7,718 matches
-
stau lucrurile și cu recompensele care pun la dispoziție anumite lucruri - cele care implică mai mult timp, mai multă libertate sau mai multe resurse pentru a urmări idei entuziasmante. (Bursele „pentru genii” acordate de MacArthur Foundation exemplifică acest tip de recompensă.) În același mod, feedbackul rezultatului va întări motivația intrinsecă și creativitatea dacă este de tipul informativ-constructiv, nu reprezintă o amenințare și vizează munca, nu persoana. Conceptul de sinergie motivațională ne face să ne așteptăm ca întreaga funcționare creativă să poată
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
plictisitor de punere la punct a detaliilor pentru finisarea, validarea și comunicarea limpede a ideii. (Efecte similare pot fi observate și la redactarea tezelor de doctorat!) Unii factori de motivare extrinseci, cum sunt termenele de predare fixe sau promisiunea unor recompense și recunoașteri externe, nu pot dăuna decât în mică măsură în aceste faze, de vreme ce nu mai predomină gândirea flexibilă, originală. De fapt, câtă vreme nu afectează sentimentul autodeterminării, acești factori de motivare au rolul de a face persoana respectivă să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
putea ca subiecții mai puțin calificați să perceapă evaluarea ca o ocazie de a primi informații utile despre propria competență și, prin urmare, să o interpreteze ca factor de motivare extrinsec sinergetic. Au apărut și dovezi ale faptului că impactul recompensei asupra creativității poate fi diferit la copiii privilegiați din punct de vedere financiar față de cei dezavantajați (Johnson, 1974; Torrance, 1995). Pe lângă variabilele individuale ale diferențelor menționate, pot exista variabile legate de situație sau de context care să se combine cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atrag mai mult pe tinerii înzestrați decât în alte momente, mărind, astfel, șansele de manifestare a creativității. Atracția unui domeniu depinde de mai multe variabile: poziția lui centrală în cultura respectivă, faptul că oferă ocazia unor descoperiri și anumite înlesniri, recompensele intrinsece izvorând din activitatea în acel domeniu. De exemplu, în Florența, la începutul secolului al XV-lea, nu s-ar fi produs Renașterea fără descoperirea ruinelor romane, care a adus un volum uriaș de cunoștințe noi despre tehnicile de construcție
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
biologia moleculară și informatica. Așa cum a observat Thomas Kuhn (1962), tinerii potențial creativi nu sunt atrași de domeniile în care toate problemele fundamentale au fost rezolvate și care, prin urmare, se arată plicticoase - adică oferă puține șanse de a obține recompensele intrinsece și extrinsece care încununează rezolvarea unor probleme importante. Un domeniu în care lucrul original poate fi evaluat obiectiv și care are reguli clare, un sistem de simboluri bogat și complex și o poziție centrală în cultura respectivă este mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a venit apoi rândul Franței, Angliei, Germaniei și, în sfârșit, al SUA. Pe măsură ce resursele se acumulau într-un loc, creau condițiile apariției activității inovatoare. O arie de specialitate poate atrage mințile originale în măsura în care oferă un scop pentru experimente și promite recompense în cazul reușitei. Așa cum vom vedea, chiar dacă persoanele ce încearcă să modifice un anumit domeniu sunt, în general, motivate intrinsec - cu alte cuvinte, găsesc delectare în activitatea însăși pe care o desfășoară în acel domeniu -, trebuie să ținem cont și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
reușitei. Așa cum vom vedea, chiar dacă persoanele ce încearcă să modifice un anumit domeniu sunt, în general, motivate intrinsec - cu alte cuvinte, găsesc delectare în activitatea însăși pe care o desfășoară în acel domeniu -, trebuie să ținem cont și de atracția recompenselor extrinsece, cum sunt banii și gloria. Tabelul 16.4. Întrebări și ipoteze legate de modul în care aria de specialitate afectează rata creativității 1. Aria de specialitate este capabilă să obțină resurse de la societate? O arie de specialitate tinde să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ipoteze legate de modul în care aria de specialitate afectează rata creativității 1. Aria de specialitate este capabilă să obțină resurse de la societate? O arie de specialitate tinde să stagneze dacă nu le poate asigura celor care lucrează în cadrul ei recompense fie fianciare, fie legate de poziția socială. 2. Aria de specialitate este independentă de alte arii de specialitate și instituții ale societății? Atunci când o arie de specialitate este exagerat de dependentă în judecățile ei de considerente religioase, politice sau economice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
domeniu atât de mult încât să-l poată schimba. Altă modalitate de a descrie această trăsătură este referirea la motivația intrinsecă a persoanelor creative. Ele își află răsplata în însăși activitatea pe care o desfășoară, fără să aibă nevoie de recompense sau de recunoaștere din exterior. Refrenul lor sună cam așa: „Se poate spune că toată viața am muncit în fiecare zi și e la fel de drept să spui că toată viața nu am muncit nici măcar într-o zi”. O astfel de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sistemului și a procedurilor sale pare mai ridicată în rândul membrilor elitei decât pentru restul populației. Din câte se pare, acest fapt se datorează, în mare măsură, nivelului de educație. Dar adeziunea la sistem depinde la membrii elitei și de recompensele oferite de sistem. În general, membrii elitei conducătoare acceptă „regula jocului” fără reticențe, dat fiind că, în principal, este vorba despre „jocul lor” (Parry, 1969, p. 91). Totuși, adeziunea la procedurile stabilite nu împiedică manifestarea dezacordului asupra fondului. În termeni
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
favorizate din punct de vedere instituțiile de învățământ superior și administrația. Procedeele de selecție Procedeele de selecție pot fi cvasiautomate sau mai elaborate. Printre procedeele cvasiautonome, remarcăm principiul senioriei, ce asigură loialitatea față de un anumit ordin instituțional și în final, recompensa. Acest principiu, combinat cu loialitatea ideologică, a jucat un mare rol în sistemele de tip sovietic. El garantează o anumită stabilitate instituțională, dar constituie o piedică în calea adaptabilității sistemului, după cum a arătat-o și istoria ultimilor ani ai Uniunii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
viza țeluri înalte: a înfăptui isprăvi nobile și mărețe, a-i cinsti pe zei pentru a le obține favorurile, a merita afecțiunea prietenilor prin fapte adecvate, a câștiga stima cetății prin acte de bravură, a trudi pentru a merita niște recompense, a deprinde arta războiului pentru a avea dreptul la libertate, a-ți căli trupul pentru ca el să te asculte. Muncă, familie, patrie* - și merit! Nu-l vedem pe Heracle manifestându-și opțiunea, el nu vorbește; nu-l auzim cerând detalii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
secvențe standardizate de interacțiune. Ca model social, o instituție este semnul unui proces specific de reproducție socială. Atunci când îndepărtarea de model este combătută într-o manieră anume (prin controluri activate în mod repetitiv), construite social - adică printr-un set de recompense și de sancțiuni - ne referim la model ca fiind instituționalizat. Altfel spus, „instituțiile sunt acele modele sociale, care atunci când se reproduc cronic își datorează supraviețuirea proceselor sociale de auto-activare.” (Jepperson, 1991, p.145) Astfel, instituțiile nu se reproduc prin acțiune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
exigențele incompatibile ale diferitelor aspecte ale problemei. Această senzație de mers în gol și de învîrtire în cerc poate fi descurajantă - cu atât mai mult atunci când corupția sau conflictele de interese în interiorul organizației devin handicapuri adiționale. O parte importantă a recompensei pentru munca angajaților din aceste organizații este (sau ar trebui să fie) intrinsecă - satisfacția de a fi contribuit la bunul mers al societății prin propriile decizii și acțiuni, participarea la o transformare în bine ce depășește propria persoană. Desigur, o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
discute asupra unor teme/întrebări adresate de moderatorul grupului (intervievatorul). În varianta sa riguroasă, focus-grupul presupune existența unei săli special amenajate (cu aparatură de înregistrare audio și video și one side miror) în care se desfășoară discuția și acordarea unei recompense participanților. Răspândirea metodei și aplicarea ei dincolo de marketing a condus la eliminarea unei părți dintre aceste cerințe (legate de recompensarea participanților și desfășurarea numai în săli special amenajate). Datorită particularităților sale, focus-grupul este în mod special considerat relevant în a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în domeniu, admirația și respectul celorlalți); - precedentul creat; - investirea timpului și efortului celuilalt în n. (aceasta investiție duce la flexibilitatea lui în concesii, deoarece, în lipsa acestui compromis, terminarea n. fără un rezultat înseamnă pierderea investiției de timp și efort); - aplicarea recompenselor sau pedepselor; - identificarea cu partenerul (abilitatea de n. crește dacă celălalt se identifică cu dvs.); - perseverența; - capacitatea de persuadare (argumentele inventate trebuie să fie la nivelul de înțelegere și experiență al partenerului; argumentele trebuie să fie cât mai imbatabile și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de lideri, denumiți de Frohlich, Oppenheimer și Young (1971) antreprenori politici, sunt capabili să modifice motivațiile membrilor comunității prin contribuția la mecanismele de atribuire colectivă, prin organizarea acțiunii colective și prin accentuarea sentimentului eficienței colective, fiind ei înșiși beneficiarii unor recompense specifice. Factorii individuali au fost mult mai insistent investigați. Pentru explicarea participării la mișcări sociale, McCarthy, McAdam și Zald (1988) enumeră ca factori psihologici: autoritarianismul, dorința de consistență cognitivă și deprivarea relativă. Mai recent, conceptul de „mânie” a căpătat o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cei care câștigă alegerile sau și cei care pierd, dar sunt în jocul politic?) și ce fel de contract îi leagă pe aceștia de cetățeni (clienți): putem vorbi despre un „contract” în care politicienii propun politici publice corecte în schimbul unor recompense precum putere, prestigiu și bani? (Lane, p. 4). Erving Goffman a elaborat în 1961, în lucrarea sa Aziluri, un model în care relația inițiator-agent poate fi folosită pentru a analiza, dar și a critica funcționarea unei instituții. El pornește de la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și politicii joacă un rol important în stabilizarea capitalismului, pentru că presupune straturi de diferențiere instituțională care atenuează și maschează impactul politic al crizelor sociale și economice (Coates, 2000; Hall și Soskice, 2001; Jessop, 2002). Prin contrast, în capitalismul de stat, recompensa pentru acceptarea doctrinei „necesității asumate”, a rolului conducător al partidului comunist, este promisiunea statului de a reinvesti surplusurile care rezultă din activitatea economică la nivel național și de a distribui o parte a acestui surplus în așa fel încât întreaga
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atât mai greu de susținut. Toți politicienii își câștigă existența, într-o anumită măsură, din politică, chiar și atunci când dau impresia că trăiesc pentru politică. Dedicația lor pentru promovarea anumitor valori este motivația principală a participării în politică, însă, evident, recompensele pentru activitatea lor pot lua și forme materiale (Bourdieu, 1991, p. 183; Weber, 1994, pp. 320-321). Consecințele acestei stări de fapt pentru politicienii din ECE și pentru abilitatea lor de a instituționaliza eficient și convingător separația dintre economie și politică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
deoarece, prin această modalitate, indivizii cu cele mai înalte competențe ar fi plasați în cele mai înalte poziții sociale. Totodată, selecția pe bază de merit satisface și cerința de justiție socială, deoarece există un larg consens valoric asupra faptului că recompensele sociale (privilegiile) trebuie acordate în funcție de merit. Deși concepția funcționalistă vede inegalitățile sociale ca „naturale” și justificate, consideră că societatea trebuie să ofere indivizilor oportunități egale de a accede la pozițiile din vârful ierarhiei. În varianta sa inițială, meritul a fost
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în a explica de ce un număr atât de mare de persoane din societate poate fi expus mesajului publicitar fără a prelua acel stil de viață. Teoreticienii învățării sociale sunt de părere că abuzul de alcool este determinat de raportul dintre recompensele pozitive și neutre ale consumului de alcool, pe de o parte, și cele negative, pe de altă parte. De asemenea, progresia consumului de alcool poate fi explicată cu ajutorul măsurii în care el este susținut de către combinația efectelor de întărire ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
performanțele reale ale angajaților cu standardele de performanță cerute de post. Prin analiza muncii experții reușesc să stabilească standardele ce trebuie atinse și activitățile specifice ce trebuie realizate. Dacă dorim evitarea subiectivismului și a voluntarismului cu ocazia acordării primelor și recompenselor, atunci trebuie să recurgem la analiza muncii pentru fundamentarea deciziilor obiective. Remunerația. Informația provenită din analiza muncii este de asemenea esențială în estimarea valorii adecvate a remunerației pentru fiecare post. Aceasta deoarece remunerația (cum ar fi salariul sau primele) depinde
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acela că pentru a-și îmbunătăți performanțele, oamenii trebuie să cunoască rezultatele obținute și să le raporteze la cele așteptate inițial. Planificarea aprecierii performanțelor ajută astfel la îmbunătățirea performanțelor. Luarea unor decizi de recompensare. Dacă organizația își propune să distribuie recompense într-o manieră justă și echitabilă (bani, promovare, etc.) trebuie să existe o metodă de comparație între angajați. Dacă evaluarea performanțelor are loc anual pot fi luate decizii de recompensare a celor care au obținut performanțele așteptate sau superioare în raport cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la motivarea angajaților în cel puțin trei feluri. În primul rând, se știe că furnizarea unui feedback, mai mult decât asistarea în realizarea sarcinii, constituie un bun motivator pentru angajați. În al doilea rând evaluarea performanțelor facilitează distribuirea echitabilă a recompenselor. În al treilea rând, stabilirea unor ținte de îmbunătățire a performanțelor reprezintă un motivator foarte puternic. Dezvoltarea angajaților. Angajații au nevoie de training atât la locul de muncă, cât și în afara locului de muncă, aprecierea performanțelor facilitând identificarea nevoilor de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]