3,182 matches
-
specifice epocii actuale, acestea nu delimitează o eră "post-modernă", ci reprezintă o extindere a forțelor sociale care au modelat și perioada modernității anterioare. Giddens distinge între perioadele premodernă, modernă și a modernității târzii. Aceasta din urmă este detradiționalizată, avansată, radicalizată, reflexivă. Autorul aduce o serie de obiecții ideii de postmodernitate, comparând concepțiile de "postmodernitate" (PM) cu cea de "modernitate radicalizată" (MR) care îi aparține lui Giddens (v. Tabelul 1): Obiecții aduse postmodernității PM MR 1. Înțelege tranziția actuală în termenii epistemologiei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un set de circumstanțe în care dispersia este legată dialectic de tendințele profunde spre integrare globală. 3. Vede sinele ca fiind mai mult decât un loc de intersectare a unor forțe; modernitatea face posibile procesele active ale identității de sine reflexive. 4. Argumentează că trăsăturile universale ale pretențiilor de adevăr se impun asupra noastră într-un mod irezistibil datorită caracterului primordial al problemelor globale. Cunoașterea sistematică a acestor evoluții nu este împiedicată de reflexivitatea modernității. 5. Analizează dialectica lipsei de putere
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
libertate de alegere, în limitele trasate numai de lege și de opinia publică. Ca urmare, acțiunile individuale, colective și instituționale necesită o analiză mai profundă înainte de a fi luate deciziile care le stau la bază. În acest sens, modernitatea devine "reflexivă". Una dintre cele mai importante caracteristici definitorii ale modernității este, potrivit lui Giddens, "deîncapsularea" (engl. "disembedding") din spațiu și timp. În epoca premodernă, spațiul era reprezentat de arealul în care se deplasau indivizii, iar timpul se constituia din durata deplasărilor respective
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
experți în structurile sociale deja familiare nouă, deoarece, într-o societate de risc, "relațiile de încredere sunt fundamentul distanțării în spațiu-timp, asociată cu modernitatea" (id., p. 84). Alături de acestea, reîncapsularea prezintă alte relații de încredere în sistemele abstracte, de natură reflexivă, cum ar fi încrederea în sisteme, încrederea în persoane (prin angajamente față-în-față), neatenția civilă sau punctele de acces (ca puncte de vulnerabilitate ale sistemelor abstracte) (id., p. 85). Tocmai la aceste aspecte se raportează modernitatea reflexivă, atât la nivel individual
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sistemele abstracte, de natură reflexivă, cum ar fi încrederea în sisteme, încrederea în persoane (prin angajamente față-în-față), neatenția civilă sau punctele de acces (ca puncte de vulnerabilitate ale sistemelor abstracte) (id., p. 85). Tocmai la aceste aspecte se raportează modernitatea reflexivă, atât la nivel individual, cât și la nivel instituțional. Dincolo de reevaluarea rolurilor sociale individuale, reîncapsularea presupune, în cadrul instituțiilor moderne, reflecția asupra îmbunătățirii propriei eficiențe. De o deosebită importanță, în acest excurs al lui Giddens, este așadar recuperarea ideii de amplasare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pe care o voi nota cu (M1), este că, dacă observațiile unui autor contemporan de relevanță precum Giddens sunt definitorii, atunci: (M1) Preocuparea metateoretică pentru poziționarea sociologică a individului în plan spațio-temporal tinde să fie astăzi recuperată recursiv și, implicit, reflexiv, provenind din spiritualitatea modernității timpurii. De aici rezultă și că: (M1.1) La nivel experimental, deîncapsularea și reîncapsularea reprezintă procese de tranziție spre un nou tip de societate fluidă și, așa cum vom vedea, fractală și recursivă. (M1.2) Este posibil
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
v. Tabelul 2). Se arată astfel faptul că interogațiile fundamentale ale societății contemporane sunt constituite pe dubitația privind căutarea de cale și autodefinirea. Pe de o parte, societatea se dezvoltă pe căi nebănuite, iar pe de altă parte, modernitatea devine reflexivă, la nivel meta-teoretic, de interpretare a fenomenelor aflate în desfășurare liberă și incontrolabilă. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate Stadii ale modernității. Instanțe consti tutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu social
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
altă parte, modernitatea devine reflexivă, la nivel meta-teoretic, de interpretare a fenomenelor aflate în desfășurare liberă și incontrolabilă. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate Stadii ale modernității. Instanțe consti tutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu social Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată pe diferențierea individuală Individualizarea reflexivă Economie Piața capitalistă și economia autarhică Societatea industrială Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
politică a conviețuirii (derivată din multiplicarea opțiunilor) și a puterii ca transformare Modernizare Opoziția dintre rațiune și tradiție Modernizarea tradiției pentru consacrarea modernității Modernizarea modernității Principiul constitutiv al modernizării Evoluție și progres Teleologia istorică în sensul progresului spre viitor Construcția reflexivă a modernității Tabel 2. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate (Vlăsceanu, 2007, pp. 101-102) În acest context, se cuvine să acordăm o atenție deosebită spațiului cognitiv românesc privind modernizarea reflectată prin prisma teoriei formelor fără fond. O abordare originală
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
modernității. "Izo", deoarece cred că sub forme novatoare, recuperăm, fără a fi conștienți chiar, unele dintre valorile spirituale fundamentale ale modernismului clasic, astfel încât, la fel ca într-un triunghi "isoscel", laturile dezvoltării sociale se închid astăzi prin reevaluarea tranzitorie și reflexivă a proceselor pe care le parcurgem. Mai exact, nu cred că epoca "postmodernă" este o iluzie. Cred, mai degrabă, că aceasta a existat (și sub unele forme manifeste sau absconse continuă să existe), însă această eră a relativizării valorilor instituite
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
rămâne aceeași. În esență, distincția giddensiană dintre sisteme și instituții se referă la "reproducerea practicilor", respectiv la "reproducerea regulilor și resurselor". Sistemele și instituțiile nu rezidă în existența activității individuale, ci sunt produse și reproduse prin intermediul dualității structurale. Suntem ființe reflexive, iar capacitatea noastră de automonitorizare ne ajută să răspundem la situațiile ce presupun schimbarea socială. Teoria giddensiană a structurării a suscitat ample dezbateri și a fost supusă fie unor critici solide, fie unor "restructurări" în sine. Să menționez abordările critice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Noile frontiere nu mai sunt doar geopolitice; acestea se manifestă prin globalizare spirituală, inclusiv prin conflicte sau, dimpotrivă, prin absorbții spirituale (religioase, ideologice etc.) și prin reformulări teoretice ale constructelor clasice ale frontierelor și conflictelor privite prin perspectiva paradigmei modernității reflexive sau a celei postmoderne. Așadar, din unghiul istoriei contemporane, prin spectrul disipativ al paradigmei izomodern. Capitolul 5 Paradigma conflictului și contractul social actual " Iată specia umană împărțită în turme de vite, fiecare avându-și șeful său, care o păstorește pentru
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
strategii proprii individuale sau de grup. (Spre exemplu, teoria jocurilor avansează interesantul concept de "conflict sumă-zero", conform căruia beneficiul oricărui "jucător" este echivalent cu deficitul altcuiva.) "A treia cale" O abordare inedită a aspectelor democratizării și conflictului în epoca moderniății reflexive este cea propusă de Anthony Giddens (1998, prefigurată încă din 1994) sub numele de "a treia cale" (engl. "the third way"). Această sintagmă desemnează nu numai o atitudine politică, ci și o nouă abordare asupra modernității, sub forma sa "reflexivă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reflexive este cea propusă de Anthony Giddens (1998, prefigurată încă din 1994) sub numele de "a treia cale" (engl. "the third way"). Această sintagmă desemnează nu numai o atitudine politică, ci și o nouă abordare asupra modernității, sub forma sa "reflexivă". Astfel, este posibil ca, în această epocă a modernității, "politica vieții" ("life politics") să devină mai vizibilă decât "politica de emancipare" (sau "a inegalității"). Noile mișcări sociale ar putea conduce la multiple schimbări sociale, mai numeroase chiar decât cele subsumabile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reformulează reflectiv propriile criterii de evaluare. Izomodernitatea nu este numai a treia subdiviziune a modernității, ci reprezintă însăși metoda, instrumentul de evaluare și conștientizarea rațională a complexității lumii formelor. În cazul de față, însăși apariția problematicii dependenței de cale este reflexivă și trimite la problematizarea creată de modernitatea inițiatoare, prin tentativele desprinderii acesteia din urmă de epocile anterioare. 7.3. Redempțiunea modernității Modernitatea "se ispășește" în prezent. Totodată, se "izbăvește", prin recuperarea unor seturi axiologice specifice modernității inițiatoare și care transcend
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tentativele desprinderii acesteia din urmă de epocile anterioare. 7.3. Redempțiunea modernității Modernitatea "se ispășește" în prezent. Totodată, se "izbăvește", prin recuperarea unor seturi axiologice specifice modernității inițiatoare și care transcend postmodernismul secolului al XX-lea, dar și prin întrebări reflexive asupra propriei existențe. "Redempțiune" nu înseamnă aici decât restructurarea, inclusiv spirituală, a unor niveluri de profunzime ale structurii modernității inițiatoare, pe mai multe coordonate esențiale, dintre care am încercat să conturez câteva în paginile de mai sus. În planul relațiilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
bipolarism Multipolaritate și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Societăți, prin contrast, în Occidentul evoluat. Politică a conviețuirii, cooperării și negocierii Principiul identității de sine în cadrul modernității Societatea cunoașterii axiomatice; progres gnoseologic, politic și societal Teleologia istorică; societate a căutării de cale și de sine istoricistă Societatea cunoașterii recursive, reflexive. Multiculturalism Axiologie a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică Percepție asupra modernizării românești Forme fără fond Izomorfoze fără atractori Modernitate tendențială Tabel 9. Modernitate originară versus izomodernitate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
forme și comportamente individuale pe care le numesc izomoderne nu vor putea decât să ne stârnească noi curiozități și o tot mai mare uimire pe măsură ce societatea se dezvoltă în ritmuri accelerate și pe coordonate nebănuite măcar în trecutul apropiat. Modernitatea reflexivă și modernitatea radicalizată reprezintă concepte fundamentale, deoarece așteptările Iluminismului conform cărora creșterea cunoașterii ar conduce la pace și certitudine au fost înlocuite de incertitudine și de o societate a riscului. Radicalizarea și reflexivitatea modernității constau tocmai în conștientizarea valorilor și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Iluminismului conform cărora creșterea cunoașterii ar conduce la pace și certitudine au fost înlocuite de incertitudine și de o societate a riscului. Radicalizarea și reflexivitatea modernității constau tocmai în conștientizarea valorilor și expectanțelor modernității timpurii. Așa cum ar spune Giddens, modernitatea reflexivă se naște dintr-o societate conștientă că este supusă riscului. Iar creșterea cunoașterii prin erori mai degrabă decât prin certitudini, în termenii lui Popper, ne poate duce la pierzanie, deoarece, contrar intențiilor pacifiste și nonconflictualiste inițiale, proiectul formulat de Iluminismul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern. Această "a patra hipnoză" antropogenetică constă în geneza omului izomodern, reprezentată printr-o a treia etapă a modernității, sub formă reflexivă, raționalizată și redempțională. Ce este în definitiv epoca izomodernă? Nu este altceva decât contemporaneitatea noastră aflată sub un continuum tridimensional al modernizării postmodernizării re-civilizării. Izomodernitatea (așa cum a reieșit din capitolul 3.3) nu reprezintă doar o epocă istorică: ea este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în cultura post-modernă. (trad.: Ștefania Mincu; postfață: Marin Mincu). Constanța: Editura Pontica. Vaysse Jean-Marie [1999] (2004). Inconștientul modernilor. Eseu asupra originii metafizice a psihanalizei. (trad.: Vasile Dem. Zamfirescu). București: Editura TREI. Vlăsceanu Lazăr (2007). Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă. Iași: Editura Polirom. Wage Benjamin M. Jr. (f.a.). "The Web of Life in the Life of Web: The Phillippine Experience". (http://www.cybersociology.com/files/6 internetphillipines.html, accesat la 16.05.2008). Wallerstein Immanuel [1974-1989] (1992-1993). Sistemul mondial modern (vol
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
A Generic Theory of Conflict Resolution: A Critique". În: Negotiation Journal, Ianuarie, pp. 87-96. Azar Edward E. (1990). The Management of Protracted Social Conflict: Theory and Cases. Bookfield, VT: Gower Pub. Co. Beck Ulrich, Giddens Anthony și Lash Scott (1994). Reflexive Modernisation. Politics, Tradition and Aesthetics in the Modern Social Order. Cambridge: Polity (publisher). Bercowitch Jacob (1984). Social Conflicts and Third Parties. Boulder, CO: Westview Press. Bermant Gordon, Herbert C. Kelman și Donald Warwick (editori) (1978). The Ethics of Social Intervention
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un fotoliu, iar el a început să se plimbe când încolo, când încoace, de la un perete la celălalt al încăperii. Era un om puțin înalt, subțire de talie, cu sprâncene accentuate, slab fără să fie tras, puțin bătrânicios pentru mine, reflexiv cum arăta și se plimba domol cu mâinile la spate. Focul ardea în sobă, era liniște mare și el continua plimbarea sa monotonă, gânditor. - Te-am invitat, zice, că ne cunoaștem... Scuză-mă că mă plimb... E un obicei din
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]