1,695 matches
-
amplifice drama secretă În virtutea căreia el Își percepe unicitatea și excepționalitatea. Rupturi, violențe, catastrofe Emile Durkheim extinde studiul sinuciderii la o „realitate morală”26, care acționează asupra mecanismelor de rezistență ale individului. Din perspectivă sociologică, aceasta nu e decât o redefinire a „realității colective” a psihanalizei. Ea ar fi una din invariantele vieții sociale, menținându-și un procent relativ constant - prin corelare cu ceilalți factori ai demografiei: nașterea și moartea. Cercetările lui Durkheim se dovedesc, Însă, mai puțin relevante În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
analiza situațională, îngăduită de utilizarea hexagonului sau a grafului semiotic, cadru metodologic pe care studiul de față îl valorifică efectiv. Ne facem datoria să precizăm că toate aceste modalități analitice se regăsesc mai amplu sau mai puțin amplu angajate în redefinirea dimensiunilor ascunse ale minciunii. Căci, semiotica reprezintă, pe de o parte, arta de descoperi ce se ascunde dincolo de aparența semnelor; iar după semnele minciunii, desigur că în mod obișnuit doar o minciună se poate ascunde (să nu uităm, totuși, situațiile
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
termeni de obiecte și de metode pentru a ajunge la un adevărat proiect intelectual. Prin confruntarea modelelor, a normelor, a schemelor culturale, a orizonturilor de gândire, prin compararea lor, prin discutarea lor, este luată în considerare condiția umană ca o redefinire perpetuă. Antropologia lumilor contemporane recunoaște pluralitatea culturilor, dar și referințele lor comune și diferențele interne din interiorul aceleiași culturi. Cultura dacă acest concept mai păstrează o anumită valoare operațională nu mai este concepută astăzi ca o cunoaștere 100 % împărtășită. În
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de relații umane profunde și autentice. Ca o serie de alte aspecte sociale, și comunitatea dobândește semnificații sociale noi în contextul procesului de globalizare. În spațiile sociale moderne, acolo unde globalizarea este un proces activ, vizibil, comunitatea este supusă unei redefiniri profunde. Există însă spații sociale în care globalizarea nu a pătruns cu drepturi depline, fiind mai degrabă un construct teoretic, cu mică aplicabilitate în practică. Aici, transformările produse de globalizare sunt extrem de subtile și greu de decelat. Așadar, relativ la a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
politice), cu precădere în țările central și est europene, angajate într-un proces de schimbare socială profundă la nivel social, politic, cultural. Ca și celelalte țări în care au loc astfel de schimbări, România este supusă unui dublu proces de redefinire a identității, pe de o parte, de recuperare a acesteia după perioada comunistă (reafirmarea valorilor naționale, a tradițiilor) și pe de altă parte de reconstruire a unei identități conforme cu exigențele noii societăți, toate acestea în contextul procesului tot mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un concept cum este identitatea este inevitabil. Integrarea în structurile europene înseamnă printre altele, sau poate în primul rând, o regândire a modalităților prin care ne putem face cunoscută identitatea etno-culturală, proces care trebuie să înceapă consideră Corneliu Bucur cu redefinirea identității etnoculturale a românilor, într-un proces științific modern, printr-o cercetare comparatist-europeană, de o manieră interdisciplinară și printr-o reevaluare obiectivă a componentelor multiculturale, din perspectivă endogenă (pe structura sa internă, săvârșită în procesul de conviețuire multiculturală și interferare
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a ceea ce s-a întâmplat la noi: un adevărat genocid cultural. Drepturile omului și drepturile culturii au fost călcate prea mult timp și brutal în picioare. Distrugerea sistematică a unei întregi tradiții și, poate și mai grav, pervertirea, reinterpretarea și redefinirea sa abuzivă în spirit ceaușist: totalitar, șovinist, protocronist, cu tăieturi și răstălmăciri grosolane de tot ce vreți: texte clasice și moderne, documente istorice, fapte etc., este de notat în primul rând. Trebuie să ne vindecăm de concepția nefastă conform căreia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
alte cuvinte, este extrem de important să determinăm când un caz e mai apropiat sau nu de modelul majoritar sau consensual, sau dacă modificarea unei dimensiuni are loc într-o direcție sau în cealaltă. În cele din urmă tipologiile multiple permit redefinirea unor modele mai specifice, și, în acest sens, ele permit o mai mare precizie în identificarea unei democrații în raport cu dimensiunile considerate a fi de o relevanță majoră. Dacă cele două strategii cognitive se dovedesc de folos, niciuna nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o limbă cu trecut și pretenții de universalitate, cu atât mai dramatic marcată de schimbările de po pularitate aduse de hegemonismul nord-american și, în plan ling vistic, anglo-saxon. În fața caracterului invaziv al unor culturi, reac ția francofonă, cu regrupările și redefinirile ei beletristice, este demnă de studiat, chiar dacă ravagiile adevărate par produse mai ales în planul micilor limbi fără trecut dominator, precum a noastră. În cazul Simonei Modreanu însă, deși mereu bine documen tate și la zi, luările de poziții sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care se sustrăgea controlului alegătorilor (Kaiser 1969, 1971). Relațiile transnaționale subminează contractele politice și sociale care stau la baza ordinii internaționale consfințite de marile puteri. Văzută din perspectiva relațiilor internaționale ca disciplină, înfrîngerea eroică a lui Kissinger îndeamnă la o redefinire atît a diplomației, cît și a politicii. Așa cum am amintit mai sus, Kissinger a remarcat că puterea se desprinde din ce în ce mai mult de influență și de politică. Dacă relația cauzală dintre putere și influență (asupra consecințelor) nu se mai aplică (presupunînd
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
regimuri, teoria stabilității hegemonice conferă o mai mare importanță cauzală distribuției puterii, dar numai în cadrul unor arii de probleme bine definite. În fine, teoriile realiste care se apropie de economia politică structuralistă (capitolul 11) au mers și mai departe cu redefinirea politicii și a puterii. Pe o cale deschisă de realiștii timpurii, distincția între politica internă și cea externă este iarăși reluată. Conceptul de putere a fost redefinit și văzut mai ales ca putere structurală. A doua modalitate, legată de prima
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
managementul internațional al sistemului Bretton-Woods și rolul pe care îl joacă băncile centrale în acest cadru este un exemplu clar de diferențiere: doar instituțiile unei singure țări emiteau și administrau valuta de rezervă (capitolul 12). Într-un sens similar, această redefinire a politicii internaționale necesită o diferențiere istorică mai pronunțată a sistemelor internaționale. Dacă organizațiile politice nu sînt considerate a fi asemănătoare statelor, atunci trebuie cercetată organizarea internă și modul în care influențează ea politica internațională. Dacă politica nu se referă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
luare a deciziilor în jurul cărora converg așteptările actorului într-o arie dată de soluții" (Krasner 1982a: 185). În prima versiune a lucrării Power and Interde-pendence, Keohane și Nye (1977) au încercat să integreze gîndirea idealistă și cea realistă într-o redefinire a puterii în cadrul unei abordări mai generale, în care sînt luate în considerare politica birocratică și actorii transnaționali (vezi capitolul 8). Într-o versiune mai strict realistă a teoriei regimurilor, acestea sînt considerate ca o funcție de distribuție a puterii între
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În ambele cazuri, teoria lui Waltz nu stă în picioare. Capitolele care urmează vor reveni la acele abordări realiste din disciplina economiei politice internaționale care reiau și dezvoltă imaginea propusă de Waltz și care pot fi văzute în contextul unei redefiniri realiste a politicii internaționale și a puterii. 10. Economia politică internațională ca încercare de reactualizare a realismului: sfîrșitul sistemului Bretton-Woods și teoria stabilității hegemonice Kenneth Waltz a încercat să salveze suprapunerea dintre teoria realistă și granițele disciplinei relațiilor inter-naționale. Alți
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dezordinea intervenită de un presupus declin al puterii americane. În exterior, noua ordine percepea SUA ca fiind în continuare, de departe, cel mai puternic actor al scenei, avantajul său relativ rămînînd intact. Această contradicție a fost depășită printr-o triplă redefinire a puterii. În primul rînd, și aceasta constituie un ecou al literaturii interdependenței, sursele puterii în sistemul internațional au devenit mai variate. Dacă ne referim la probleme de comerț (și la rezervele de aur), atunci într-adevăr Statele Unite au acum
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și ale disciplinei. 11. Economia politică internațională la confluența dintre realism și structuralism "În ce privește problema puterii există, totuși, posibilități de colaborare [între structuralism și realism]". (K. J. Holsti, Discipline Dividing, p.80) Economia politică internațională nu a oferit doar o redefinire a neorealismului, ci și cadrul necesar unei apropieri între două orientări materialiste - materialismul puterii din cadrul realismului și materialismul economic al teoreticienilor dependenței. Economia politică internațională se concentrează, în cazul lor, asupra interacțiunii dintre putere și bunăstare (micronivel), sau dintre capitalismul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
această secțiune voi arăta că o parte semnificativă a criticilor dependenței, marxiști și nemarxiști, accentuează nu doar dinamica economică (a capitalismului), ci și relația acesteia cu o structură politică internațională mai autonomă. Ca un corolar, tradiția dependenței a contribuit la redefinirea conceptului de putere, atît de important și pentru realiști. Un prim pas al acestei politizări a perspectivelor asupra dependenței constă în distincția dintre structurile puterii din sistemul internațional și dinamica economică a capitalismului. Atunci cînd compara epoca mercantilistă cu cea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
neorealist waltzian statele dintr-un sistem de auto-ajutorare se comportă la fel, indiferent de sistemul lor politic, neomercantilismul redefinește atît nivelul unității și cel al sistemului, cît și efectele lor asupra comportamentului statelor. Tranziția istorică înspre statul bunăstării implică o redefinire a esenței statului; o nouă identitate care trebuie protejată și pentru care statele se iau la întrecere. Economia politică internațională, care rezultă de asemenea din caracterul economiei politice a configurațiilor sociale particulare, dă seamă de faptul că sistemul internațional nu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
intenționate sau nu (Strange 1990b: 267). Puterea nonintențională, generată de părtinirea constantă a sistemului internațional se apropie de perspectivele dependenței și folosește un concept de putere ce amintește de cel de "dominanță" al lui François Perroux. La fel ca și redefinirea puterii făcută de Caporaso, acest concept de îndepărtează de principala tendință a realiștilor din economia politică internațională. Klaus Knorr (1973: 77-8), de pildă, a criticat conceptul lui Perroux și nu l-a luat în considerare din moment ce aceste efecte sistematice sînt
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în afacerile mondiale, ci definiția ei restrînsă, neorealistă. Această semnificație, deși nu atît de puternică, poate fi aplicată și realismului clasic, așa cum este el reprezentat de școala engleză. Mai ales două dintre conceptele sale de bază au nevoie de o redefinire: statul și diplomația. Statul nu mai este stat: o deplasare necesară de la istorie la economie politică Realismul a fost de multe ori acuzat că privește statul în termeni de unitate. Mai mult, statul este considerat ca fiind neschimbat în mod
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
domeniu de cercetare independent și legitim" (Buzan, Jones și Little 1993: 6). Apoi, pe baza asumpțiilor realiste, ei își propun să ofere "o teorie generală integratoare și cuprinzătoare a relațiilor internaționale" (Buzan, Jones și Little 1993). Scopul este conturarea unei redefiniri atît a disciplinei relațiilor internaționale, cît și a realismului, care să arate, printre altele, că tradiționala suprapunere, dacă nu chiar confundare, dintre cele două poate fi susținută. Waltz a făcut acest lucru reducînd drastic tema centrală a disciplinei și respectiv
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conceptelor. Acest studiu al conceptelor nu încearcă să clarifice doar ceea ce înseamnă ele, ci și ce efecte producem noi atunci cînd le folosim. Voi exemplifica cu ajutorul a două concepte din disciplina relațiilor internaționale, proeminente în realism, anume securitatea și puterea. Redefinirea securității Scopul lui Ole Wæver (1995) era să depășească acea analiză conceptuală care se concentrează pur și simplu asupra diferitelor înțelesuri ale securității. Analiza ar trebui să arate ce se întîmplă atunci cînd numești ceva o chestiune de securitate. Pentru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În același timp, statul-națiune francez nu a dispărut, chiar dacă semnificația statului-națiune la începutul secolului al XXI-lea este diferită de cea din a două jumătate a secolului al XX-lea. O parte din schimbările care au avut loc în această redefinire o constituie modalitatea în care legăturile dintre statul central și nivelurile subnaționale de guvernare sunt concepute și organizate. Așadar, un studiu al guvernului subnațional trebuie, în acest sens, să fie un studiu al însuși statului. Această lucrare constituie o încercare
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
timp, tinde să subestimeze importanța schimbărilor foarte semnificative ale însuși statului. Concentrându-se mai mult asupra aspectelor cantitative (creșterea continuă a dezvoltării bunăstării publice), această abordare ratează surprinderea uneia dintre cele mai semnificative schimbări: dimensiunea cognitivă care a însemnat o redefinire a rolului și funcțiilor statului și a modului în care diferitele elemente de guvernare care alcătuiesc statul sunt structurate. Din punct de vedere cognitiv și cultural (la nivelul aspirațiilor și valorilor), există astăzi mult mai puțin angajament din partea claselor superioare
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a modificat. A doua mare inovație a legii, corolar al primei, a constat în transferul puterilor executive către autoritățile locale, de la perfect la președinții consiliilor regionale și departamentale (cunoscute drept conseil général și conseil régional). Acest lucru echivala cu o redefinire radicală a rolurilor acestor actori. Înainte, prefectul singur fusese executivul consiliului departamental. Acest lucru însemna că el stabilea agenda consiliului, prezida întâlnirile și supraveghea implementarea deciziilor. Prefectul fusese și executivul vechilor établissements publics régionaux (EPR agențiile publice regionale), precursoarele noilor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]