariști. Cu toate acestea, breasla presei nu are în
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Nu putem vorbi despre ziariști fără a stabili mai întîi despre cine se poate spune că are această meserie. La prima vedere, jurnalist ar fi orice persoană care scrie, regulat sau ocazional, într-o publicație (respectiv are materiale publicistice la radio ori TV). Lucrurile sunt puțin mai complicate. Nu cred că pot fi considerați ziariști specialiștii din diverse domenii care asigură rubrici medicale, științifice, de sfaturi practice, de astrologie etc. În același timp, cred că doar la limită îi putem considera
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]