2,802 matches
-
și performanța prin intermediul standardelor. Utilizarea principiilor devine o acțiune cu caracter preventiv în furnizarea și aprecierea comportamentală a auditurilor iar utilizarea standardelor o acțiune de evaluare. Comportamentul auditorului este determinat de aptitudinile, competențele, abilitățile și cunoștințelor deținute și de atitudinea relațională. Deontologia profesiei de auditor este guvernată de o serie de activități care se desfășoară în conformitate cu un ansamblu de reguli și îndatoriri. Pentru ca deontologia profesiei să fie respectată este necesară stabilirea unor principii care să fie grupate în coduri de conduită
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
cale; • baze de date în rețea - datele sunt reprezentate ca într-o mulțime de ierarhii, în care un membru al ei poate avea ori câți superiori, iar la un subordonat se poate ajunge pe mai multe căi; • baze de date relaționale - structura de bază a datelor este aceea de relație - tabel, limbajul SQL (Structured Query Language) este specializat în comenzi de manipulare la nivel de tabel. Termenul relațional a fost introdus de un cercetător al firmei IBM dr. E. F. Codd
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
la un subordonat se poate ajunge pe mai multe căi; • baze de date relaționale - structura de bază a datelor este aceea de relație - tabel, limbajul SQL (Structured Query Language) este specializat în comenzi de manipulare la nivel de tabel. Termenul relațional a fost introdus de un cercetător al firmei IBM dr. E. F. Codd în 1969 cel care a enunțat cele 13 reguli de bază necesare pentru definerea unei baze de date relaționale. Baza de date relațională reprezintă o mulțime structurată
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
comenzi de manipulare la nivel de tabel. Termenul relațional a fost introdus de un cercetător al firmei IBM dr. E. F. Codd în 1969 cel care a enunțat cele 13 reguli de bază necesare pentru definerea unei baze de date relaționale. Baza de date relațională reprezintă o mulțime structurată de date, accesibile prin calculator, care pot satis face în timp minim și într-o manieră selectivă mai mulți utili zatori. Această mulțime de date modelează un sistem sau un proces din
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
nivel de tabel. Termenul relațional a fost introdus de un cercetător al firmei IBM dr. E. F. Codd în 1969 cel care a enunțat cele 13 reguli de bază necesare pentru definerea unei baze de date relaționale. Baza de date relațională reprezintă o mulțime structurată de date, accesibile prin calculator, care pot satis face în timp minim și într-o manieră selectivă mai mulți utili zatori. Această mulțime de date modelează un sistem sau un proces din lumea reală și servește
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Asigurarea legăturilor între date - corespund asocierilor care se pot realiza între obiectele unei aplica ții informatice. Orice SGBD trebuie să permită definirea și descrierea structurii de date, precum și a legăturilor dintre acestea, conform unui model de date (de exemplu modelul relațional). 7. Administrarea și controlul datelor - sunt asigurate de SGBD, în sensul că datele pot fi folosite de mai mulți utili zatori în același timp, iar utilizatorii pot avea cerințe diferite și care pot fi incompatibile. SGBD trebuie să rezolve proble
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
fișa tehnică care trebuie să conțină rubricile: • Program - nume; • Scop; • Parametri; • Variabile - de intrare, de ieșire; • Explicații sub formă de comentarii în programele sursă; • Programul sursă. 3. Sisteme de gestiune a bazelor de date re laționale - SGBDR 3.1. Modelul relațional al datelor SGBDR se definește ca fiind un sistem de gestiune care utilizează organizarea datelor conform modelului relațional. Conceptul de bază al modelului relațional este acela de rela ție/tabelă (limbajul SQL specializat în comenzi de manipula re la nivel
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
formă de comentarii în programele sursă; • Programul sursă. 3. Sisteme de gestiune a bazelor de date re laționale - SGBDR 3.1. Modelul relațional al datelor SGBDR se definește ca fiind un sistem de gestiune care utilizează organizarea datelor conform modelului relațional. Conceptul de bază al modelului relațional este acela de rela ție/tabelă (limbajul SQL specializat în comenzi de manipula re la nivel de tabelă). 3.1.1. Structura relațională a datelor Structura relațională a datelor cuprinde următoarele componente. Domeniul - ansamblul
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Programul sursă. 3. Sisteme de gestiune a bazelor de date re laționale - SGBDR 3.1. Modelul relațional al datelor SGBDR se definește ca fiind un sistem de gestiune care utilizează organizarea datelor conform modelului relațional. Conceptul de bază al modelului relațional este acela de rela ție/tabelă (limbajul SQL specializat în comenzi de manipula re la nivel de tabelă). 3.1.1. Structura relațională a datelor Structura relațională a datelor cuprinde următoarele componente. Domeniul - ansamblul de valori caracterizat printr-un nume
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
fiind un sistem de gestiune care utilizează organizarea datelor conform modelului relațional. Conceptul de bază al modelului relațional este acela de rela ție/tabelă (limbajul SQL specializat în comenzi de manipula re la nivel de tabelă). 3.1.1. Structura relațională a datelor Structura relațională a datelor cuprinde următoarele componente. Domeniul - ansamblul de valori caracterizat printr-un nume (domeniu de valori). El poate fi precizat explicit - prin enumerarea tuturor valorilor care aparțin domeniului - sau implicit prin precizarea proprietăților pe care le
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
gestiune care utilizează organizarea datelor conform modelului relațional. Conceptul de bază al modelului relațional este acela de rela ție/tabelă (limbajul SQL specializat în comenzi de manipula re la nivel de tabelă). 3.1.1. Structura relațională a datelor Structura relațională a datelor cuprinde următoarele componente. Domeniul - ansamblul de valori caracterizat printr-un nume (domeniu de valori). El poate fi precizat explicit - prin enumerarea tuturor valorilor care aparțin domeniului - sau implicit prin precizarea proprietăților pe care le au valorile din domeniu
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
elimi nând dependența de poziție, se asociază fiecărei coloane un nume distinct - atribut. În timp ce tuplurile sunt unice, un domeniu poate apare de mai multe ori în produsul cartezian pe baza căruia este definită relația. 3.1.2. Operații în algebra relațională Reuniunea - operație în algebra relațională, definită pe două relații R1 și R2, ambele cu aceeași schemă, ce constă din construirea unei noi relații R3, cu schema identică cu R1 și R2, având drept extensie tuplurile din R1 și R2 luate
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
se asociază fiecărei coloane un nume distinct - atribut. În timp ce tuplurile sunt unice, un domeniu poate apare de mai multe ori în produsul cartezian pe baza căruia este definită relația. 3.1.2. Operații în algebra relațională Reuniunea - operație în algebra relațională, definită pe două relații R1 și R2, ambele cu aceeași schemă, ce constă din construirea unei noi relații R3, cu schema identică cu R1 și R2, având drept extensie tuplurile din R1 și R2 luate împreu nă, o singură dată
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
operație care constă din construirea unei noi relații R3, a că rei schemă se obține din concatenarea schemelor relațiilor R1 și R2, și a cărei extensie cuprinde toate combinațiile tuplurilor din R1 cu cele din R2. Proiecția - operație din algebra relațională definită asupra unei relații R, ce constă din construirea unei noi relații P, în care se regăsesc numai acele atribute din R specificate explicit în cadrul operației. Suprimarea unor atribute din R însemnă efectuarea unor tăieturi verticale asupra lui R și
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
acele atribute din R specificate explicit în cadrul operației. Suprimarea unor atribute din R însemnă efectuarea unor tăieturi verticale asupra lui R și pot avea ca efect apariția unor tupluri duplicate, care se cer a fi eliminate. Selecția - operație în algebra relațională definită asu pra unei relații R, care constă din construirea unei relații S, a cărei schemă este identică cu cea a relației R și a cărei exten sie este constituită din acele tupluri din R care satisfac o con diție
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
acele tupluri din R care satisfac o con diție explicită în cadrul relației. Deoarece nu toate tuplurile din R satisfac condiția, selecția înseamnă efectuarea de tăie turi pe orizontală asupra relației R, adică eliminarea de tupluri. Joncțiunea (join-ul) - operație în algebra relațională definită pe două relații R1 și R2, care constă din construirea unei noi relații R3, prin concatenarea unor tupluri din R1 cu tupluri din R2. Se concatenează acele tupluri din R1 și R2 care satisfac o anumită condiție, specificată explicit
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
condiția de concatenare. Cel mai impor tant tip de join din punct de vedere al utilizării este equijoin ul, care este o joncțiune dirijată de o condiție de forma: Atri but din R1 = Atribut din R2 Intersecția - operație din algebra relațională definită pe două relații R1 și R2, ambele cu aceeași schemă, care con stă din construirea unei noi relații R3, cu schema identică cu a operanzilor și cu extensia formată din tuplurile din R1 și R2. Diviziunea - operație din algebra
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
definită pe două relații R1 și R2, ambele cu aceeași schemă, care con stă din construirea unei noi relații R3, cu schema identică cu a operanzilor și cu extensia formată din tuplurile din R1 și R2. Diviziunea - operație din algebra relațională definită asupra unei relații R, care constă din construirea cu ajutorul unei relații r a relației Q. Tuplurile relației Q concatenate cu tuplurile relației r permit obținerea tuplurilor relației R. 3.1.3. Optimizarea cererilor de date Se realizează în două
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
relații r a relației Q. Tuplurile relației Q concatenate cu tuplurile relației r permit obținerea tuplurilor relației R. 3.1.3. Optimizarea cererilor de date Se realizează în două etape: 1. exprimarea cererilor de date sub forma unor expresii algebrice relaționale care au la bază echivalența dintre calcu lul relațional și algebra relațională, 2. aplicarea unor transformări algebrice asupra expresi ilor obținute în etapa precedentă, în scopul obținerii unor expresii echivalente cu cele inițiale, dar care să fie executate mai eficient
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
cu tuplurile relației r permit obținerea tuplurilor relației R. 3.1.3. Optimizarea cererilor de date Se realizează în două etape: 1. exprimarea cererilor de date sub forma unor expresii algebrice relaționale care au la bază echivalența dintre calcu lul relațional și algebra relațională, 2. aplicarea unor transformări algebrice asupra expresi ilor obținute în etapa precedentă, în scopul obținerii unor expresii echivalente cu cele inițiale, dar care să fie executate mai eficient. Prin deplasarea operațiilor de selecție cât mai la stânga expresiilor
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
r permit obținerea tuplurilor relației R. 3.1.3. Optimizarea cererilor de date Se realizează în două etape: 1. exprimarea cererilor de date sub forma unor expresii algebrice relaționale care au la bază echivalența dintre calcu lul relațional și algebra relațională, 2. aplicarea unor transformări algebrice asupra expresi ilor obținute în etapa precedentă, în scopul obținerii unor expresii echivalente cu cele inițiale, dar care să fie executate mai eficient. Prin deplasarea operațiilor de selecție cât mai la stânga expresiilor algebrice se reduce
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
obținu te prin proiecție se face prin ordonarea tuplurilor. Selecția reduce numărul tuplurilor ce trebuiesc ordonate facilitând operația de proiecție. 3.2. Regulile lui Codd Detalierea caracteristicilor pe care trebuie să le prezin te un SGBD pentru a fi considerat relațional s-a facut de E. F. Codd în 1985 sub forma a 13 reguli. 1. - Gestionarea datelor la nivel de relație. Toate informațiile din baza de date sunt gestionate nu mai prin mecanisme relaționale. Rezultă că SGBD-ul trebuie să
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
un SGBD pentru a fi considerat relațional s-a facut de E. F. Codd în 1985 sub forma a 13 reguli. 1. - Gestionarea datelor la nivel de relație. Toate informațiile din baza de date sunt gestionate nu mai prin mecanisme relaționale. Rezultă că SGBD-ul trebuie să-și îndeplinească toate funcțiile utilizând ca unitate de in formație mulțimea, adică să utilizeze limbaje (SQL) care să opereze la un moment dat pe o întreagă relație. 2. - Reprezentarea logică a datelor Informațiile din
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
-ul trebuie să-și îndeplinească toate funcțiile utilizând ca unitate de in formație mulțimea, adică să utilizeze limbaje (SQL) care să opereze la un moment dat pe o întreagă relație. 2. - Reprezentarea logică a datelor Informațiile din baza de date relațională trebuie să fie repre zentate explicit la nivel logic într-un singur mod și anume ca valori în tabelele de date. Rezultă că toate datele trebuie să fie memorate și prelucrate în același mod. Informațiile pri vind numele de tabele
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
și prelucrate în același mod. Informațiile pri vind numele de tabele, coloane, domenii, definițiile tabelelor virtuale, restricțiile de integritate trebuie să fie memorate tot în tabele de date (catalog). 3. - Garantarea accesului la date Accesarea informațiilor din baza de date relațională se va face prin specificarea numelui tabelei, a valorii cheii pri mare și numelui de coloană. 4. Valorile null SGBD trebuie să permită declararea și manipularea va lorilor null, cu semnificația unor date lipsă sau inaplicabile. Valorile null, care diferă
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]