12,047 matches
-
a manifestat în formă pură în nicio economie modernă și se admite că el nu a existat niciodată în realitate. Într-o astfel de situație se pune problema ca, pe lângă procesul complex de autoreglare, să funcționeze și un element de reglare conștientă de dirijare a proceselor economice în măsură să diminueze amploarea (amplitudinea) oscilațiilor, să contribuie la realizarea unei stabilități (relative) a sistemului. Astfel, au fost instituite diverse forme de previzionare, prognozare, planificare sau programare a economiei în ansamblu, pe baza
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
adaptarea și aducerea în stare de compatibilitate a cererilor și ofertelor individuale și agregate, a intereselor și exigențelor cumpărătorilor și vânzătorilor. Acestea își pun amprenta asupra prețului de echilibru care se formează pe piață, în raport cu care se exercită funcția de reglare a întregii vieți economice. O a doua funcție se referă la faptul că piața este cea care intermediază vânzarea mărfurilor, recuperarea cheltuielilor și obținerea profitului de către vânzător, creând astfel posibilitatea finanțării dezvoltării și realizării altor obiective, chiar a racordării la
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fundamenteze modele de organizare și funcționare a economiei apte să ofere soluții viabile problemei rarității, să permită atenuarea conflictului dintre resursele limitate și nevoile nelimitate. Pe baza acestor modele au fost conturate sistemele economice, ca tipuri specifice de organizare și reglare a activității economice. Sistemul economic reprezintă ansamblul relațiilor și instituțiilor care caracterizează viața economică a unei societăți determinate, localizată în timp și spațiu; el semnifică o modalitate specifică de acțiune împo triva rarității, prin stabilirea unor opțiuni cu privire la problema economică
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
economice. Sistemul economic reprezintă ansamblul relațiilor și instituțiilor care caracterizează viața economică a unei societăți determinate, localizată în timp și spațiu; el semnifică o modalitate specifică de acțiune împo triva rarității, prin stabilirea unor opțiuni cu privire la problema economică fundamentală și reglarea activității economice. Primul model teoretic de sistem economic a fost conturat de Adam Smith și poartă numele de sistem economic liberal sau de piață; în cadrul acestuia, forțele naturale ale pieței sau așa-zisa „mână invizibilă” sunt cele care stabilesc modalitățile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
inițial, acele situații în care se asociau colectivitățile publice și producătorii privați pentru realizarea unor cooperări între stat și interesele private. În sens modern, economia mixtă sintetizează sistemul social din numeroase țări occidentale în care piața este un element de reglare a economiei, printre altele. Acest sistem se bazează pe două axiome: a) în numele eficienței și libertății este recunoscut și păstrat rolul reglator al pieței în alocarea resurselor și în asigurarea cadrului pentru confruntarea și armonizarea diferitelor categorii de interese; b
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
b) compensarea, completarea, contracararea și corectarea unor excese ale funcționării pieței prin intervenția și controlul statului în economie, dar și în spiritul cerințelor fundamentale și filozofiei pieței. Mijloacele intervenției statale și amploarea lor sunt diferite, dar, în sistemul economiei mixte, reglarea economică se realizează printr-un mecanism hibrid. Ca regulă generală, mecanismul economiei mixte a apărut în situațiile de criză gravă pe care le-a cunoscut sistemul social în ansamblul său ca urmare a unor zguduiri economico-sociale și din necesitatea de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
1. Proiectul unei culturi autonome nu lasă suficient spațiu necesar evacuării reziduurilor de violență care pulsează în corpul uman decăzut din starea de har (Rom. 7,14 sq). De aceea, uzul forței ajunge să fie declarat drept mecanism fatal în reglarea raporturilor din sânul societății umane, încărcând cu un pesimism tragic, de extracție greacă, o propedeutică la știința utopiei (în care modernitatea, de altfel, s-a specializat). Un decupaj în profilul „teologiei politice” și al „teologiei economice” din secolele XIV-XVI, urmat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Woodrow Wilson de la începutul secolului al XX-lea, potrivit cărora pacea este posibilă între națiuni și ea trebuie să fie favorizată prin drept (drept cosmopolitic după Kant) și instituții. Mai recent, O.N.U. este privit ca un actor de reglare a sistemului internațional. Oferind statelor un forum de discuții și de schimburi, reducând incertitudinea în relațiile interstatale, O.N.U. se concentrează pe sursele de conflicte inerente sistemului internațional și furnizează mecanisme de rezolvare a lor. Cadrul relației între O.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Noțiunea de interes național, definită în termenii puterii, este specifică paradigmei realiste.5 Potrivit realiștilor, relațiile internaționale se caracterizează printr-o structură anarhică (absența autorității internaționale asupra statelor naționale) și prin natura lor conflictuală (recursul la forță ca mijloc de reglare a conflictelor de interese interstatale). Războiul se derulează în acest context de relații, unde statele percep în permanență o stare de insecuritate, iar interesul național al unui stat constă în asigurarea securității sale. Ori, securitatea unui stat care include supraviețuirea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
program prestabilit, mai dificil de adaptat la schimbările din mediu, de aici și vulnerabilitatea lor organizațională și o mare inerție în comportament; sisteme cibernetice (cu buclă secundară) - au o arhitectură în care apare în plus o buclă secundară de control (reglare) Blocul de control analizează informațiile culese din mediu și, pe baza unui program sau a unor politici de acțiune, realizează filtrarea și prelucrarea informațiilor. Selectarea acțiunii celei mai eficiente are loc în urma desfășurării unui proces decizional complex. Caracteristic acestor sisteme
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
E., Teoria sistemelor, Editura Tehnică, București, 1973. footnote> Un sistem cu buclă secundară funcționează pe baza legăturii de tip feedback, acțiunea sistemului putând fi comparată cu o ieșire dorită/scop/țintă. Dacă există abateri între cele două mărimi, blocul de reglare, înglobat într-o astfel de arhitectură, va adopta o decizie de reglare, orientată asupra intrărilor sau chiar asupra unor activități specifice sistemului. Un astfel de sistem de feedback poate fi schematizat astfel. Funcția de reglare se poate realiza și printr-
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
secundară funcționează pe baza legăturii de tip feedback, acțiunea sistemului putând fi comparată cu o ieșire dorită/scop/țintă. Dacă există abateri între cele două mărimi, blocul de reglare, înglobat într-o astfel de arhitectură, va adopta o decizie de reglare, orientată asupra intrărilor sau chiar asupra unor activități specifice sistemului. Un astfel de sistem de feedback poate fi schematizat astfel. Funcția de reglare se poate realiza și printr-o conexiune de tip feedforward, care implică existența unui bloc/subsistem de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cele două mărimi, blocul de reglare, înglobat într-o astfel de arhitectură, va adopta o decizie de reglare, orientată asupra intrărilor sau chiar asupra unor activități specifice sistemului. Un astfel de sistem de feedback poate fi schematizat astfel. Funcția de reglare se poate realiza și printr-o conexiune de tip feedforward, care implică existența unui bloc/subsistem de monitorizare a intrărilor în sistem, cu rol predictiv, în ceea ce privește funcționarea viitoare a sistemului. Informațiile referitoare la intrările în sistem, precum și cele rezultate din
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Informațiile referitoare la intrările în sistem, precum și cele rezultate din analiza și diagnoza sistemului sunt direcționate către blocul de monitorizare și predicție. De aici, informațiile cu valoare predictivă referitoare la outputul sistemului pentru perioada următoare sunt preluate de blocul de reglare, care, printr-o procedură de analiză și comparare cu un set de standarde, norme etc., elaborează deciziile de ajustare dinamică a activității sistemului.<footnote Shelly G., Rosenblatt H., System Analysis and Design, New York, 2008. footnote> Avantajul unui sistem cu o
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
comparare cu un set de standarde, norme etc., elaborează deciziile de ajustare dinamică a activității sistemului.<footnote Shelly G., Rosenblatt H., System Analysis and Design, New York, 2008. footnote> Avantajul unui sistem cu o astfel de arhitectură constă în realizarea unei reglări anticipative, care asigură condițiile creșterii performanței sistemului și ale diminuării riscurilor. Sistemele din această clasă se întâlnesc în practică în contextul sistemelor financiar-contabile ca, de exemplu, sistemele cu costuri standard, sistemele cu audit intern, control operativ al producției, sistemele de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
detectarea unor surse noi de apă. James Lovelock a lansat ipoteza Gaia, fiind convins că viața, în ansamblul său, interacționează cu mediul fizic, astfel încât nu numai că menține Pământul locuibil, dar și îmbunătățește continuu condițiile pentru perfecționarea proceselor vieții. Această reglare se realizează printr-un sistem de feedback asemănător acelora implicate în homeostazie sau acel mecanism prin care fiecare organism își menține un mediu intern stabil.<footnote Lovelock, J.E. (1979), Gaia - A New Look on Earth, Oxford University Press. footnote> Lester
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
rolurilor; - structurile de rol; - sistemul informațional și comunicarea. Temeiurile pe baza cărora activitatea organizată s-a convertit în organizație au fost următoarele: depășirea unor limite individuale prin potențarea capacităților personale ale membrilor componenți în desfășurarea comună a acțiunilor; ordonarea și reglarea activității prin sistemul de reguli cu rol coordonator. Tot prin intermediul acestora se produce și o mai bună raționalizare a timpului; accesul la conservarea și la transferul achizițiilor pozitive ale experienței perene dobândite în urma procesului de „conviețuire organizațională”; efortul și necesitatea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
studierea clasei din perspectiva descrisă anterior o realizează la nivelurile teoriei și tehnologiei pedagogice este indubitabilă. Conceptualizări specifice ca: operativitate, competență, coordonare, organizare, îndrumare, decizie, eficiență ș.a.m.d. constituie factori de progres, de asigurare a eficienței activității pedagogice, de reglare a optimalității și de ridicare a randamentului procesului educațional. Se poate afirma cu suficientă energie că, în relația cu didactica, „managementul clasei nu are decât granițele pe care i le instituie teoreticienii care se preocupă de studiul ei” (Popescu, V.
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în clasa de elevi, menționăm pe cele de: sursă de informații, consilier, mediator, evaluator, coordonator sau organizator etc. Normele reprezintă reguli de conduită recunoscute și acceptate de toți membrii grupului educațional și prescriu modele de comportament. Ele au rol de reglare și de evaluare a grupului și pot fi: după un anumit criteriu, de tip constitutiv (cu referire la activitatea de învățare) sau instituționale (cu referire la specificul instituției), iar, după un alt criteriu, implicite și explicite. Normativitatea, s-a constatat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
joc preferat, o poveste reprezentativă pentru clasă, câteva seturi de fotografii cu membrii clasei constituie tot atâtea ocazii de configurare indusă unei culturi expresive și mai târziu instrumentale la nivelul clasei de elevi, prin intermediul unor pârghii, de construcție și de reglare, de tip managerial. 3.2. Dimensiunea psihologictc "3.2. Dimensiunea psihologic\" Dimensiunea psihologică reprezintă cea de-a doua dominantă structurală a managementului clasei de elevi și are în vedere atât caracteristicile de ordin psihologic strict, cât și pe acelea care
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de a observa anumite transgresări normative, care vor putea reconsidera total răspunsul elevilor față de anumite intervenții sau atitudini ale cadrelor didactice. Ceea ce se poate spune despre norme și reguli, în general, este faptul că au funcții majore cum ar fi: - reglarea comportamentului de atenuare a potențialelor surse de conflict; - susțin un schimb de recompense care motivează părțile contractante ale normei să rămână într-o relație, într-o legătură (vezi Laing, 1994). În ceea ce privește contrastul de tip valoric între cultura profesorilor și cultura
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vedere profesoral, elevii sunt nemotivați și frustrați. Un minus al individualizării îl constituie acela că elevul nu are realmente oportunitatea de a observa competența profesorului, cele zece minute acordate săptămânal unui asemenea exercițiu relațional fiind insuficiente. Un rol primordial în reglarea mecanismelor influenței educaționale îl au spațiul personal și teritorialitatea. Hall (1966) declara că omul nu se termină acolo unde se termină epiderma lui, fiind posesorul unui spațiu personal care nu se vede, iar Hayduk (1978) edifica modelul trifactorial al spațiului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ar fi, nu poate să conducă de la sine, prin ea însăși, la atingerea obiectivelor propuse, fiind necesară o succesiune de activități organizatorice și motivaționale. Aplicarea vizează: - comunicarea deciziei; - explicarea și motivarea ei în fața elevilor; - organizarea acțiunii practice; - controlul îndeplinirii deciziei; - reglarea optimală a acțiunii; - adoptarea unor decizii de corecție a deciziei inițiale; - evaluarea rezultatelor finale. 1. Comunicarea deciziei La nivelul acestei subetape se urmărește ca decizia să ajungă la timp la elevi și fără deformări. De claritatea deciziei depinde, în bună
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
incipiente și, astfel, evitată. Cauzele ar putea fi: insuficienta înțelegere a conținutului deciziei sau o eventuală obtuzitate ori rea-voință a elevilor-„problemă”. Din acest punct de vedere, participarea directă a cadrului didactic la control (preventiv sau corectiv) este definitorie. 5. Reglarea optimală a acțiunii se realizează prin suporturi motivaționale repetate, exercitate de către managerul școlar (sprijin, încurajări). Aceste metode trebuie folosite și epuizate înainte de a folosi constrângerea. 6. Deciziile de corectare a acțiunii reprezintă calitatea intrinsecă a oricărei decizii eficiente (cu atât
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
joc preferat, o poveste reprezentativă pentru clasă, câteva seturi de fotografii cu membrii clasei constituie tot atâtea ocazii de configurare indusă unei culturi expresive și mai târziu instrumentale la nivelul clasei de elevi, prin intermediul unor pârghii de construcție și de reglare, de tip managerial. 2.2. Dimensiunea psihologictc " 2.2. Dimensiunea psihologic\" Modul de concretizare structural-integrativă a capacității de muncă a elevilor în legătură directă cu managementul clasei de elevi se prezintă astfel: - capacitatea de învățare („învățarea normativă”); - trăsăturile de personalitate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]