5,519 matches
-
soluții să te perfecționezi acolo unde este cazul. Înțelege situațiile în care ești evaluat! 1.Ești evaluat/apreciat în timpul lecțiilor: la începutul lecției, când se verifică tema de acasă; pe parcursul întregii lecții când poți demonstra cât de atent ești în receptarea cunoștințelor și aplicarea lor; la sfârșitul lecției când poți demonstra ce ai învățat, ce poți face cu aceste cunoștințe. 2.Ești evaluat/apreciat prin răspunsurile orale și scrise: teste de evaluare; fișe de evaluare; fișe de muncă independentă; lucrări practice
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
sociale ale densificării habitatului, (n special fenomenul dispari(iei vie(îi str(zii atunci cînd se instalau populă(îi noi. Roger Grimshaw [1980] a observat via(a din mediul cerceta(ilor; Dorothy Hobson [1980] a studiat, printr-un demers feminist, receptarea televiziunii de c(tre femei acasă. Paul Willis a observat rezisten(a la cultura (colar( a copiilor de muncitori [1977]. III. REALIZAREA OBSERVAȚIEI 1. DIFERITELE ETAPE ALE OBSERVAȚIEI Trei activit((i indisociabile Observa(ia direct( cuprinde trei componente inseparabile: o
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
dar putem constata cotidian că limba în care copilul învață socialul nu este separată de mediul lui social, economic, intelectual, politic. Cercetând mediul social, economic, cultural, educațional putem identifica moduri diferite de promovare a culturii vieții sănătoase, moduri diferite de receptare a ceea ce se difuzează prin mass-media, de construcție a autodisciplinei, de receptare în învățământ a practicilor religioase etc. Pe teren putem afla cât se face din ce se spune despre "mediul curat", despre "drepturile omului", despre echitate și justiție etc.
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este separată de mediul lui social, economic, intelectual, politic. Cercetând mediul social, economic, cultural, educațional putem identifica moduri diferite de promovare a culturii vieții sănătoase, moduri diferite de receptare a ceea ce se difuzează prin mass-media, de construcție a autodisciplinei, de receptare în învățământ a practicilor religioase etc. Pe teren putem afla cât se face din ce se spune despre "mediul curat", despre "drepturile omului", despre echitate și justiție etc. Vorbim frumos despre "asigurarea unui nivel echitabil pentru toți copiii", dar nu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pentru copii (versuri, proză), lecturi, dramatizări; videocasete, DVD-uri cu filme didactice pentru diferitele mijloace de realizare a activităților de educare a limbajului (memorizare, lectura după imagini, convorbire, povestire etc.); casete audio pentru activități recuperatorii (de învățare independentă) care vizează receptarea corectă a mesajului scris și/sau exprimarea verbală corectă din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic etc. • modele • tablă magnetică cu litere pentru educatoare • tabliță magnetică cu litere pentru copil • material grafic alfabetul în imagini pentru educatoare; alfabetul în
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și societate, își vor folosi mintea și mâinile pentru auto-organizare, auto-determinare. Nu putem vorbi de democrație participativă atunci când locuitorii sunt consultați doar cu ocazia alegerilor, doar când li se cer contribuții, taxe, impozite... Trebuie acțiuni la nivelul informării locuitorilor, al receptării opiniei lor, al contrucției acordului minimal, al implicării directe in procesul decizional. Apariția conștiinței participării locuitorilor poate începe cu luarea la cunoștință, cu sensibilizarea față de problemele comune, cu convingerea că au interese comune în blocul în care locuiesc, pe strada
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
se schimbe și, totuși, se schimbă) și că s-a încercat interpretarea ei că ceva exterior limbilor înseși și motivat prin "cauze" externe"28. Într-una dintre conferințele în care Coșeriu vorbea despre Concepția mea despre limbaj și lingvistică și receptarea ei în diferite țări din lume29, învățatul român încerca o trecere în revistă a etapelor din evoluția concepției sale și încerca să reamintească tot ce se poate recupera sau a fost recuperat în lingvistică integrală în comparație cu alte curente lingvistice, în
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Adam Smith und die Anfänge der Sprachtypologie, în vol. Herbert E. Brekle, Leonhard Lipka (editori), Wortbildung, Syntax und Morphologie. Festschrift zum 60. Geburtstag von Hans Marchand, Mouton, Haga, 1968, pp. 46-54. Coșeriu, Eugeniu, Concepția mea despre limbaj și lingvistică și receptarea ei în diferite țări din lume, în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 6, 1998, pp. 13-17. Coseriu, Eugenio, "Der Sinn der Sprachtypologie", în vol. Ț. Thrane, V. Winge, L. Mackenzie, U. Canger, N. Ege (editori), Typology and Genetics of Language
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a programelor TV de către televiziuni sunt importante pentru protecția telespectatorilor minori, ci și respectarea signalecticii de către telespectatorii minori; în acest caz, nu trebuie ignorat rolul familiei în controlul exercitat asupra consumului TV al copiilor și, în general, întregul context de receptare. Un studiu ulterior, „Analiza comportamentelor de consum TV ale elevilor (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani)”, realizat în 2005 de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
să structureze toate aceste întrebări în două direcții de cercetare: pe de-o parte sunt studiile privind conținutul de violență al programelor televizate - cercetarea frecvenței, duratei, tipologiei și contextualizarea scenelor de violență -, iar pe de altă parte sunt studiile privind receptarea și percepția acestor scene în rândul publicului - studiile privind consumul mass-media, studierea efectelor violenței televizuale, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății, pe termen lung și scurt, dar și studiul percepției pe care publicul o are despre cantitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
învățare, deoarece însuși fenomenul învățării umane poate fi privit și interpretat din foarte multe unghiuri de vedere, lăsând loc la tot atât de multe criterii de diviziune a căilor prin care se realizează efectiv organizarea învățării. În acest sens găsim: învățarea prin receptare - realizată prin clasicul sistem de metode verbale și livrești; învățare prin descoperire - cu trimitere la metode euristice și metode de cercetare; învățarea prin acțiune practică (muncă) - realizată printr-un complex de activități practice și productive; învățarea prin creație - activități cu
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
al lui Zamfir Vasilescu, fotograf. A urmat la Ploiești Liceul de Filologie-Istorie „C. Dobrogeanu-Gherea”, absolvit în 1979, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1979-1984). Obține titlul de doctor în litere cu teza Formarea sistemului de receptare în literatura română veche (1999), tipărită cu titlul „Iubite cetitoriule...”. Lectură, public și comunicare în cultura română veche (2001). Profesor la Breaza (1984-1987), cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (1988-1991), ulterior intră în învățământul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
-șef adjunct (1993-1994), redactor-șef (din 1998) la revista „Dilema”, este între timp redactor-șef al Editurii Fundației Culturale Române (1997-1998). A debutat în 1982 la „Revista de istorie și teorie literară” și editorial în 1987 cu o antologie a receptării critice referitoare la Șerban Cioculescu. Mai colaborează la „Limbă și literatură”, „Caiete critice”, „România literară”, „Memoriile secției de filologie și literatură”, „Synthesis”, „Transilvania”, „Lettre internationale”, „Contrapunct”, „Arc”, „Orizont”, „Familia”, „Cronica”, „22”, „Romania orientale” (Roma), la revista online „Respiro”, la Radio
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
internationale”, „Contrapunct”, „Arc”, „Orizont”, „Familia”, „Cronica”, „22”, „Romania orientale” (Roma), la revista online „Respiro”, la Radio România Cultural și la Europa Liberă. În „Iubitule cetitoriule...”. Lectură, public și comunicare în cultura română veche, lucrare înscrisă în deschiderea operată de estetica receptării și de recuperarea de tip mentalist, V. propune o analiză a practicilor de lectură din cultura veche (sprijinindu-se ca sursă documentară principală pe ceea ce Paul Cornea numește „texte de escortă” - predoslovii, dedicații, notele de la finalul manuscriselor etc.), precum și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
proiectează și își formează o idee de Cititor”. În fapt, analiza practicilor de lectură și a relației autor-cititor este stratificată, pe V. interesându-l nu numai circumscrierea celor doi termeni în contextul sociocultural al perioadei, ci și o metaestetică a receptării, ca în capitolul unde inventariază bibliografia critică românească despre subiect. Ideea de bază a studiului ar fi aceea că în cultura română veche cei doi protagoniști - al scrisului și al lecturii - au echivalări atipice. Spre exemplu, în ipostaza „scriitorului” este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
un nou tip de inteligență, care să unifice multiplele dimensiuni ale ființei umane, veritabil proces alchimic de echilibrare a nivelului mental (gândurile), emoțional (sentimentele) și instinctual al ființei umane. Doar o astfel de ființă unită în interior devine "receptaculul pentru receptarea realului ca atare" (B.N., 2004, p. 13), doar în ea se poate realiza trezirea. Inteligența este "capacitatea de a citi și printre rândurile cărții Naturii și printre rândurile ființei interioare. În absența punților dintre ființe și lucruri, cuceririle tehnico-științifice nu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
portofoliilor va fi însoțită de un poster / grupă, care va sintetiza, într-o manieră originală, concluziile fiecărei grupe. Reflecție didactică Cea de a doua oră are o dublă menire. Pe de o parte, are scopul de a facilita trecerea de la receptarea vizuală la receptarea vizionară, de la "ochiul vederii", la "ochiul minții"; trecerea de la autoportretele picturale, mai ușor de receptat, datorită concreteții imaginii vizuale, la autoportretele literare, mai greu accesibile, din cauza abstracțiilor generate de cuvânt. Pe de altă parte, ea introduce ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
însoțită de un poster / grupă, care va sintetiza, într-o manieră originală, concluziile fiecărei grupe. Reflecție didactică Cea de a doua oră are o dublă menire. Pe de o parte, are scopul de a facilita trecerea de la receptarea vizuală la receptarea vizionară, de la "ochiul vederii", la "ochiul minții"; trecerea de la autoportretele picturale, mai ușor de receptat, datorită concreteții imaginii vizuale, la autoportretele literare, mai greu accesibile, din cauza abstracțiilor generate de cuvânt. Pe de altă parte, ea introduce ideea conform căreia fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
important de inedite, reunite sub titlul Ortopoeme. Același caracter îl are ediția bilingvă, româno-engleză, Recurs la Poemia (2003), care adună poezii incluse în Poemia și alte poeme, Limba Hu (2001) și Sunetul cheamă auzul (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași). Receptarea poeziei lui H. (altfel, generoasă) a fost una dintre cele mai contradictorii; pentru unii critici lirica lui „e de o limpezime de cristal, fără încifrări insolite” (Zaharia Sângeorzan), pentru alții (Nicolae Manolescu) poetul „cultivă stările tulburi, anxioase, vagul sufletesc și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
o metaforă concentrată, lasă uneori impresia de obscuritate. Comentatorii, vorbind despre temele esențiale ale liricii sale - căutarea și arderea -, remarcau gradul înalt de dificultate în transmiterea mesajului poetic, ce pretinde din partea cititorului o „lectură performantă” (Ioan Holban), care să permită receptarea corectă a eșantionului de real propus de poet și refacerea întregului din care a fost desprins. Încifrarea constituie o provocare adresată cititorului, pus în situația de a colabora cu autorul, acesta neimpunând, ci doar propunând un univers liric posibil: Poemia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
mai colaborat la „Viața românească”, „Familia”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Argeș” ș.a. V. ilustrează cazul istoricului literar acribios, preocupat de realizarea unor monografii temeinice: Al. Sahia. Dimensiuni și repere (1979), Vladimir Streinu (2002), Anton Holban (2002), ca și a unor antologii ale receptării critice, referitoare la Al. Sahia (1976), Lucian Blaga (1981) și Vladimir Streinu (1984). Metoda studiului monografic este cea standard: prezentarea biografiei urmată de analiza operei, ordonată în funcție de nucleele tematice, dar și prin inventarierea genurilor abordate de scriitor. Cartea despre Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
afirmarea unei noi identități, alături de cea națională, identitatea post-națională sau identitatea europeană. În studiul identității europene nu putem trece peste modul în care indivizii își reprezintă noua comunitate, cea europeană, la care ei se raportează și își exprimă atașamentul. Dar receptarea valorilor europene la nivel individual ține indiscutabil de funcționalitatea spațiului public european, care să susțină o dezbatere permanentă și vie asupra noii identități. Dacă ne referim la spațiul public românesc vom constata incoerența și lipsa de finalitate a dezbaterilor, în
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sale legilor... supușii pot să facă, împotriva acestei nedreptăți plângere, dar nu pot niciodată să opună rezistență..., (chiar dacă abuzul) apare ca insuportabil"222. J. S. Mill a considerat ideea de justiție ca fiind unul dintre cele mai mari obstacole în receptarea doctrinei sale potrivit căreia utilitatea este criteriul de stabilire a ceea ce este bine sau rău, principiul utilitarist "cea mai mare fericire pentru cel mai mare număr de oameni" aparent justificând inegalitățile, nedreptatea sau exploatarea, dacă interesele comunității în ansamblul ei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se poate datora și faptului că legea, deși bine realizată din perspectiva construcției și a argumentelor juridice, nu ține seama de așteptările opiniei publice, întâmpinând rezistență la aplicarea ei. Astfel, validitatea și eficacitatea dreptului se măsoară și în funcție de gradul de receptare și respectarea ei de către opinia publică. Dreptul nedrept sau injust se referă la acele legi care aduc atingere drepturilor și intereselor pe care ar fi trebuit să le ocrotească. Potrivit unor autori, legile care contravin principiilor de dreptate și justiție
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
37-42; Petru Comarnescu, Ioan Botez, comentator al literaturii engleze, VR, 1966, 3; Dan Grigorescu, Shakespeare în cultura română modernă, București, 1971, passim; Ist. comp. Rom., 195-198; Maftei, Personalități, IV, 41-42; Dicț. scriit. rom., I, 337-338; A. Bălu, I. Botez și receptarea literaturii engleze, CL, 1999, 10. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]