21,525 matches
-
în teritorul veronez și în Veneto”. Flavio Toși a vorbit în termeni elogioși despre comunitatea românească din localitate, care reprezintă peste 3% din rezidenții din Verona. „Deci este un raport foarte puternic, foarte solid, pozitiv , bazat pe o mare colaborare reciprocă și orice inițiativă care tinde să concolideze acest raport, din punct de vedere social, economic sau cultural, este susținută de administrația noastră”. O astfel de inițiativă este cea de înființare a unei noi legături aeriene între Verona și România, despre
O nouă linie aeriană va lega Veneto de România ! [Corola-blog/BlogPost/93374_a_94666]
-
În perioada 14-17 aprilie 2016, a avut loc, la Chișinău, Republica Moldova, Colocviul: “Turismul - cunoaștere reciprocă, parteneriate profitabile” organizat de Asociația Jurnaliștilor si Scriitorilor de Turism din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Uniunea Jurnaliștilor din Moldova și Mișcarea Ecologistă din Moldova. Colocviul s-a bucurat de participarea unor jurnaliști de marcă din presa scrisă, radio
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
mare însemnătate, o invocație a lui Brahma. Această formulă, cu valențe magico-incantatorii și cognitive, avea rostul de a crea ambianța intimă, secretă, dintre învățător și discipol, și era, totodată, un îndemn la liniște și pace sufletească, la înțelegere și iubire reciprocă. Silaba ,,Om’’ deschide calea cunoașterii lui Brahman. Importanța acestei silabe este relevată printr-o frumoasă metaforă: ea este arcul, săgeata este sufletul, iar ținta este Brahman, după cum aflăm din Mundaka-Upanișad’’. Atât de obsedat de daimonul exprimării clare, pe înțelesul tuturor
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
sa, Ed. Saeculum I.O. , București, 1999). Poetul Național a avut cele mai înalte reflecții: „De ce Hristos e așa de mare? Pentru că prin iubire el a făcut cearta între voințe imposibilă. Când iubirea este, și ea este numai când e reciprocă, și reciprocă absolut va să zică universală. Când iubirea e, cearta e cu neputință, și de e cu putință, ea nu e decât cauza unei iubiri preînnoite și mai adânci încă de cum fusenainte”. Col. (rz) ing.,ec. Nicolae C. Grosu- Vicepreședinte al
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
Saeculum I.O. , București, 1999). Poetul Național a avut cele mai înalte reflecții: „De ce Hristos e așa de mare? Pentru că prin iubire el a făcut cearta între voințe imposibilă. Când iubirea este, și ea este numai când e reciprocă, și reciprocă absolut va să zică universală. Când iubirea e, cearta e cu neputință, și de e cu putință, ea nu e decât cauza unei iubiri preînnoite și mai adânci încă de cum fusenainte”. Col. (rz) ing.,ec. Nicolae C. Grosu- Vicepreședinte al Col. (rz
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
Ziarului online Roinfo.gr din Salonic a adus prima colaborare a presei din diaspora din Grecia, dar aș putea spune chiar din toată lumea deoarece Romedia - Roinfo se pare că notează ineditul prin colaborarea noattă în urmă cu doi ani, promovare reciprocă și acceptul de a-și promova reciproc articolele. Colaborarea a făcut și subiectul unei emisiuni radio la Radio România Internațional la momentul respectiv al încheierii parteneriatului. La Atena și chiar în Grecia avem acum câțiva jurnaliști de mare valoare și
Armonie în presa românească din Grecia [Corola-blog/BlogPost/93539_a_94831]
-
să prind rădăcini. O familie frumoasă am, doi copii minunați, iar firma a intrat pe făgașul bun. Secretul? Am reinvestit mereu banii câștigați și mi-am făcut o echipă de oameni serioși, responsabili și în care am încredere. Iar încrederea reciprocă, într-o echipă, e fundamentală. Când am ales angajații, toți români, i-am pus pe primul loc pe cei cu familie, cu responsabilități și profesioniști buni. Dar vreau să dau o șansă și celor tineri, neexperimentați. E de ajuns să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
DODE Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Domnul Dode din volumul DOMNIȘOARA IULIA Cu toții ne simțeam vinovați de supărarea pricinuită bunei noastre învățătoare, “coana preoteasă”. Nu-mi mai aduc aminte reproșurile reciproce. Sau...poate... aceste reproșuri au fost doar în imaginația mea. Mi le fac numai eu, astăzi, când gândesc ca un matur. Acum, mă mir prostește: de ce nu a reușit coana preoteasă să depășească acele momente penibile? Trebuia să înțeleagă că
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
cu geacurile și picioarele, încât “inamicii” au bătut în retragere, mai ales că cei căzuți pe sub bănci au reușit să se ridice și să treacă la “atac”, respingându-i pe “invadatori”. Poate că “lupta” ar fi continuat până la completa “exterminare” reciprocă a “eroilor” dacă nu-și făcea apariția pe hol părintele Băluță. Când l-a văzut pe drăguțul său fiu-învățător cum dirija “lupta” cu fluieracul în gură și cum se luptau “eroii”, și-a făcut cruce mare, murmurând, probabil, un “iartă
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
Stăteam în banca a doua cu prietenul meu, Țuțu, cu care mă înțelegeam foarte bine, îndemnându-ne reciproc și la învățătură și la hârjoană. Deseori continuam hârjoana și după ce se termina recreația, cu ghion-teli, pișcături de urechi, de păr, mâzgăleli reciproce pe cărți și caiete, mă rog, tot arsenalul comportamental sâcâitor și enervant pentru un învățător. Domnul Arsu ne mai potolea elanul din când în când cu câte o privire de harpie și un șuierat scurt: - Mă! Pe loc ne prefăcea
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
pățiseră de la monitori. Dar încercarea de răzbunare a fostului mârlan se transforma într-o joacă. El simțea nevoia să se hârjonească, să facă și el pe monitorul, dar în joacă. De aceea păruiala sau datul cu capul de bancă era reciprocă și însoțită de chicoteli, până îi repezeau ceilalți să facă liniște. Nimeni nu se mai gândea la “mămica”. Cât pătimiseră ei din cauza acestei nuiele oribile! Niciun copil nu s-a gândit s-o ia de pe catedră și să o rupă
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
de ... XVI. DOMNUL DODE, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Domnul Dode din volumul DOMNIȘOARA IULIA Cu toții ne simțeam vinovați de supărarea pricinuită bunei noastre învățătoare, “coana preoteasă”. Nu-mi mai aduc aminte reproșurile reciproce. Sau...poate... aceste reproșuri au fost doar în imaginația mea. Mi le fac numai eu, astăzi, când gândesc ca un matur. Acum, mă mir prostește: de ce nu a reușit coana preoteasă să depășească acele momente penibile? Trebuia să înțeleagă că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
și un caracter de excepție, integru, nu a acceptat prostiile unor mitocani, spuse de ... Citește mai mult Domnul Dodedin volumul DOMNIȘOARA IULIACu toții ne simțeam vinovați de supărarea pricinuită bunei noastre învățătoare, “coana preoteasă”. Nu-mi mai aduc aminte reproșurile reciproce. Sau...poate... aceste reproșuri au fost doar în imaginația mea. Mi le fac numai eu, astăzi, când gândesc ca un matur. Acum, mă mir prostește: de ce nu a reușit coana preoteasă să depășească acele momente penibile? Trebuia să înțeleagă că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Într-o realitate etnică supranațională. Faptul că Alexandru Însuși adoptă elemente vestimentare ahemenide, Îndemnându-și apropiații să procedeze la fel, și că Încearcă să impună macedonenilor obiceiul persan al prosternării confirmă intențiile sale de promovare a unei politici de asimilare reciprocă a celor două popoare. În fine - și cu asta Închei -, În vara anului 324, la Opis, pe fluviul Tigru, se consumă unul dintre episoadele cele mai... cum să spun?, mai obscure și mai interpretabile din biografia eroului. El anunță demobilizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Legii. Templierii adaugă acestei construcții dimensiunea religioasă, ceea ce reprezintă un pas mare Înainte. Un pas mare și uimitor, pentru că, să nu uităm, proiectatul ecumenism venea după veacuri de cumplite confruntări ale creștinilor și ale necredincioșilor, de cruciade sângeroase, după masacre reciproce În care sucombaseră zeci, sute de mii de vieți, după războaie pustiitoare iscate tocmai din diferențele, aparent ireconciliabile, În materie de credință. Nu vom afla poate niciodată dacă veritabilul secret al templierilor nu Îl constituie cumva tocmai acest magistral program
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de la subsol. Dar mai știu ceva: asasinul se numește Adam Adam, iar arma crimei este pistolul acestui trădător ordinar. Este adevărat, domnule academician de nimic? În sala Consiliului, perplexitatea s-a preschimbat vertiginos În degringoladă. Exclamații, strigăte, Întrebări retorice, acuzații reciproce - tot tacâmul. Număram În gând secundele și nu-l pierdeam o clipă din ochi pe Zoran. În toiul vacarmului, mă apropiasem destul de mult de el. L-am văzut cum a scos din buzunar un obiect și l-a dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
spiritul ei feminin este complet răspunzător pentru ceea ce fac simțurile. De aici reieșea că în ființa ei, în Sonia adică, în ființa femeii, spiritul și trupul sunt una și că a le percepe separat, rupte unul de celălalt, fără corespondență reciprocă, înseamnă să rupi și viața în două. Și îmi mai închipuiam, desigur nu pe Sonia, ci pe o altă femeie sau fată cam din același aluat cu mine, mi-o închipuiam pe această fată îndrăgostită cu o ardoare excesivă, excepțională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
chiar nu știu nimic. Nu crezi că a venit vremea să mă lămurești și pe mine? Deși trecuseră trei ani de la evenimentele petrecute în Baia de Sus, Cristian nu discutase niciodată cu soția sa pe această temă. În tr-un consens reciproc, evitaseră amândoi subiectul. După explozia de la peștera vâlvei, convalescența inspectorului se întinsese câteva zile. Deși urmele rănilor dispăruseră și nici nu se putea plânge de altă suferință fizică, continua să stea în pat. Dacă l-ar fi întrebat cineva, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
locuitorii români și neromâni din Bucovina plecau în Moldova, pe moșiile boierești și mănăstirești, la „agoniseală”, muncind toată vara, iar toamna își aduceau acas partea ce le revenea din recoltă. Sunt mai multe mărturii despre legăturile de rudenie și vizitele reciproce făcute atât de către cei plecați în Moldova, cât și de cei rămași în Bucovina. Așa, de exemplu, înainte de anul Marii Uniri de la 1918, granița era trecută clandestin, iar după 1918 se călătorea liber în România Mare, așa cum făcea Emilian Teleag
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țin minte m-am trezit în locuința noastră de la coala din Slobozia - Filipeni, cu Vasile Totolea care venea des la fostul lui învățător, Virgil Cernat, ca să schimbe o vorbă despre școală. oameni și evenimente. Se simțea că este o atracție reciprocă, bazată pe respect și apreciere spre împărtășirea proiectelor și părerilor despre situația politică, supunând regimul politică la o critică severă, discuția avea loc numai datorită încrederii depline. Învățătorul și profesorul Vasile Totolea s-a născut la 9 septembrie 1926 în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
conștiința locuitorilor satelor și a celor desprinși din lumea satelor, în prima generație, cumulând, pe lângă elemente religioase, și elemente laice, unele păstrate dintr-o perioadă ancestrală. Era o sărbătoare specifică satului, cu larg participare, de strângere a legăturilor, de cunoaștere reciprocă, producând stări emoționale deosebite, contribuind la strângerea legăturilor de familie de rude. Atunci când nu existau instituții specializate, cu rol social-cultural, de păstrare și transmitere a folclorului muzical-coregrafic, acest rol era îndeplinit în lumea satelor de șezători, cărora li s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gustavo fără nici o demnitate și fără nici o jenă și flirta cu Bernarda În bucătărie, făcînd-o să rîdă cu darurile lui ridicole de punguțe cu migdale zaharisite și cu pișcăturile de fund. În puține cuvinte, Îl detestam de moarte. Antipatia era reciprocă. Neri se ivea mereu prin preajmă cu partiturile lui și cu atitudinea arogantă, uitîndu-se la mine de parcă eram un biet ucenic nedorit și interpunînd tot felul de obstacole În calea prezenței mele. — Băiete, nu cumva trebuie să pleci să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
iubirea față de Celălalt - și, prin urmare, în primul rând față de sine - este condiția supraviețuirii umanității. Transumanii vor iniția, alături de economia de piață, în care fiecare se compară cu celălalt, o economie a altruismului, a punerii gratuite la dispoziție, a darului reciproc, a serviciului public și a interesului general. Această economie, pe care eu o numesc relațională, nu se va mai supune legilor rarității: a oferi din cunoștințele proprii nu-l privează de nimic pe cel care face acest lucru. Ea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
stării de asediu, să pună cea mai mare sârguință și cea mai mare energie în acest deziderat. Forțelor militare și forțelor polițienești, fie acționând în cadrul ariilor lor specifice de competență, fie în operațiuni comune, și acordând întotdeauna un riguros respect reciproc, evitând conflicte de precedență care nu ar face decât să prejudicieze scopurile avute în vedere, le revine sarcina patriotică de a readuce la stână turma rătăcită, dacă îmi permiteți să utilizez această expresie atât de dragă strămoșilor noștri și atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cum, de la un anumit punct, nu mai era posibil să le deosebești în confuzia traficului pe acelea care veneau de cele care erau deja acolo. Prim-ministrul îl sună pe președinte, o conversație expeditivă, nu mult mai mult decât felicitări reciproce, Oamenii ăștia au apă chioară în vene, își permise șeful statului să-și exprime disprețul, dacă eram eu într-una dintre acele mașini vă jur că aruncam în aer câte bariere mi-ar fi fost puse în față, Bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]