5,123 matches
-
fie în sprijin pe mijloacele ajutătoare de mers pe care acestea le folosesc. Mersul va fi același ca pe teren plat (în 2, 3 sau 4 timpi, etc) cu deosebirea că vor depune un efort mai mare în momentul urcării rampei și vor fi nevoiți în același timp să se aplece puțin spre înainte compensând astfel planul înclinat prin plasarea centrului de greutate puțin mai în față. La coborâre, ca sprijin este recomandat să se folosească mâna curentă sau balustrada pentru
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
spre înainte compensând astfel planul înclinat prin plasarea centrului de greutate puțin mai în față. La coborâre, ca sprijin este recomandat să se folosească mâna curentă sau balustrada pentru a evita căderea printr-un sprijin mai solid. Urcarea și coborârea rampelor în fotoliul rulant se poate face fie în mod independent, fie cu ajutorul unei alte persoane. Indiferent de modalitate, urcatul se face întotdeauna pe cele 4 roți iar coborârea în echilibru pe roțile din spate. Urcatul rampelor independent în fotoliul rulant
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
solid. Urcarea și coborârea rampelor în fotoliul rulant se poate face fie în mod independent, fie cu ajutorul unei alte persoane. Indiferent de modalitate, urcatul se face întotdeauna pe cele 4 roți iar coborârea în echilibru pe roțile din spate. Urcatul rampelor independent în fotoliul rulant se face astfel: pacientul în fața rampei va prinde cercurile roților cât mai posterior, la același nivel, după care va roti puternic roțile spre înainte aplecând în același timp trunchiul spre înainte. Pacientul va repeta mișcările până
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
face fie în mod independent, fie cu ajutorul unei alte persoane. Indiferent de modalitate, urcatul se face întotdeauna pe cele 4 roți iar coborârea în echilibru pe roțile din spate. Urcatul rampelor independent în fotoliul rulant se face astfel: pacientul în fața rampei va prinde cercurile roților cât mai posterior, la același nivel, după care va roti puternic roțile spre înainte aplecând în același timp trunchiul spre înainte. Pacientul va repeta mișcările până va ajunge pe platforma rampei. Este interzisă în timpul deplasării înainte
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
se face astfel: pacientul în fața rampei va prinde cercurile roților cât mai posterior, la același nivel, după care va roti puternic roțile spre înainte aplecând în același timp trunchiul spre înainte. Pacientul va repeta mișcările până va ajunge pe platforma rampei. Este interzisă în timpul deplasării înainte pe rampă împingerea cu spatele pe spătarul fotoliului rulant pentru că în acest caz se va produce răsturnarea pe spate cu risc de accidentare. Coborârea independentă a rampelor presupune independență în fotoliul rulant, aceasta realizându-se
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
prinde cercurile roților cât mai posterior, la același nivel, după care va roti puternic roțile spre înainte aplecând în același timp trunchiul spre înainte. Pacientul va repeta mișcările până va ajunge pe platforma rampei. Este interzisă în timpul deplasării înainte pe rampă împingerea cu spatele pe spătarul fotoliului rulant pentru că în acest caz se va produce răsturnarea pe spate cu risc de accidentare. Coborârea independentă a rampelor presupune independență în fotoliul rulant, aceasta realizându-se în echilibru pe roțile din spate, pacientul
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
va repeta mișcările până va ajunge pe platforma rampei. Este interzisă în timpul deplasării înainte pe rampă împingerea cu spatele pe spătarul fotoliului rulant pentru că în acest caz se va produce răsturnarea pe spate cu risc de accidentare. Coborârea independentă a rampelor presupune independență în fotoliul rulant, aceasta realizându-se în echilibru pe roțile din spate, pacientul fiind nevoit să-și mențină echilibrul și să controleze viteza de deplasare cu mâinile pe cercurile roților. Amenajarea locuinței Amenajarea locuinței la nevoile unei persoane
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
comentează versiuni scenice ale unor piese, românești și străine, reprezentate fie în România, fie în Israel. Primei categorii îi aparțin montările privind trei dramaturgi din tot atâtea generații și epoci: Cehov, Eugen Ionescu și Teodor Mazilu. Piesele, văzute la luminile rampei, sunt interpretate din perspectiva unei judecăți globale asupra fiecărui autor. Bunăoară, comicul dramaturgiei cehoviene - afirmă criticul - emană din două surse: atitudinea autorului față de personaje și răsturnarea dramaticului. „O comedie autentică, serioasă, e în fapt o dramă răsturnată”, aserțiune demonstrată în
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
care se regăsește în studiul biografic 1872, Graz. Paul Țânco, primul român doctor în matematică (2003). Românul Fana (1982), cea mai bună carte de proza a sa, surprinde dramatică întâlnire cu viața a unei adolescente talentate, care aspiră către luminile rampei, dar e împiedicată să iși realizeze visul de autoritara să mama. Temporar numai, pentru că tânăra va reuși în cele din urmă să se dedice teatrului. Text cu propensiuni analitice, Fana are și câteva naive pagini de digresiune. Ț. publică și
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
but de désorienter et paralyser la victime, la création de la confusion généralisée sur l’organisation des structures psychiques et sociales. «Le laboratoire» de Pitești a fonctionné comme un espace de dressage pour modifier la nature intérieure des sujets, comme une rampe pour la construction du prototype «d’homme nouveau». Irina Talaban nous offre quelques repères pour pouvoir interpréter cette mise en scène: a) ce n’était pas par hasard que le groupe cible ait été l’élite, l’avenir de la nation
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca instigator la răscoală și condamnat la moarte, scapă cu greu, la intervenția lui I.G. Duca, deputat liberal. După ce un prieten îi încredințează lui N.D. Cocea nuvela Nevestele lui Moș Dorogan ca să i-o publice, acesta îl angajează redactor la „Rampa” și „Flacăra”. În 1914 devine membru al Societății Scriitorilor Români, iar în 1920 membru al Asociației Generale a Presei Române. În timpul primului război mondial, concentrat la Serviciul supravegherii știrilor (cenzura militară), cunoaște numeroși scriitori; jurnalul ținut în această perioadă va
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
Lectura pentru toți”, „Gândirea”, „Adevărul literar și artistic”, Convorbiri literare”, „Năzuința”, „Universul literar”, „Licăriri”, „Graiul nostru”, „Gândul nostru”, „Viața literară”, „Neamul românesc literar”, „Politica”, „Miorița”, „Pământul”, „Lumea literară și artistică”, „Țara de Jos”, „Teatrul” (Iași), „România literară (1939-1940), „Semnalul”, „Capitala”, „Rampa” ș.a. A mai semnat O.B., Odo Basca, George Vlad, G.M. Vl., g.m. vl., G. M. Vlădescu-Vlad. În 1932 i se decernează Premiul Societății Scriitorilor Români pentru romanul Menuetul, iar în 1934 este încununat cu Premiul Femina pentru romanul Moartea
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
adâncimea unei trepte nu trebuie să depășească 28 cm, iar înălțimea maximă a unei trepte este de 16 cm; marginile treptelor trebuie să fie vizibile (eventual colorate diferit). Dacă în clădire nu există ascensor, toate treptele trebuie dublate de o rampă sau de un mini‑ascensor fixat pe balustrada ce mărginește treptele. Toate treptele trebuie să fie mărginite de o balustradă de susținere. d) Echipamente: - toalete/săli de baie - sălile de baie trebuie să fie suficient de largi pentru a permite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a făcut din tehnologiile informaționale o politică de prim-plan, aici fiind alocate cele mai multe fonduri, timp de mai mulți ani, dar care, ulterior, s-au orientat spre crearea unei structuri performante de rețele. Urmând același model, Malaysia a ieșit la rampă cu al său Supercorridor Multimedia, iar noua capitală federală de la Putrajaya a fost concepută ca un wired city complet. Nici Hong Kongul nu s-a lăsat mai prejos, propunându-și o schemă proprie de dezvoltare, prin care o parte a
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
din Arad a Uniunii Scriitorilor, până la mutarea ei la Timișoara. Primele poezii îi sunt publicate în „Flacăra” (1923), iar placheta Sărmanul pescar iese de sub tipar în 1926. Colaborează cu articole, recenzii, reportaje, cronici culturale, poezii și epigrame la „Universul literar”, „Rampa”, „Salonul literar”, „Duh”, „Învierea”, „Piatră de hotar”, „Știrea”, „Renașterea română”, „Înainte”, „Bravo”, „Luceafărul”, „Banatul”, „Vremea”, „Transilvania”, „România de Vest”, „Familia”, „Cele trei Crișuri”, „Cuvântul liber”, „Viața socială” ș. a. A mai semnat PAN, Mefisto, Alyk. În spirit „realist”, versurile primului volum
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
aduce comedia Scaunul (reprezentată în 1979), ipostază inedită pentru autor, alternând registrul comic cu cel grav, într-o meditație asupra existenței sociale a individului. Scrierile lui dramatice cunosc în continuare o ritmicitate puțin obișnuită: între 1976 și 1984 văd lumina rampei șaptesprezece piese, iar până în 1992 mai compune patruzeci și șapte, precum și o mulțime de texte scurte. Preocupat de actualitate - are doar o singură dramă istorică, Ispita (pusă în scenă în 1979), inspirată de perioada dacică -, el exersează, cu oscilații valorice
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
stelelor ude”). De asemenea, aduce pirueta ironică, prin care bagatelizează, în felul lui Rimbaud, clișeele trăirilor uniforme și emoțiile edulcorate (Fata Morgana e „banală”, iubita „era când faună tropicală, când floră; / în păr avea plantații necuprinse de secară”; în „măscăriciul rampei” se vede pe sine însuși). Impresia generală e una de frondă juvenilă, însă aici se întrezărește un lirism structural. Acesta trece în prim-planul romanțelor sentimentale (și ele subminate de acorduri burlești) din Licențe emotive și din volumele care vor
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
diferite consilii de administrație. Concomitent, are o susținută activitate literară și publicistică, începută cu versuri la „Viața socială” (1910) și continuată cu alte numeroase colaborări la „Noua revistă română”, „Flacăra” (la care a fost și redactor în 1921-1922), „Gloria României”, „Rampa”, „Parlamentul românesc”, „Politica socială”, unde publică proză, articole literare, teatrale, politice. Pe această linie se înscrie și înființarea unor periodice - „Latinul” (1914), „Ghilotina” (1915), „Arena” (Iași, 1918, în asociere), „Ideea liberă” (1937), în care sunt promovate idei și atitudini de
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
condus, în calitate de director general, Teatrul Național din București. P. debutează în 1910, cu schița Trandafirul galben, la revista „Junimea” din Râmnicu Vâlcea, iar prima carte, piesa de teatru Viță de neam, îi apare în 1914. Colaborează la „Epoca”, „Neamul românesc”, „Rampa”, „Cronicarul”, „Cuvântul liber”, „Izbânda”, „Teatrul” ș.a. A mai semnat Fidelio, Pan, Pan-dor. După primul război mondial va scrie numeroase drame și comedii, dintre care nu puține sunt și reprezentate în epocă: Cărarea (jucată în 1918), alegoria Raze de soare
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
funcție consolatoare, atenuând senzația de oboseală și sentimentul de zădărnicie pe care i-l provoacă memorialistei „zilele reci și întunecoase din prezent”. Când nu se lasă biruită de melancolie, P. retrăiește cu un viu simțământ serile când evolua, sub luminile rampei, în compania unor colegi de neuitat. Portretistica - se rețin figurile unor Mihail Galino, N. Luchian, C. Bălănescu, Grigore Manolescu și Aristizza Romanescu - colorează întrucîtva filele nostalgicelor suveniruri. Capacitatea de a admira a autoarei nu îi diminuează reflexivitatea, ea discutând în
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
Sofiei (n. Pollinger) și al lui Jean Radian, licențiat în comerț. Face clasele primare în limba germană, apoi urmează la București Liceul „Matei Basarab” și Liceul „Dimitrie Cantemir”, unde își va susține bacalaureatul. În 1924-1925 face parte din redacția ziarului „Rampa”, unde și debutează, sub pseudonim, continuând să publice, în același mod, poezii, epigrame și proză la „Vremea”, „Ziarul călătoriilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Epigrama” ș.a. Își încheie studiile la Academia de Arhitectură (luându-și licența în 1937) și profesează ca
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
articole (despre Stanislavski, Hermann Sudermann, Georg Kaiser, Franz Wedekind, Karl Sternheim, August Strindberg, despre estetica dramei expresioniste etc.), în care își afirmă adeziunea la curentul expresionist, pe care îl elogiază și îl explică teoretic. Mai colaborează la „Adevărul”, „Azi”, „Ecoul”, „Rampa”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., folosind și pseudonimele Ion Negrea, Ion Noapte, I. Nopteanu, Vladimir Spătaru și Ric-Rac (în colaborare cu N. Stroe și N. Vlădoianu). Din 1929 lucrează ca secretar literar la Editura Cultura Națională, sub directoratul lui Al. Rosetti
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
consens cu articolul-program, unde teatrul este considerat „dascăl suprem, care unește într-o sinteză desăvârșită toate artele: arhitectură, pictură, sculptură, dans, poezie și muzică”. La șase luni de la apariție, în articolul intitulat Ce-a fost și ce trebuie să fie „Rampa”, N.D. Cocea afirmă că publicația „nu s-a ocupat îndeajuns de literatură sau prea puțin” și își propune lărgirea ariei tematice și îmbrățișarea întregii realități culturale a momentului, pentru a deveni „un organ de luptă și de îndrumare”. Cu toate
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
culturale a momentului, pentru a deveni „un organ de luptă și de îndrumare”. Cu toate acestea, predominante rămân informația și dezbaterea în jurul problemelor legate de teatru. Revista are următoarele rubrici: „Informațiuni”, „Ecouri”, „Din culisele teatrului”, „Revista revistelor”, „Moda la teatru”, „Rampa la Paris”, „Noutăți literare și artistice”, „Însemnări literare”, „Viața intelectuală”, „Știri” ș.a. Se publică versuri de Victor Eftimiu, Elena Văcărescu, Al. T. Stamatiad, Ion Pribeagu. Sunt găzduite numeroase scrieri în proză, aparținând lui Emil Isac (Însemnări orientale, Două femei, Impresii
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
Ghiță Popp lui St. O. Iosif, debutează cu o traducere din Chamisso în„Sămănătorul” (1908), apoi trimite poezii proprii la „Viața literară”, publică poemul Povestea firului de argint la „Viața românească” (martie 1909). A mai colaborat la „Ramuri”, „Adevărul”, „Flacăra”, „Rampa”, „Teatrul”, „Revista teatrală” (Brașov), „Convorbiri critice”, „La Revue roumaine”, „Minerva literară ilustrată”, „Universul literar”, „România nouă”, „Universul”, „Ilustrațiunea română”, „Universul copiilor”, „Tribuna română”, „Săptămâna CFR”. În 1913 îi apare o traducere în versuri după Les Romanesques de Edmond Rostand și
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]