3,356 matches
-
precise: Dumnezeu să mă ferească să fac acest lucru; pentru că dacă voi face aceasta, voi da ocazia ca după moartea mea să facă și ceilalți domnitori la fel cu mănăstirile mele. În al doilea rând, nu dă voie să fie reconstruită biserica mare care a fost distrusă; spune: Ajunge o biserică papiștilor! Iar despre convent spune: am spus deja o dată și am și scris ca Sanctitatea Sa, Papa de la Roma, să dea această mănăstire definitiv unei părți, bulgarilor ori italienilor, cărora le
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
statală a identității colective presupun cu necesitate, potrivit acestei teze a interdependenței identității de memorie, programe corelate de gestiune politică a trecutului. Manualele de istorie națională pot fi privite, astfel, ca principalele cărămizi textuale cu care a fost construită și reconstruită memoria colectivă ca fundament suportiv al formulei identitare promovată de autoritățile statele. O ultimă constatare, menită să puncteze epilogal acest capitol introductiv. În pofida respectării practicii devoalante a prezentării sinopsisului, care dezvăluie din capul locului tainele teoretico-metodologice ale lucrării de față
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
legislației socialiste în materie de învățământ au fost tehnicizarea și industrializarea educației. S-a pus accentul pe învățământul profesional în detrimentul celui teoretic, în ideea armonizării școlii la proiectul de construire a societății socialiste. Principiul "realismului științific" în jurul căruia a fost reconstruit sistemul curricular a dat startul unui proces de tehnicizare a conținutului materialelor educative, inițiind astfel o tendință ce va lua avânt în faza matură a socialismului, odată cu urmărirea tot mai vârtoasă a politehnicizării învățământului public. Efectul tehnicizării este relevat, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
R.P.R.), a fost definitiv adusă în apanajul PCR. În expresia lui K. Verdery (1991, p. 215), istoriografia a intrat în "regimul de funcționare partinic" (historiography in a Party mode). Scheletul versiunii oficiale a trecutului românesc, pe baza căruia se va reconstrui noua formulă națională a memoriei românești, este regăsibil în același Program..., unde este realizată o "retrospectivă sintetică" a existenței bimilenare a poporului român, reliefând "rolul maselor largi populare în lupta îndelungată și grea pentru progres social, împotriva exploatării și asupririi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu excepția parțială a Statelor Unite (excepție care se explică prin impactul conjugat al fragilității organizatorice a partidelor americane și puterea sistemului instituțional prezidențial), au fost și sînt guverne de partid. Democrațiiile de dată recentă din Europa meridională (Grecia, Portugalia, Spania) au reconstruit (făcînd abstracție de forma lor instituțională: respectiv republică parlamentară, republică semipre-zidențială, monarhie parlamentară) guvernări de partid. Pînă și democrațiile Europei Centrale și de Est se structurează ca guvernări de partid, lăsînd la o parte cunoscuta varietate a respectivelor sisteme constituționale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Lowi a fost pe cît de provocatoare, pe atît de fecundă. Permite, într-adevăr, reflecția și asupra unei alte tematici de mare importanță, care se referă atît la studiul politicilor publice, cît și la îndatoririle științei politice. Cine știe să reconstruiască în mod corect procesul de formulare, de implementare și de evaluare a impactului unei politici publice ar trebui să fie în măsură și să dea sfaturi (este o posibilă învățătură a lecției lui Lowi) despre cum trebuie acționat altă dată
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
din reperele unei stări de anomie sau crize de identitate pe care le resimțim în multe dintre judecățile pe care le facem. Mai multe memorii ale trecutului Maurice Halbwachs scrie că memoria colectivă nu conservă trecutul ca atare, ci îl reconstruiește pe baza unor cadre predefinite. Și așa este, căci memoria nu este o istorie a faptelor trecute. Memoria socială este o facultate care se folosește de materia primă a prezentului, suportă presiunile și nevoile prezentului. Nu vom avea o singură
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
expresie Sorin Bocancea și Doru Tompea vin prin această lucrare cu o metodă calitativă din științele sociale deosebit de fecundă și mai ales foarte originală și sistematic-adaptată temei: metoda biografică. Metodă calitativă numită și istoria vieții sau povestea vieții, această metodă reconstruiește pentru fenomenele sociale studiate cadrele temporalității în paralel cu reconstrucția identitară în conexiune cu traiectoriile sociale. Trăirea și retrăirea devin elementele cele mai importante ale unei recompoziții narative în care contextual prind viață și anumite aspecte ale curgerii poveștii ce
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mai nou, cu ce apăruse în literatura de specialitate. Nathanson era un om în linia cursului. Nu o să uit că la examen mi-a pus două întrebări clasice, de dogmă. Eu nu am mizat niciodată pe memorie, îmi plăcea să reconstruiesc. El avea un fix: dogma trebuia să o înveți pe de rost. Țin minte că mi-a spus: "Tovarășul Tompea, hai să stabilim nota finală, ce spun clasicii marxismului, ce spune Vladimir Ilici Lenin despre lupta de clasă?". S.B.: Trebuia
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ales pentru capitala imperiului său. Hamurabi marele legislator și reformator social (1792-1750 î.Hr.) a fost unul dintre regii acestui măreț oraș, fiind cea mai cunoscută personalitate din Babilon. Sub conducerea lui Nabucodonosor al II-lea (605-563 î.Hr.) Babilonul a fost reconstruit extensiv, pe scară magnifică, orașul devenind la acea vreme cel mai mare și cel mai frumos și prosper oraș din lumea antică, inclusiv pentru zidurile și grădinile sale suspendate; orașul era înconjurat de un șanț plin cu apă, zidurile exterioare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ateniene. Ruinele existente încep prin intrarea în propilee, denumită și Intrarea Exterioară. Acest edificiu este orientat spre Orient. În timpul trecut, intrarea consta în scări monumentale, pe care arabii le-au distrus pentru a construi o fortăreață. Misiunea arheologică germană a reconstruit Intrarea Exterioară în anul 1905. La vârf, la o înălțime de 8 metri, 12 coloane din granit roz, de 1 m lățime și 8 m înălțime, decorau fațada; toate au dispărut, cu timpul; fundațiile acestora au rămas și pe trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ghibaro, chimu, chibcha ș.a. Ecuador fusese inclus, până în anul 1979, în Viceregatul Noua Grenadă. Capitala, Quito, este o așezare a indienilor chiti, înglobată în Imperiul Incaș în anul 1470, oraș care a fost cucerit de spanioli în anul 1533, fiind reconstruit în anul 1534 de Sebastian de Belalcazar, care i-a dat numele de San Francisco del Quito. Secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost marcate de antagonisme între partidele liberal și conservator și de frecvente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și sunt instituite indicii privind căile de lucru proprii acestui demers. Tehnicile filosofice au întotdeauna, pe de o parte, sensul unei reconstrucții (sens de constituire a ceva), așa încât ele nu pot fi socotite în sine, ci numai împreună cu ceea ce ele reconstruiesc, "tehnicizează", în sensul de a institui (și dărui) sens: în cazul acesta, cu ceea ce poate fi numit, pe anumite temeiuri care vor fi formulate în cele ce urmează, dictatura judicativului, cu toate aspectele și elementele sale. Aceasta corespunde întregului orizont
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
autonomă" și ce este ea, ca atare? Pe ce se sprijină funcția gândirii (într-un sens "logic"; "conștiință", într-un sens "fenomenologic"), socotită îndeobște "subiectivă", constând în preluarea și prelucrarea "obiectului" pentru a-l construi epistemic (cunoaște) sau a-l reconstrui filosofic (recunoaște) sau chiar pentru a-l utiliza după fel de fel de scopuri? Iată întrebări (re)puse de unii filosofi contemporani, urmând aporetica mai veche a filosofiei, dar acceptând ca de la sine înțeleasă, dintr-o poziție "naturalistă", "obiectivitatea obiectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în privința adumbririlor "obiectului" ce le poartă, neînțelegătoare în ceea ce privește "luminișurile" filosofice, ascunse, uneori, sub vorbe bine aranjate "judicativ"? Poate că recunoașterea necunoașterii este chipul adânc, dar, totodată, autentic, al însuși faptului de a ști de ce știi ceea ce știi. Poate! Prima Introducere, reconstruind două topos-uri ale gândirii gândirea ca element al filosofiei (dictatura judicativului, adică gândirea-positum, de o parte, proiectul non-judicativ, adică gândirea-fenomen, de alta) încearcă să ajungă la rădăcinile celor două chipuri ale acestei "științe"; de fapt, ea încearcă să scoată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
evitată "ontologia originară", luarea în considerație a "ființei" filosofiei; dar nu poate fi ocolită nici originaritatea sa "filotică". Fiindcă tocmai prin acestea două originaritatea ontologică și cea filotică ale filosofiei -, readuse la "conținutul" care a motivat ivirea filosofiei, pot fi reconstruite liniile unui nou topos pentru însăși posibilitatea omului de a se re-cunoaște pe sine: prin acte de uimire vizând originaritatea întrebărilor sale esențiale. Dacă demersul intră în norma "fenomenologiei", atunci trebuie asumată următoarea regulă de metodă: Ține de esența investigațiilor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obișnuite, corespunzătoare cunoașterii "naturale", întemeiate în experiență sau constituite inductiv. Predicamentele, predicabilele, postpredicamentele și transcendentalia, spre deosebire de noțiunile obișnuite, alcătuiesc direct resursa gândirii, rostirii și făptuirii umane în sensul logos-ului formal, având, fiecare în ciuda înțelesurilor diverse prin care au fost reconstruite în fel de fel de filosofii un nucleu semantic, o structură originară de sens, valabilă, cumva, necondiționat; de fapt, aceasta este condiționantă pentru utilizarea lor și chiar pentru reconstrucția lor. De aici înțelegem că ele nu sunt simple cuvinte, folosite
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prelucrat "subiectiv". Identitatea și am în vedere acum mai degrabă identitatea ne-formală, nu principiul logic al identității este condiția sub care ne apare ceva, este datul însuși ca dat. Ea apare conștiinței odată cu "obiectul" față de care se poziționează constituant. Reconstruită prin opoziție față de ceva din sine (opoziție reflexivă) sau față de ceva din afară de sine (opoziție transcendentă) -, identitatea datului (donației sensibile, de exemplu) nu mai este ea însăși "datul" nu mai este "dat", ci "obiect constituit" și devine unitate obiectuală. Aceasta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
întâi vor fi ilustrate constituirile discursive complexe pe temeiul structurii logice originare pornind de la câteva reconstrucții filosofice care în mod explicit au țintit către statutul de "analitică" sau "dialectică". Apoi, prin operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului, vor fi reconstruite sistematic înseși "condițiile de constituire" ale analiticii (și raționamentului) și ale dialecticii (și argumentării). Structurarea și restructurarea discursului (oricărui tip de discurs) prin generarea unor unități de rostire din structura logică originară S P vor fi ilustrate prin aplicațiile anunțate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de Kant "logică generală". Multe dintre elementele dictaturii judicativului stabilite mai devreme în legătură cu logica aristotelică nu par a mai avea valabilitate în noul context. Kant este foarte atent cu stabilirea competențelor diferitelor discipline, fiindcă scopul său este acela de a reconstrui legitimitatea unei discipline constitutive, critică în esența sa, un organon bine întemeiat; sensul principal al întreprinderii sale este acela de a restabili granițele valabilității cognitive, ale cunoștinței veritabile, granițe dependente de înseși condițiile de posibilitate ale acesteia. Oricum, funcțiile constitutive
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului în varianta sa kantiană. Cu toate acestea, sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale nu poate fi contestat. Prezentarea dialecticii kantiene a avut tocmai acest scop: să-i reconstituie sensul judicativ. 3.2.2.6. Concluzie În Critica rațiunii pure, Kant reconstruiește analitica și dialectica într-un sens judicativ-constitutiv tare; e drept, sunt schematizate și câteva sensuri non-judicative, care au fost indicate aici. Constituirea fenomenală apare doar ca timporizare: de aici marca dictaturii judicativului; tehnic, este vorba despre sinteză și deducție, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temei despre un rol constitutiv al judicativului pentru acest discurs numai în măsura în care ne vom lămuri, în prealabil, asupra sensurilor pe care le pot avea, la Heidegger, Dasein-ul, ființa, ființarea, temeiul, nimicul, adevărul, timpul etc., precum și asupra modalității în care sunt reconstruite aceste "concepte" cu lungă tradiție filosofică și sunt ele angajate într-un anumit tip de constituire fenomenală. Oricum, astfel de concepte ajung să poarte și sensuri propriu-zis non-judicative, căci ele țin de ceea ce am numit în aplicațiile anterioare la Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
am putea presupune că lui Heidegger îi trebuia un punct de pornire puternic, cumva, apodictic, chiar dacă acesta ar purta un rost preeminent metodologic, în stare să susțină mai multe orizonturi ale reconstrucției sale filosofice, îndeosebi pe cel în care este reconstruită însăși semnificația pre-ontologică a Dasein-ului și cel propriu deschiderii gândirii către ființă prin întrebarea despre adevărul acesteia. Iată un motiv pentru care este vizat temeiul; dar, cum s-a precizat, nu în mod direct, ci printr-o operație care, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de care se ocupă Heidegger), nu cuprinde decât un singur capitol, referitor la prima teză, aceea a lui Kant despre ființa care "nu este un predicat". Prin urmare, "teza logicii" despre ființă, adică fenomenologia critică a lui "este", nu este reconstruită în registrul ontologic propriu-zis. Totuși, în contextul precizat, tema capătă de la bun început o dimensiune ontologică, fiindcă sistemul de referință, orizontul tematic deschis de filosof pentru a cuprinde problema lui "este", îl reprezintă Dasein-ul; mai bine zis, "adevărul" ca expresie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asigurate de termenul S și cele asigurate de termenul P; ei reprezintă "poziții logice" diferite în judecată. Dar toate acestea se pot lămuri numai după o firească încadrare a lor în unitatea judecății și după ce sensul lor în judecată este reconstruit în așa fel încât identitatea lor să apară bine cumpănită în orizontul acestei unități, deja operaționale (cu înseși pozițiile logice constituite). Judecata însăși, alcătuită fiind din acest raport de "predicație" (un termen al său se predică despre celălalt) care adună
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]