2,352 matches
-
tot plăcinte și găini fripte. Iar la urmă vă plătește și dințăritul... Vorba ceea: picioare de cal, gură de lup, obraz de scoarță și pântece de iapă se cer unui popă, și nu-i mai trebuie altăceva.” Comicul de caracter reliefează defecte generalumane pe care le sancționează prin râs. Prezent în creațiile literare din diferite epoci, comicul de caracter este dominant în clasicism. Vicii cracteristice oamenilor din toate timpurile, ca avariția, ipocrizia, parvenitismul, semidoctismul, îngâmfarea, nedreptatea, sunt denunțate în comediile lui
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
continentale și orientale. De aceea, ofensiva diplomatică a fost reluată de succesorul lui Verninac la conducerea Misiunii diplomatice a Franței la Istanbul, Jean Baptiste Annibal Aubert du Bayet. Acesta din urmă a fost acreditat, însă, cu rangul de ambasador, ceea ce reliefa decizia Franței Republicane de a restabili vechile raporturi diplomatice franco-otomane, la nivel de ambasada, datorită importanței deosebite pe care o avea capitala Imperiului Otoman, din perspectiva sistemului său politic european. De aceea, ca și predecesorul său, el a făcut eforturi
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
factor activ al problemei orientale, ea trebuia, însă, să devină contingenta cu zona afectată de această chestiune. Era un deziderat formulat într-un alt document, redactat de Tadeusz Mostowski, datând din 22 noiembrie 1806. În această ordine de idei, el reliefa necesitatea că un prinț francez să fi putut domni într-o Polonie suverană și puternică care nu putea deveni, ca atare, decât dacă granițele sale ar fi fost extinse "jusqu'à șes limites naturelles, qui șont: l'Oder à l
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
1807, care stipula crearea unei noi formațiuni statale în Europa Centrală și de Nord, anume Ducatul Varșoviei, sub sceptrul regelui Saxoniei 217. Fptul că urma a fi constituit doar din provinciile fostului stat polonez anexate de Prusia după anul 1772, reliefează intenția lui Napoleon de a reduce la minimum cu putință puterea Prusiei în spațiul german, dar și de a evita să-i ofere lui Alexandru I cel mai vag motiv de suspiciune în ceea ce privește planurile sale față de Rusia 218. Această dorință
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la prospérité et le bien être du Duché de Varșovie exige qu'il soit dans leș bonnes graces de V.M." (s. Ven.C.) (cf., loc. cît., fond cît.); căci, potrivit opiniei istoricului Edouard Driault, condițiile impuse prin pacea de la Viena reliefează faptul că "de pluș en plus, avec une constance remarquable, Napoléon se réservait l'Orient comme son domaine; îl en tenait éloignés șes rivaux leș gouvernements anglais, russe et autrichien. Par l'Illyrie îl pouvait y faire sentir plus directement
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
state nordice, "relativement à l'empire de la mer et de commerce que des succès non interrompus ont mis l'Angleterre et état de s'arroger et dont îl leur importe à toutes de s'affranchir"323. Așadar, instrucțiunile în discuție reliefau interesele Prusiei, în calitate de putere comercială a Nordului Europei și din această perspectivă era atunci interesată că Franța "et șes alliés reprendre leur ancien rôle et tenir de nouveau l'équilibre du commerce"324. La această acțiune trebuia, credea regele, să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
o idee străină, de altfel, spiritului otoman, dar practicată, deja, în Europa civilizată a sfârșitului de secol XVIII. Anume, diminuarea discriminărilor etnice și religioase, pentru a se asigura accesul tuturor supușilor capabili la funcții în administrație. În ceea ce privește politica externă, el reliefa necesitatea înființării de reprezentante diplomatice permanente otomane în străinătate, precum și cea a respectării angajamentelor asumate pe plan extern de Poartă Otomană. Pledoariile sale au avut oarecare efect, atunci, adică la începutul anului 1793, de vreme ce reis efendi, Mehmed Rașid efendi, l-
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de a suspenda plata subsidiilor, atât de necesare pentru finanțarea cheltuielilor amintite 48. Această necesitate era reclamata, de altfel, nu numai de situația politică din Europa de Nord-Est, ci, susținea el, de întreaga conjunctură politică de pe Continent care ar fi reliefat, o dată în plus, comunitatea de interese, în plan internațional, turco-suedeză49. Deși diplomația suedeză aducea noi argumente în susținerea poziției Suediei în problema subsidiilor, precum tentativă mascată a Rusiei de a sprijini o lovitură de stat în Suedia, în vara anului
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pentru întregul interval 2019-2024. Normele juridice de plafonare au caracter general, fără a face distincție în funcție de personalul bugetar beneficiar, fără a se face referire la un anumit spor, indicându-se categoria generică a sporurilor, și fără a fi reliefată vreo rațiune care să justifice un regim derogatoriu în privința sporului pentru condiții de muncă. Așa fiind, limitarea legală a cuantumului sporurilor este aplicabilă în privința sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, pentru toate categoriile de personal plătite
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
Newt urlă și Tim sări de pe scaun. Mama lor smulse viziera căștii și o aruncă cât colo, fără să-i pese de instrumentele delicate pe care le-ar putea strica. În ochi i se citea teroarea, iar tendoanele gâtului se reliefau puternic. Trecu pe lângă copii și apucă microfonul din tabloul de bord urlând: ― Mayday! Mayday! Aici Alpha Kilo doi patru nouă și chem Controlul din Hardley. Repet. Aici Alpha Kil... Newt abia o auzea. Își ținea mâinile lipite de gură pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în discursul jurnalistic, pentru că anulează obiectivitatea sa. De exemplu, în textul de mai sus, nu există nici un argument valabil, dincolo de o intuiție personală, pentru ideea textului. Toate aceste ilustrări au evidențiat tehnicile de manipulare în cadrul discursului jurnalistic prin încălcarea obiectivității, reliefând marea diversitate a acestora și posibilitățile reale de influențare ilegitimă a opiniei publice. IV.2. Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
un răspuns la întrebarea dacă România va abandona politica desfășurată până la înlocuirea lui Titulescu 207 iar în aceeași zi, “Le Quotidien” sublinia faptul că demiterea ministrului de externe român “are o importanță europeană“208. La 3 septembrie 1936, “Le Jour” reliefa “modul atât de brutal“ prin care fusese demis Titulescu care era considerat o persoană cu multă experiență, stimat de Europa și un adevărat prieten al Franței. Articolul se încheie cu mențiunea că este în interesul României “să repare eroarea comisă
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
că acesta reprezenta punctul cel mai înalt “ale unei lungi lupte între forțele reacționare ale țării influențate de naziștii germani și omul al cărui nume este sinonim cu alianța tradițională între România și Franța democratică”. Numărul de la 2 septembrie 1936 reliefa entuziasmul celor care erau împotriva Micii Cotidianul concluziona că înlăturarea lui Titulescu era sinonimă cu triumful fascismului 218. “Evening Standard”, la 1 septembrie 1936, în editorialul “Titulescu” sublinia faptul că timp de peste 20 de ani ministrul de externe român “a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
unei politici” (de securitate colectivă n. ns.), era “omul menținerii tratatelor de pace la a căror redactare a contribuit”, era omul alianței cu Franța, Rusia, Mica Înțelegere și Anglia“ și “omul care se pronunța pentru menținerea statusquo -ului european“. Se reliefa faptul că “la Geneva a avut o situație unică. Pozițiunea sa ca reprezentant al Micii Înțelegeri îi dădea autoritatea unui reprezentant de mare putere”. Ziarul conchidea că la originea demiterii lui Titulescu se afla politica acestuia “favorabilă înțelegerii cu Franța
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
fascist din Europa Centrală”220. “ Manchester Guardian” (1, 2 septembrie 1936), “NewsChronicle”(1septembrie1936),“DailyInde pendent “ (1 septembrie 1936),“Manchester Evening News“ (1 septembrie 1936), “Glasgow Herald“(2 septembrie 1936), “Sheffield Telegraph“ (2 septembrie 1936) și “The Scotsman” (2 septembrie 1936) reliefau faptul că demiterea lui Nicolae Titulescu era rezultatul atitudinii negative a Germaniei și Italiei față de politica promovată de acesta, că acestă înlocuire situa România în rândul statelor fasciste europene, că statul român urma să adopte o atitudine “mai independentă față de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
națiunii și implicit și a reflectării acesteia în conștiința indivizilor sub forma identității și identificării naționale. Chiar dacă teza radical modernistă a caracterului inventat al națiunii (Gellner, 1983) a fost ulterior revizuită prin amendamentele introduse de A.D. Smith (1986) care a reliefat continuitățile istorice prin indicarea "originilor etnice ale națiunilor", concluzia că națiunea este esențialmente un produs al epocii moderne rămâne în picioare. În al doilea rând, "deșteptarea" națională sugerează o schimbare de gestalt, un proces cvasi-instantaneu de conștientizare a realei apartenențe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a specializării și ramificării interne, manualul școlar ca instrument pedagogic, este la rândul ei înglobată în contururile mai ample ale câmpului literar, cu întreaga sa economie simbolică de producție, circulație și consum de bunuri culturale livrești. Se impune a fi reliefat, în acest caz, condiția de triplă încastrare a manualului, o dată în cadrele literaturii didactice, la rândul ei formând o provincie lăuntrică și tributară structural câmpului literar înăuntrul cărui sistem operează. Al treilea și cel mai cuprinzător cerc de încastrare este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Bălgrad (singurul centru cultural și eclezial ortodox și românesc în perioada respectivă) a Bucoavnei de la 1699, aceasta devenind astfel prima carte școlară românească (Ghibu, 1975, p. 33) [1916]. Piatră de temelie a învățământului românesc, însemnătatea didactică a Bucoavnei a fost reliefată prin tipărirea unei ediții critice în 1989 (conținând reproducerea în facsimil a textului original însoțită în paralel de transpunerea lui în alfabet latin), în care autorii studiului introductiv arată că aceasta este "întâiul manual sistematic din istoria școlilor românești din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
copil să fie om bun și cinstit în societate și în nația sa" (Pleșoianu, 1828, p. 3). Sarcina asumată a educației este plămădirea de oameni cu cinste, mădulare ale comunității morale din care sunt parte integrantă. Educația patriotică, deși puternic reliefată în textul abecedarului, vine ca un scop secundar, subordonat educației morale. Abecedarele publicate ulterior își pierd orice conținut patriotic, revenind la formula anterioară a cărților cu mesaje aproape totalmente religioase. Spre exemplu, Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
geografic, teritoriul dacic). Interacțiunea romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria Romaniloru. Principiul lui Șincai în datarea momentului cronogentic își găsește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Legea instrucțiunii publice din 1864 ca principiu fundamental al învățământului, statisticile arată o diferență de gen evidentă în ceea ce privește accesul la educație. Din totalul elevilor înscriși, 65,6 sută sunt băieți, în timp ce doar 34,4 la sută sunt fete. Statisticile mai reliefează discrepanța semnificativă existentă între totalul elevilor înscriși în sistemul de învățământ și totalul celor care au urmat regulat cursurile, participând efectiv la procesul de instrucție publică. Din cei 522.235 de elevi săteni înscriși, doar 394.774 au urmat cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Antoninilorŭ [96 e.n.-192 e.n.], se recunoscù acumŭ [în timpul lui Constantin] ca religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați deja înainte de Constantin" (1861, p. 42), iar întrucât Roma continua să fie păgână, munca de botezare a barbarilor a căzut în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu aceste orizonturi înainte de orice un sentiment al destinului [istoric], trăit tot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etno-politică. Istoria politică a Transilvaniei, atât de intim asociată de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în devenirea poporului român, ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fac parte deadreptul din istoria universală" (p. 3). Retardul istoric atât de acut prezent în conștiința națională românească nu putea fi minimalizat doar prin elevarea anumitor momente eroice ale trecutului românesc la nivelul istoriei occidentale. Un leitmotiv sacrificial, care să reliefeze victimizarea poporului român înspre binele Europei creștine oferea o explicație mult mai confortantă. Iar istoriografia românească a găsit raționalizarea justificativă: statele române și-au epuizat energiile creative în stăvilirea înaintării Islamului. Astfel, chiar dacă "n-a avut niciun plan, iar cucerirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]