111,719 matches
-
toate porcăriile politicii românești, care mă făcea să văd în continuare în el un mare personaj, din categoria celor interesant-negative. Brucan nu și-a ascuns trecutul, dar a făcut serioase eforturi să-l cosmetizeze, fără a ajunge însă la minciuni. Recunoștea ritos tot ceea ce i se reproșa, dar ca și cum ar fi fost agentul necesității istorice înseși. Filosofic a rămas toată viața un marxist fundamentalist, chiar dacă, în ultimii ani poza într-un soi de liberal cu preocupări sociale. Cînd am aflat că
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
Jodelle Ferland). Pasionată de desen, aceasta preferă subiectele solare, luminoase și naive, asociate de obicei vîrstei și încurajate de părinți. însă, pe zi ce trece, își fac apariția planșe misterioase, într-un registru cromatic neobișnuit, a căror paternitate nu este recunoscută de micuța Sharon cea diurnă. Situația trezește suspiciuni de somnambulism, confirmate de faptul că fetița pronunță adesea, în timpul nopții, numele Silent Hill. O scurtă căutare pe Google listează premonitoriu această localitate în rîndul orașelor bîntuite, dar este, în același timp
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
le susțină în afirmarea lor. Dacă nici în marile capitale de cultură ale țării, cu tradiție marcată și recunoscută ca atare, nu există un asemenea adagio, nu mai zic un fenomen ușor recognoscibil ca atare, nu vom putea să ne recunoaștem valorile acestui fundamental palier de cultură. Critica literară, dincolo de propagarea ei desțărată, rămâne motorul viabil al limbajului înnoitor. Ea și-a adăugat fratern, limbaje din arealul umanist (filologic, ling vistic, etimologic și lexical), filosofic, unde ideile stau la adăpost, gata
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
între bării), intitulată: De ce, Narcis și oglinda fermecată? 4. În calitate de critic și istoric literar, ambele postùri definindu-l incontestabil pe profesorul Gheorghe Glodeanu, cel afirmat cu deplin temei după Evenimentele din 1989 (voi zice și eu revoluție când se va recunoaște oficial că, în dec. 1989, a fost...lovitură de stat; cum încă mai trăiesc cei care au fost...actori ai scenariului de doborâre a puterii regimului ceaușist, eu așteptând jurnalele lor (nu știu dacă și intime!), până atunci, deci, voi
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
unui articol denigrator la adresa domniei sale, intitulat "Prințesa dolarilor". Conform unor precizări aduse de autorul Supraviețuirilor, acesta n-ar avea nici o legătură cu articolul citat. Îl creditez, cu scuzele de rigoare, după cum am creditat-o și pe Oana Orlea. Am preluat, recunosc, cu oarecare ușurință acele fragmente având pe retină imaginea unor contribuții ale lui Radu Cosașu din anii '50, care nu făceau cu totul implauzibilă paternitatea unui astfel de articol. Să sperăm că și d-na Orlea va găsi prilejul de
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
ușurință acele fragmente având pe retină imaginea unor contribuții ale lui Radu Cosașu din anii '50, care nu făceau cu totul implauzibilă paternitatea unui astfel de articol. Să sperăm că și d-na Orlea va găsi prilejul de a-și recunoaște eroarea. Sau să aducă argumentele incontestabile că n-a făcut afirmații fără acoperire.
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
care ar urma să ne încadrăm în mod ferm de la 1 ianuarie 2007. Să mai precizăm că prin reviste internaționale nu înțelegem reviste străine. Există câteva reviste românești care au un statut internațional (nu la modul impresionist, ci la cel recunoscut de instituțiile de monitorizare internaționale) și există destule reviste străine care nu au un atare statut. Nu a venit oare momentul în care să fim în stare să ne automonitorizăm și să ne autocorectăm? Ați recuperat, în paginile României literare
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Iar o plimbare pe Sena, înfășurat în razele toride ale soarelui, nu poate isca decât o dublă promisiune: 1) aceea de temut, fără îndoială, de a contracta o insolație; 2) de a descoperi o lume. E vorba de lumea ce recunoaște Sena drept personajul ei axial. Fluviul care strânge în valurile lui memoria Parisului. Apa care, spre deosebire de orașul ce-l înjumătățește, emite pretenția de a fi simbolul identității: întotdeauna comparabilă cu ea însăși. Năravul, ca de altfel și limitele noastre, ne
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
era chiar ea: - "O să vă obișnuiți cu mine, o să fiu și mai a dracului!" - Uraaaa! Bis!, am strigat eu către micul ecran. - Vai nouă!, a gemut prietenul având deja vreo trei tescovine sub frunte. Important a fost, însă, că am recunoscut-o imediat cu toții și, liniștindu-ne, ne-am apropiat și mai mult de MegaVijăn, doar prietenul se frământa inexplicabil, astfel că, până la urmă, a început să povestească: - Iubiții miei, cercetări de mare actualitate ne-arată cum că de pe la începutul lunii
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
voință care să pericliteze securitatea cuiva și că nu primiseră vreo răsplată sau vreo demnitate de pe urma nenorocirii unui cetățean; panica și schimbarea în fel și chip a formulei jurământului i-a trădat pe cei care aveau conștiința vinovăției. Senatorii au recunoscut sanctitatea jurămintelor sincere și i-au respins pe sperjuri; respingerea i-a lovit asemenea unei cenzuri". Astfel, o serie de delatori au fost obligați să părăsească senatul. în același timp continuau atacurile la adresa oamenilor vechiului regim. Despre unul din aceștia
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
pentru Încheierea unui acord de pace Între cele două țări. Între 19-21 noiembrie 1977, președintele Saadat vizitează Ierusalimul, fiind primul șef de stat arab care sosește oficial În Israel. Luând cuvântul În fața „Knessetului” (Par lamentul israel ian) , președintele Saadat a recunoscut dreptul Israelului ca stat independent și și-a exprimat convingerea ca Între statele arabe și Israel se pot realiza Înțelegeri de pace care să asigure securitatea tuturor țărilor din Orientul Apropiat. GMAR HATIMA TOVA! (urare de a fi Înscris În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
dar și cu cei aparținând altor culturi, fie că trăiesc În Canada, fie că stau chiar În țările lor de origine. Aceste acțiuni sunt facilitate de era computerului, care rezolvă situația și fără tradiționalele Întâlniri „fața către fața”. (Deși, să recunoaștem, acestea sunt cele mai atrăgătoare). Principală e creșterea vizibilității noastre ca organizație și, prin aceste conexiuni, mărirea zestrei noastre culturale. Și, nu În ultimul rând, mai multe legături directe cu ai noștri potențiali cititori, adică cei din comunitățile noastre. Montreal-ul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fiecare an face la fel. Abia așteaptă să plece, dar odată plecată nu stă mai mult de o săptămână. Dorul de casă o aduce Înapoi, lămuri profesorul cu liniștea firească a omului obișnuit cu tipicul celui de lângă sine. - Ați putea recunoaște vreun lucru cu care a plecat? Îl Întrebă milițianul cu o voce ce trăda nerăbdare și profesionalism. - Desigur, chiar eu am ajutat-o să-și Înghesuie toate lucrurile, În valiza neagră pe care abia am reușit s-o Închid. Plutonierul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și estompau stridențele coloristice În savante asocieri vegetale armonizându-se estetic Într-un cadru sobru și elegant. Bătrânul apucă cu mâini tremurânde obiectele, plecându-și privirile. Înțelese că ceva neplăcut se Întâmplase și că prezența lor se datora acestui lucru. Recunoscu mărgelele dăruite de Silviu, inginerul crescut de ei, cu câteva zile Înainte de plecare. Baticul i-l cumpărase chiar el. Rosti sfârșit: - Sunt ale Mariei... Plutonierul așteptă câteva clipe, apoi spuse: - Din păcate s-a Întâmplat un lucru nu tocmai plăcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de stele, dar nimic. Totul părea cuprins de o ciudată Încremenire. Zarea luminată era singurul semn, că undeva În spațiu era viață, sau cel puțin așa credeam. - Am obosit, spuse Maria cu glas șoptit, de parcă s-ar fi jenat să recunoască acest lucru. - Să ne așezăm puțin, am consimțit, așezându-mă ostenit, de parcă atâta aș fi așteptat. Rostirea ei mă făcu să realizez că eram eu Însumi obosit. Ne-am așezat pe șina lucioasă de cale ferată. Era fierbinte. Nu ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Ministerial nr.9943 din 8 dec. 1875, de sub ministeriatul lui Titu Maiorescu, iar la Arhivele Statului din Iași, există originalul telegramei prin care i se cerea, revizorului-poet, să Înainteze chestionarul folcloric cu redactarea căruia se Însărcinase. Prin această telegramă, se recunosc meritele lui Eminescu și raportărilor sale oficiale asupra realităților Învățământului primar, ca mărturie despre interesul și contribuția sa la valorificarea folclorului. Acest chestionar propus și redactat de Eminescu, este trimis de câtre Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, tuturor școlilor din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
se lauda cu poetul național, răspândind fără discriminare orice traducere la Îndemână, ca să nu mai să vorbesc de traducerile neavenite făcute de adolescenți infatuați și „sfertodocți", sau chiar de plagiatele frecvente ce reciclează variante vechi (că, deh, cine le-ar recunoaște?) Mai putem adăuga și neînțelegerea la nivel transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu Îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea În engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și pentru cei mai mulți dintre noi. Personal, am avut des sentimentul că mă zbat inutil. Desigur, eu mă voi lupta și pe viitor, că așa mi-e menirea (sau Împătimirea). Nu aș fi scris Însă rândurile de față fără să-mi recunosc măcar o urmă de speranță. Numele acesta curios ar trebui, de la Început, să ne mire... Despre cine este vorba? Matias (Menahem) Klarwein s-a născut la Hamburg și avea doi ani când părinții săi, evrei, au emigrat la timp din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În perioade critice 20 de puncte maxim 4. Activități care au contribuit la cunoașterea României și a culturii românești În Canada 20 de puncte maxim 5. Diplome și alte recunoașteri ale activității anticomuniste 10 puncte maxim 6. Activitate profesională remarcabilă, recunoscută În Canada 10 puncte maxim 7. Diplome sau recunoașteri oferite de regimul comunist sau postcomunist și acceptate 20 de puncte maxim 8. Diplome, titluri sau colaborări oferite de regimul comunist sau postcomunist și refuzate 10 puncte maxim 9. Cinste, voință
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și asupra cărora, totuși, autoarea preferă să nu insiste) sunt astăzi cu atât mai mult criticate; în mod subtil, ea încearcă să asocieze măcar o nuanță pozitivă acestui nume. "Fără a judeca legitimitatea criticilor, discutabile în mare parte, trebuie să recunoaștem că dezbaterile provocate de restaurările lui Lecomte de Nou˙ au contribuit mult la o conștientizare a valorilor trecutului și, astfel, la dezvoltarea ideologiei stilului național și a succesului său la public." (pag. 69) În același timp, "numărul celor ce s-
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
de Nou˙ au contribuit mult la o conștientizare a valorilor trecutului și, astfel, la dezvoltarea ideologiei stilului național și a succesului său la public." (pag. 69) În același timp, "numărul celor ce s-au inspirat din demersul său fără să recunoască, nu este nesemnificativ" (pag. 70); autoarea îi indică aici pe Petre Antonescu, Ștefan Burcuș, Constantin Iotzu și câteva dintre proiectele lor de edificii religioase.2 Un rol esențial în afrmarea stilului național îi revine comenzii publice; treptat, noul stil se
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
cunoaște doar manifestări marginale. Modelul sovietic impune o nouă doctrină și un nou tip de arhitectură identitară; dar, deși în câteva momente, sistemul a încurajat particularizarea prin accente "naționale" a arhitecturii din țările blocului comunist, aceste tendințe nu au fost recunoscute ca atare de către vechii adepți ai stilului național. Precizările din Epilog încheie destul de brusc aventura stilului național; dar aceasta a fost de fapt chiar realitatea istorică; pentru că, așa cum precizează Carmen Popescu în ultimul paragraf, "creat o dată cu Regatul României, stilul național
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
a face un interval "'a se bate" (DALR, DAEF), a chema la interval "'a chema la bătaie pentru stabilirea ierarhiei în celulă, bazată pe forță" (DALR), a ieși la interval "'a accepta o provocare la bătaie" (DALR) - dar și "'a recunoaște fapta de la început" (DALR), "'a face cinste cuiva" (DAEF),a plăti consumația cuiva la restaurant" (DALR). Toate aceste explicații încearcă să fixeaze sensuri parțiale, contextuale, realizări în situații concrete ale aceleiași acțiuni de bază: manifestare publică previzibilă într-un spațiu
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
un "microscop" ca Uniunea să facă diligențele oficiale pentru aflarea numelor scriitorilor care au turnat la Securitate, inclusiv candidații la conducere. Unul dintre candidați mi-a reproșat atunci că vreau să-i fac atmosferă nefavorabilă. Mi-a cam sărit țandăra, recunosc, deoarece candidatul în cauză avea impresia că încerc astfel să lărgesc culoarul candidatului Nicolae Manolescu. E adevărat că nu l-am suspectat niciodată pe Nicolae Manolescu de asemenea relații cu Securitatea, dar nu din acest motiv am cerut ca dosarele
Turnătorie tîrzie,dar de neiertat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10300_a_11625]
-
de rînd. Tatăl meu a fost băgat în pușcărie și, inițial, condamnat la moarte, în urma delațiunilor unor sindicaliști de rînd, care apoi au făcut carieră. Securitatea l-a chinuit și umilit cu toate torturile posibile, pentru a-l face să recunoască ceea ce declaraseră despre el niște turnători mărunți. Iar după ce a ieșit din pușcărie, a fost invitat toată viața la Securitate și întrebat ce mai face. Asta după ce, ani în șir, era dat afară de pe oriunde se angaja, fiindcă îl ajungea
Turnătorie tîrzie,dar de neiertat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10300_a_11625]