2,720 matches
-
culminând cu funcția de a prelungi viața. Câtă vreme mai poți scrie despre grozăviile pe care le înduri, mai poți și supraviețui. Dar și teribila reconversie a energiilor trebuie cunoscută. Democrația este fragilă și dacă nu este însoțită de conștiințe receptive la pericolul căderii din ea, poate fi frântă odată cu libertatea și drepturile fundamentale ale omului. Dezinteresul este o atitudine rușinoasă și foarte costisitoare. - Lectura încântă. Suntem ființe care tânjesc după frumos. Urâtul (nevalorificat estetic, netransfigurat) ne scandalizează, ne indispune, ne
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
văduve libertine spre sfințenie. Mesajul lui Kazantzakis să fie acela că arta remodelează caractere? Nu doar acesta. Convertiții solidarizează cu cei din altă comunitate pe care sărăcia extremă îi coagulează ca societate. Desțelenirea, tăierea rădăcinilor îi face vulnerabili și foarte receptivi la mesajul creștinismului. Săracii Sarachinei trăiesc un post prelungit și forțat. Atunci când le cad în mâini ceva resurse, procedează încă uman. Animalitatea din ei a fost suprimată. S-au deprins a suferi în tăcere. Ei sunt turma lui Nietzsche. Rabdă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ori bolnăvicios de o ziaristică bezmetică și iresponsabilă. În cunoașterea religioasă, problema e la ea acasă, suverană. Mitul expandează pretutindeni în forma apocalipsei. Iar literatura preia aceste frânturi și le prelucrează în forme inedite, numai bune să primenească mentalul nostru receptiv. „Sfârșitul lumii” poate fi luată drept o carte bizară și prin îngrămădirea aproape aiuritoare de conținuturi polifonice, și prin subiect și prin ineditul construcției. Te afli în fața unui produs românesc postmodern, o carte careși conține și câteva cronici literare și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cărei explicație credem că am dat-o, și, mai ales, prin fisurile și complicitățile care au existat, cu variații inevitabile, pe întreaga durată a regimului. Plasa avea uneori ochiuri mai strâmte, alteori mai largi. Despre unele demersuri și convorbiri oficiale receptive se fac unele referințe fugare și în Jurnalul de la Păltiniș. Constantin Noica era primit adesea, în diferite birouri culturale, cu bunăvoință, înțelegere, uneori și cu un fel de condescendență compătimitoare, alteori cu simpatie amuzată. Omul avea o anume forță carismatică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să facă adevărate ravagii. 4. Propaganda comunist-ceaușistă, ce se adresa în bună parte unei populații recent alfabetizate, proaspăt urbanizate mai ales, a fost mult mai eficace decât se crede în genere. Nivelul său foarte jos o făcea imediat permeabilă și receptivă la toate sloganurile simpliste și aberațiile ideologico imagistico-literare. La aceasta a contribuit din plin și izolarea aproape perfectă de civilizația și cultura occidentală, de mentalitatea și stilul de viață apusean. O presă riguros controlată, o TV și un radio în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și culturale, radical deosebite. Ceea ce nu ne împiedică să evaluăm cu toată obiectivitatea și forțele de care dispunem. Ce prestigiu și audiență reală au ele? Dar publicațiile în care ideile lor se exprimă? Este opinia publică într-adevăr sensibilă și receptivă la mesajul lor ideologic? Și, mai ales, ce forțe social-economice viabile și active sprijină efectiv o modificare a raportului tendințelor ideologice actuale, în sensul liberal-democratic? Fără evaluarea și, am spune, negocierea pe aceste baze realiste a viitoarei relații contract sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Nicolae I în Marea Britanie (31 mai - 9 iunie 1844). Aceasta s-a desfășurat în contextul fricțiunilor diplomatice franco-engleze pricinuite de politica Parisului în Maroc și în nordul Africii, îngrijorarea față de creșterea puterii navale franceze în Mediterana, determinând Londra să fie receptivă la propunerile St. Petersburgului. în cursul întrevederilor oficiale, Nicolae I a comparat Turcia cu un muribund și a subliniat că, deși Rusia nu are pretenții la teritoriile turcești, ar fi bine ca Marile Puteri să aibă un plan de împărțire
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lui Reinhard, la Iași. Ultimul urmărea să pună la punct o rețea de agenți francezi în porturile dunărene și în Balcani, și să cumpere simpatiile pașalelor de Silistra, Ismail, Kilia, Bender. Domnitorul Constantin Ipsilanti s-a dovedit de multe ori receptiv la sugestiile lui Summerers îndreptate împotriva agenților francezi, motiv de a-l elogia într-un raport din 5 decembrie 1804, în care este prezentat ca fiind un „prieten și partizan zelos al națiunii engleze”. într-un raport din 1 august
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
văz apare cea a lui Egor, centrată pe viziune; inițiatorul lui Egor în gândirea imaginativă este pictorul Prajan, al cărui nume traduce condiția artistului, sugerând purificarea prin ardere și ascensiune 116), iar arheologul, cel care "dezgroapă trecutul", are o "sensibilitate receptivă la mituri"117. Blestemul iubirii strigoiului, care încearcă să se întrupeze pentru un muritor este conflictul în jurul căruia se dezvoltă întregul roman. Un prim element al acestei lumi în care moartea vrea să imite viața, umanul în "modalitatea încarnată" este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sale poetale. Intuiția din punctul de vedere al poemului neagă prin urmare determinarea sau influența din partea non-eului pe care îl reprezintă corpul poetic. Simpla percepere a acestuia (intuiția sensibilă) în datul său exterior de reprezentare determinantă este înlocuită cu intuiția receptivă a lucrului în sine, a poemului în sine, în trupul său poetal care se află în afara oricărei influențe reprezentative. Nu surprindem astfel decât locul inaparentului, figura (imprezentabilă și nereprezentativă) a semnificabilului, adică imaginea transparentă a unei urme. Iar mediul propriu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
arată ca esență nemanifestată în aparență; ceea ce se arată e chiar imaginea unei esențe neîntrupate în sensibil, care apare - ființează - înaintea sau în absența ființei. Nu e aceasta tocmai eidetica înțelegerii albe, a cărei intuiție primește la sine, în pasivitatea receptivă a manifestării care o străbate, se lasă impregnată de această pătrundere, conturând locul fără loc - urmă albă, transparentă - al ivirii semnificabilului?9 Ea este intuiția adonată originară care primește ("vede") donația pură a unui sens deja posibil. Ce vede ea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
intuiții și nu se desăvârșește fără punerea în legătură a acestor doi poli. S-ar putea spune chiar că opera nu începe să existe decât din clipa în care trezește intuiția cititorului". Intuiția expresivă sau creativă și intuiția impresivă sau receptivă nu se disting decât în afara operei, căci ele sunt operante, fiecare în parte, în domeniul singularității ce le definește, ca doi versanți care nu se întâlnesc, dar alcătuiesc laolaltă întregul unui munte. Opera este câmpul hermeneutic în care întâlnirea lor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumii. A spune nu înseamnă aici a vedea; inaparentul nu se fenomenalizează în imaginea desemnabilă a unei prezențe. Ceva de nespus se profilează pe ecranul mărturiei, devine prezent, vorbește în manifestarea mută a prezenței acesteia. Martorul e revelatorul, un tu receptiv prin forma căruia trece informul. Un filtru nevăzut sau o pânză pe care se developează nevăzutul. În această ecuație, eul nici nu mai contează; el e cutia de rezonanță în care vibrează mărturia lui tu7. Un tu al eului însuși
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ce acoperă adevărul înseamnă, inversând sensul mitului platonician, a uita nu de ființă, ci de vanele imagini ale acesteia, devenite indiferente, pentru a avea împărtășire cu adevărul dezvăluit, alétheia. Repliere - reducție - până la pliul din urmă, la esența ireductibilă, nemanifestată, dar receptivă, astfel încât trupul dematerializat să nu fie decât mediul de primire și de exaltare a unei alte imagini: "Îngerii Domnului/ ca niște pești/ mi se strecoară în vârtejuri/ prin găvane...". Imaginea aceasta nu arată nimic din existența uitată, din lumea sensibilă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
n-ar avea adevăruri fondatoare, întregul edificiu al civilizației s-ar clătina, la rându-i. Socotea însă că, pentru a fi ceea ce sunt, și adevărurile au nevoie nu atât de găsire cât de consolidarea prin regăsire. Așa că, mai târziu, devenise receptiv la nevoia de a răspândi în prealabil subiectiva-i viziune veridică, ancorând-o în credința clienților săi și investind astfel cu ea o realitate umană altfel foarte capricioasă într-ale fondării. Mai mult, ajunsese să se pasioneze cu timpul în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
inspirația să picteze fauni, centauri, Minotauri și alte personaje mitologice. Chipurile, o asemenea faună exotică s-ar fi sfiit să-l bântuie pe-aici, prin Paris. Ei, asta mi-a dat ideea: dacă tot ești în vacanță și te arăți receptivă foarte la bestiarul maestrului, ți-aș putea da cheia apartamentului nostru de la mare; o schimbare a luminii nordului pe cea din sud nu ți-ar face rău nici ție. La vremea asta e plin de turiști și te-ai putea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îl revendica pe postul de continuator, zidindu-l de viu la edificiul ei? Dacă Minotaurul era chiar zidul Labirintului, lucrarea marelui meșter admirat de el? Deși și-ar fi dorit să-i știe pe nomazi mai în siguranță și mai receptivi la civism, se simțea copleșit de responsabilitatea incitării lor la o schimbare cu consecințe incalculabile, iar răspunderea îl apăsa acum cu atât mai tare cu cât acceptaseră nici ei nu știau bine ce - "să trăim ca voi". Drace! Dar cum
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în miza lui. Pentru cei cinci era vorba de-a o exercita asupra unora dintre subiecții cei mai insensibili la tentațiile ei; ca-n orice luptă, măsura confruntării era dată de dârzenia oponentului. O artă se-nconjoară de un public receptiv la ea pentru a supraviețui în mijlocul unei mult mai vaste și profunde indiferențe. Tot așa cum, la începuturi, sfințenia creștină își căutase măsura în Deșertul Nubian, virtuțile locuirii sedentare aveau încă de trecut proba acestui caz extrem de necredință în ea. Cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe alții, fără a construi ceva ei Înșiși. Dacă-s În poziții mai joase, practică tehnica „lipirii” de cei ce construiesc, profită de munca altora, căpușesc. N-au lăsat În urma lor nimic. Prin comparație cu ciocoiul, industriașul este tipul constructiv, receptiv la noutate, la descoperirile științei și dornic de schimbare, caracterizat prin disponibilitatea de a consuma energie și creativitate În scopul atingerii obiectivelor sale. În Psihologia industriașului, Motru Îi schițează un portret plin de simpatie: industriașul muncește cu spor, e „agitat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu cad pradă ușoară manipulărilor. Și rectorul ar fi Încheiat: „În problemele de cea mai mare importanță autoritatea decizională revine poporului elvețian. Elitele politice sunt astfel controlate”. „Cum au reacționat rușii?”, Îl Întreb. „A, foarte bine, erau ochi și urechi, receptivi, vizibil de acord. Dar eu”, continuă acest domn, „m-am simțit extrem de jenat. Nu puteam să-l opresc pe rector, dar pentru mine era un discurs stânjenitor”. A folosit apoi cuvântul penibil? Nu pun mâna În foc, dar acesta a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care rezumă esența dezaprobărilor sale. Respingerea lor de către dominicani și de teologii romani provoacă o controversă teologică (1518-1520). Atunci Luther se debarasează de autoritatea romană și afirmă că Scriptura reprezintă singurul izvor al Credinței. Germania se arată a fi deosebit de receptivă la ideile sale din cauza slăbiciunii puterii imperiale, a ambițiilor prinților, a tensiunilor existente între orașe și nobili, țărani și seniori, și mai ales din cauza naționalismului german care se manifestă prin respingerea influențelor italiene. Ideile lui Luther au, deci, un ecou
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cu asistența funcționarilor francezi, iar regatul Westfaliei apare ca un model de țiră reformată. Totuși, nuanțe importante există în celelalte stat din Confederația Rhinului. Astfel, Marele ducat de Würzburg încredințat lui Ferdinand de Habsburg, se arată potrivnic oricăiei modernizări. Mai receptiv, episcopul Dalberg, devenit Mare duce de Frankfurt, adoptă Codul Penal, introduce reforme administrative și judiciare, egalitatea față de plata impozitelor, dar protejează nobilimea. În Germania de sud se regăsesc aceleași diferențe: regatul Bavariei devine un stat modern, în timp ce transformările sînt mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
străinătate cât ai zice pește. Și, ca de obicei, nu vă cerem nimic în schimb”? Haida-de! S-ar părea că la noi nu doar democrația este originală, dar și teroarea. Apoi, dacă toți acești actori erau așa de cumsecade și receptivi la cererile inamicului public numărul unu al sistemului, de ce a mai luptat dl Breban împotriva lor pe viață și pe moarte? N-a fost ucis Ceaușescu pe degeaba? De ce îmi spunea dl Breban să nu-l mai atac pe Ceaușescu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
suportului sociomoral, în orice demers informativ cu scop preventiv. Trebuie adăugat încă un fapt psihosociologic de necontestat, și anume că tendința specifică tinerilor de a-i contrazice pe maturi îi va determina cu certitudine pe primii să fie mai puțin receptivi la discursurile preventive de tip amenințător, care sunt mai utilizate în cazul HIV/SIDA. În concluzie, dialogul, comunicarea, înlocuirea fricii cu încrederea reprezintă modalități mai adecvate de educare a adolescenților, cu deosebire în domeniul sexualității. Se poate atenua în acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
mai ușor la cei care vorbeau o limbă înrudită strâns cu rusa, cum au fost ucrainenii și bielorușii, așa că nu m-a mirat faptul că bielorușii, deși au stat mai mult sub stăpânire polono-lituaniană decât rusească, au fost mult mai receptivi la influența rusă, iar azi vorbesc toți rusește fără accent. Am constatat la mulți dintre ei, majoritatea de cultură medie sau superioară, o adevărată criză de identitate. Ei se îndoiesc, iar unii neagă pur și simplu că ar exista o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]