1,648 matches
-
noile mijloace de transport și de fenomenul globalizării - care afectează nu numai sfera economică sau politică, ci și pe cea religioasă. Spre exemplu, anual, peste trei milioane de pelerini sosesc la Mecca sau la Roma. În plus, numeroasele forme de religiozitate care apar În modernitate generează, și ele, locuri sacre și pelerinaje. Astfel, după M.A. York (2002), așa-numitele religii păgâne guvernează pelerinajele de la Stonehenge, Tara și Avebury (Anglia), Broceliande (Franța), munții Pădurea Neagră și Hertz (Germania) sau muntele Shasta
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În experiența bolii și a suferinței, chiar și această relație suferă o sfidare profundă: poate fi obiect de încercare, determinând bolnavul să pună în dubiu existența lui Dumnezeu, sau poate fi momentul forte pentru o recuperare adevărată și proprie a religiozității și a credinței lui. Al patrulea pasaj, de la persoana bolnavă la ființa umană „radicală și finală”. Este vorba de surprinderea omului în radicalitatea și în finalitatea lui, adică în rădăcinile sale și cu referire la destinul său ultim. În perspectiva
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
la care se referă. Conform lui G. Piana, această interpretare negativă a fost una din cauzele discriminării sociale a bolnavului, agravată de procesele de izolare și de excludere. Iudaismul creștin vorbește despre un raport inerent cu boala, concepție legată de religiozitatea cultuală, după cum apare în Cartea Leviticului, în cartea lui Tobia și în alte izvoare culturale care îi privesc pe esenieni, rabini sau alte școli. Acest cadru ne poate apropia de o înțelegere mai profundă și mai autoritară a povestirilor neo-testamentare
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
atunci cînd destinul bate la poată, fără ca acea bătaie să fie (ca la Beethoven) introducerea la o simfonie. 30. Kierkegaard despre humor Pentru Kierkegaard, humorul era un punct de vedere deasupra căruia se situa punctul de vedere reliogios. Și orice religiozitate adevăratăavea pentru el un caracter tragic. La cel ce va să fie în stare religioasă, reprezentarea divinității trebuie să opereze transformator asupra întregului mod de a-și duce viața, conform concepției lui Kierkegaard. Nici o condiție umană nu poate avea valoare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în lume odată cu omul lui Dumnezeu. Tot restul este lipsit de valoare sau dușman al valorii. Creștinismul începuturilor este un marș funebru. Pentru creștinismul adevărat, viața este o suferință, o durere ce nu e provocată, ca în orice formă de religiozitate, de exigența absolută a reprezentării lui Dumnezeu, ci de faptul că există o valoare numai într-un singur punct al existenței, pe cînd tot restul zace în întuneric. Nu mă acup aici mai de aproape de problema dacă Kiekergaard are dreptate
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
putea lua în Grecia. Informații despre locuință: A.T. locuiește împreună cu mama si frații într-o casă alcătuită din șase camere, amenajată corespunzător. Situația materială a clientei: Analiza câmpului de forțe. Puncte tari: potențialul ridicat al elevei, perseverență si fermitate, religiozitate, altruism, responsabilitate. Puncte slabe: * comportament antisocial, * rezistență la schimbare, * impulsivitate. Nevoile si așteptările clientului. * de ce anume are nevoie clientul * suport în dobândirea abilităților sociale, * sprijin în consolidarea relației afective cu mama, * stimulare în redobândirea interesului pentru școală, * suport în acceptarea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
un limbaj universal, acela al mâinii. Lui Pitagora i se atribuie inventarea termenului philo-sophia, cunoaștere ezoterică destinată doar inițiaților, întrucât se poate distinge între gândire magică, mitică și pragmatică: prima calitate a limbii mâinii este sincretismul; se poate observa o religiozitate difuză în ceea ce privește mâna, o revelație dincolo de rațiune și o cunoaștere inițiatică, enigmatică, incomprehensibilă secretă și profundă. Datorită elementului revelatoriu și negrăit, limbajul mâinii este socotit sacru și este interpretat întrucât, tradus în cuvinte, își pierde valoarea semnelor sincretice și își
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și omul să se afirme, adaptându-se. Enigmaticii oameni de Neanderthal așezau în groapa celor decedați, unelte și hrană. După epoca silexului urmează cea a pictatului pe pereții grotelor, în care se afla altarul focului sacru și al dansurilor rituale. Religiozitatea omului a fost un alt dat al superiorității sale față de animale. Rațiunea manifestată din timpuri străvechi funcționând, grija omului a depășit sfera nutriției, instinctului sexual și a agresivității intertribale, căutând să răspundă cerințelor spiritului și tot mai mulți cercetători afirmă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sacralitate, integrarea sacrului în viața omului, trăirea lui în lumea sacrului și îngemănarea sacrului cu profanul. Cunoașterea și asumarea mitului înseamnă pentru om, după Lucian Blaga, revelarea misterului, privilegiul de a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cele mai bune zile ale lui Talma, mulțimea nu a fost mai considerabilă. De la locurile de sub acoperiș, până la locurile rezervate muzicienilor, totul este invadat. Se câștigă cinci mii de franci cu niște piese care câștigau cinci sute; se ascultă cu religiozitate, se aplaudă cu entuziasm Horace, Mithridate, Cinna; se plânge la Andromaca și la Tancrède." 6. Teatrul naturalist Cu naturalismul se operează o reîntoarcere în forță a realismului scenic pe care îl proslăvea drama burgheză. Zola (1840-1902), care îi este marele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
servi unui asemenea scop Înainte de o eventuală demonstrație. Să nu se Înțeleagă greșit acest avertisment. Oricât ar fi de stimulative și poate chiar instructive În faza de interpretare sau În Încercarea de a realiza o schiță generică a așa-zisei „religiozități” umane, aceste metode nu sunt utile În faza de producere a datelor sau În critica izvoarelor. Defectul lor intrinsec constă În aceea că, literalmente, crează o prejudecată asupra Încercării de a descoperi posibila originalitate și diversitate a manifestărilor religioase umane
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
culturale ca la recipiente de culturi de o complexitate socială comparabilă: deci recipiente de manifestări religioase cu diferențe comparabile În legătură cu celelalte aspecte ale culturii. Tocmai În acest sens, În cele ce urmează vor fi explorate, În ordine, primele urme de religiozitate, apoi formele religioase ale paleoliticului și, În final, religiile neolitice și postneolitice. 6. PRIMELE VESTIGII: OMUL ȘI MOARTEATC "6. PRIMELE VESTIGII \: OMUL ȘI MOARTEA" Dacă se Încearcă, străbătând Înapoi În timp, depistarea exemplelor din ce În ce mai arhaice ale elementelor diagnostice ale acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
incinerarea era rezervată copiilor: este vorba despre cele mai vechi cazuri de incinerare cunoscute. S-au găsit dovezi că, douăzeci de mii de ani mai târziu, În Australia, se practica deformarea artificială a capului. E posibil să fi fost implicată religiozitatea. În Orientul Apropiat, cu 12 000 Î.Hr., vânătorii-culegători, tot mai sedentari, acordă o atenție ideologică anumitor animale: gazele, principala sursă de hrană; capre sălbatice; păsări răpitoare. Aripi ale prădătoarelor și capete ale caprelor adunate Într-o depunere rituală Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diacronic al acestei mase de date, Gimbutas a considerat posibilă identificarea unui sistem și a unui panteon: zeițe, zei, „epifaniile” sau manifestările lor divine (mai ales sub forma animalelor), o cosmologie asociată, scene de cult, veșmintele și caracteristicile celor consacrați. Religiozitatea privată și publică, sărbătorile religioase periodice, Însuflețite de emoțiile „dramei rituale”, par să fi avut un centru de greutate tangibil În folosirea idolilor și a unor instrumente: statui și statuete, altare și miresme arse, ofrande votive, costumații și măști. S-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
practică ce consta În răspunderea la Întrebări prin citirea În crăpăturile cauzate de foc În craniile animalelor). În aceeași perioadă, În Japonia se afirmă rituri funerare și ale fecundității, alături de statuete feminine (dogu) și pietre falice (sekibo), altoite pe vechea religiozitate paleolitică, șamanică a vânătorilor și pescarilor nordici. Între timp, o extraordinară provincie religioasă ia naștere În mileniul al V-lea În extremitatea occidentală a Eurasiei. Este vorba despre Europa megaliților, primele mari monumente din lume: Încăperi mortuare sub movile, construcții
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dobândesc o natură divină concretă, devin suportul fizic al personalității lor spirituale. Unele plante sunt divinități feminine, În special la marginile deșertului, unde funcția lor este de a garanta o anumită siguranță. Dar forma cea mai tipică pentru Egipt, În ceea ce privește religiozitatea legată de lucrurile concrete, este cea referitoare la animale. Unele animale - taurul Apisxe "Apis" la Memphis, berbecul Banebgedxe "Banebged" la Mendes - sunt considerate sacre din cele mai vechi timpuri, sunt alese după criterii clare și tot după criterii cultuale clare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
având o capacitate dramatică destul de diferită de cea a strămoșilor lor; mai mult, se organizează Într-un complex de relații care, În Textele Piramidelor, este amintit doar prin aluzii, dar care este atât important În istoria ulterioară a religiei și religiozității egiptene, Încât ne parvine din Încă trei izvoare (și, lucru semnificativ, se găsește În Întregime doar În istoria lui Plutarh). Astfel, putem să Înțelegem și să corelăm istoria lor cu o serie de implicații din alte câmpuri ale culturii egiptene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
forțe capabile să-i ofere salvarea, dincolo de mijlocirea socială. O asemenea funcție poate fi preluată de magie care, de altfel, a intrat chiar și În Textele Piramidelor, aducând Încrederea În valori neidentificabile și inexplicabile, dar care oferă ajutor acolo unde religiozitatea care ține de colectivitate eșuează. Kebeb hi ti ti bi ti - Shed, fiul lui Hifget: acesta este numele tău (236): astfel, un scorpion sau un șarpe pot fi Învinși de câteva silabe fără sens și de o aluzie obscură, cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
șarpele pe care oamenii nu-l cunosc, iar zeii nu-l văd...” 17. O NOUĂ TEOLOGIE: ATONTC "17. O NOUĂ TEOLOGIE \: ATON" Spre sfârșitul dinastiei a XVIII-a, În jurul anului 1 400 Î.Hr., apar simptomele interesante ale unei noi religiozități care vede divinitatea cu ochi mai puțin teologici, simte că aceasta participă mai mult la viața măruntă din lume. Într-un imn adresat lui Amonxe "Amon", păstrat pe un papirus la Cairo, zeul este privit În lumina providenței universale, marcată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
spune că este un „Aton viu”, folosindu-se terminologia tehnică pentru desemnarea animalelor sacre În care se Întrupează o divinitate (de exemplu, o „Renenutetxe "Renenutet" vie” este cobra În care locuiește În templul său zeița recoltelor). 18. EPOCA RAMSIDĂ: O RELIGIOZITATE MAI UMANĂTC "18. EPOCA RAMSIDĂ \: O RELIGIOZITATE MAI UMANĂ" Religia din Tell el Amarna apare ca element de identificare a unei crize destul de ample care atinge artele, limba, concepția politică; aceasta Încheie o epocă (ce Începuse la finalul Regatului Vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-se terminologia tehnică pentru desemnarea animalelor sacre În care se Întrupează o divinitate (de exemplu, o „Renenutetxe "Renenutet" vie” este cobra În care locuiește În templul său zeița recoltelor). 18. EPOCA RAMSIDĂ: O RELIGIOZITATE MAI UMANĂTC "18. EPOCA RAMSIDĂ \: O RELIGIOZITATE MAI UMANĂ" Religia din Tell el Amarna apare ca element de identificare a unei crize destul de ample care atinge artele, limba, concepția politică; aceasta Încheie o epocă (ce Începuse la finalul Regatului Vechi xe "Amon"- cealaltă mare criză precedentă) și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
săli centrale sau alte spații destinate cultului, constituind un fel de „capele private”. Au fost găsite câteva edificii de acest tip, fiind mai mult sau mai puțin bine identificate, Începând Încă din calcolitic. În casele de cult se desfășura o religiozitate privată, individuală și familiară autentică. În timp ce casele de cult constituiau un fenomen privat, templele, ca edificii publice, se bucurau de cea mai mare atenție nu numai din partea preoților, ci și din partea suveranilor din toate timpurile, atât pentru construirea, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religie și toate aspectele vieții politice. Din acest motiv, avem posibilitatea să reconstruim aproape complet religia claselor Înalte ale statului: familia regală, Înalții demnitari și preoții. De asemenea, nu lipsesc indiciile care să ne permită să aruncăm o privire asupra religiozității private și a majorității populației anatoliene. O parte dintre textele religioase de la Boghazköy sunt redate În alte limbi decât hitita, limbi care țin de populațiile prezente În Anatolia În timpul mileniului al II-lea Î.Hr.: este vorba despre două limbi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de antroponimie, tabloul schițat mai sus ne este suficient confirmat, chiar dacă numeroase teonime sunt puțin sau deloc menționate În texte (de exemplu Malikxe "Malik", Damuxe "Damu", Limxe "Lim", Zikirxe "Zikir"): acestea trebuie să se Înscrie fie În tipul particular de religiozitate individuală care influența alegerea numelui propriu, fie În tendința arhaizantă care marchează În general onomastica; de asemenea, ele pot ține și de amplitudinea ariei geografice din care provin numele repertoriului de la Ebla. De proveniență sumeriană sunt unele texte care cuprind
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
uneori primite de civilizații vecine, precum Anatolia și Egipt. Un caz aparte este reprezentat de Israel, care adoptă pe scară largă cultele lui Baalxe "Baal", Astartexe "Astarte" și Asheraxe "Ashera" (vechea zeiță mamă Athiratxe "Athirat" atestată Încă de la Ugarit) În cadrul religiozității domestice, În timp ce le respinge la nivel oficial concomitent cu afirmarea cultului unicului YHWHxe "YHWH". Cultul feniciano-punic cuprindea acte precum rugăciunea, divinația și practicile magice, ofertele sacrificiale nesângeroase (alimente, obiecte, băuturi etc.) și sacrificii de animale (cel mai adesea ovine, animale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]