1,689 matches
-
se doarmă în cerdac. Temelia construcției este zidită din bolovani masivi de piatră de râu, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu prinsă cu liant de mortar. Acoperișul este construit în patru ape, cu pante repezi, având învelitoare din draniță de brad, bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea. Pardoseala este din dușumele din scândură. Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Ostra, zona etnografică Humor
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
comuna Băbeni, la sud-est cu comuna Lozna, în sud cu comunele Cristolț și Gârbou, iar la sud-vest cu comuna Bălan. Numele comunei își are originea în configurația morfologică a locului (în slavă "surduc" înseamnă defileu, trecătoare, vale strâmtă cu versanți repezi și prăpăstioși). Surduc este punctul de trecere spre est sau vest prin defileul văii Someșului și totodată o cale de acces spre Valea Gârboului, Poiana Onții și pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni. Comuna Surduc este situată în
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
ridicat mai târziu Capela familială. În satul Bârnova, pe valea pârâului Bârnova, principesa Ruxandra moștenise un castel din piatră de la rudele sale din familia Bașotă și de la S.Cneazu. În anul 1920, Ion Inculeț a demolat castelul din piatră de Repedea din satul Bârnova și a construit un conac după gustul său. Conacul respectiv a devenit o reședință de vară, unde Ion Inculeț își petrecea toate vacanțele. Domeniul era străbătut de către pârâul Bârnova, Ion Inculeț construind un mic baraj și un
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
află în localitatea omonima din județul Sălaj. Aceasta este cea mai cunoscută biserică de lemn din Sălaj, studiată, publicată și considerată reprezentativă pentru regiune în numeroase lucrări de specialitate. Ea este renumită pentru coiful foarte ascuțit peste acoperișul cu ape repezi și pentru pictură murala interioară de factură populară bine păstrată. Construcția este datata din 1727 însă este mai puțin cunoscut faptul că în forma ei actuala ea este rezultatul unei lărgiri de la mijlocul secolului 19, care cuprinde în continuare și
Biserica de lemn din Fildu de Sus () [Corola-website/Science/309780_a_311109]
-
pe peretele de nord este prezentată scena răstignirii. Trecerea din naos în absida altarului se face pe două uși, una destinată preotului iar cea de-a doua pentru diacon. Edificiul este protejat de un acoperiș de șindrilă unitar, cu pante repezi și cu streașină prelungită. În partea vestică a acoperișului este amplasat, deasupra pronaosului turnul bisericii, nu prea înalt, terminat cu foișor și fleșă. Ușa bisericii, este făcută dintr-o scândură groasă prinsă cu balamale de fier. Naosul bisericii este luminat
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
există o piață de legume-fructe, animale și alte bunuri de consum, care se ține săptămânal în fiecare sâmbată a săptămânii. Cu un relief deluros și înpădurit în mare parte, cu pășuni întinse la marginea pădurilor, cu văi străbătute de râuri repezi tipici zonei muntoase, locația satului Sâg este o atracție pentru călătorii și ieșiri în aer liber, beneficiind de priveliști foarte frumoase pe alocuri sălbatice cu păduri în mare parte de stejar,fag, brad, mesteacăn și de un aer curat, practic
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
provocată de topirea intensă a zăpezilor, ceea ce a dus la înregistrarea, în dreptul localității Feldioara, a unui debit de 358 m³/s și a unui volum de circa 740 milioane m³. Teritoriul Țării Bârsei este străbătut de o serie de râuri repezi de munte ce se scurg în Olt. Datorită faptului că gura lor de vărsare estea apropiată izvoarelor, debitul acestor râuri de munte este mic. Totuși, pantele sunt accentuate, mai ales în zona muntoasă, ceea ce determină o putere de eroziune și
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
urogallus urogallus). Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), căprioara (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris fuscoatea), jderul de piatră (Martes foina) și șoarecele gulerat (Apodemus flavicollis). Apele repezi și lacurile glaciare sunt populate cu păstrăv (Salmo trutta fario) și păstrăv curcubeu (Salmo gairdneri irideus), dar și cu lipan (Thymallus thymallus).
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
în și au adoptat culorile tradiționale albastre și albe, de unde a derivat și noua poreclă - Die Königsblauen (Albaștrii Roiali). În anii următori , a devenit echipa dominantă în regiune, bazându-se pe un sistem de joc care folosea pase scurte și repezi, sistem care mai târziu devine faimosul "Schalker Kreisel". Clubul, de acum popular, și-a construit un nou stadion, "Glückauf-Kampfbahn", în 1928, și își schimbă numele (din respect pentru oraș) în FC Gelsenkirchen-Schalke 04. Au câștigat primul campionat de vest al
FC Schalke 04 () [Corola-website/Science/306277_a_307606]
-
face ca numeroase suprafețe să se întîlnească în interiorul arealului vegetației silvestre. Cele spontane, reduse și sporadice, caracterizează mai cu seamă vîrfurile Goru, Lăcăuți, Giurgiu, Pietrosu și Zboina Frumoasă. Aceasta este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
întîlnit ș.a.; răpitoarele sînt reprezentate prin acvile, creți etc. Dintre reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
convingă la lumina zilei, de adevărul celor Întămplate. Găsi cu ușurință pivnița unde Întraseră mai Întâi străinii și apoi vecinii de la parter, dar nu văzu nici o urmă, nici de oameni și nici de câine. Înfricoșat ieși de acolo cu mișcări repezi, furișate, apropiindu-se spre locul de unde plecase lumina. Nimic, nici o urmă, nu părea să indice că acolo ar fi avut loc ceva. Doar terenul ușor carbonizat, putea fi un semn de trecere a ceva ce nu putea fi Încă explicat
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
subspecii, care sunt distribuite după cum urmează: Hrana pupezei constă din insecte și larvele lor, viermi (viermi de pământ etc.), păianjeni, melci, limacși, miriapode, pe care le capturează la suprafața solului cu ciocul lor lung sau de sub crusta pământului prin bătăi repezi de cioc. Dacă prada este prea mare, o trântește de mai multe ori de pământ pentru a o rupe în bucăți. Prada omorâtă este aruncată mai întâi în sus, apoi este prinsă și înghițită, având în vedere că limba pupezei
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
adăpostiți în tabere cu condiții de trai improprii și puși să muncească, indiferent de condițiile de climă. Era o lipsă disperată de hrană. Proviziile trebuia cărate pe distanțe uriașe de către convoaie de animale de povară sau cu plute pe râurile repezi. Mare parte a hranei era furată de bandiți sau era consumată pe drum de către cărăuși. Foametea accelera o rată a mortalității deja ridicată și ducea la violență între lucrători și supraveghetori. Pare incredibil, dar construcția pentru care a fost nevoie
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
striații de culoare brun închis. Lungimea unui pănțăruș poate fi între 9,5 - 11 cm, pasărea cântărind 7,5 - 11 grame. Pănțărușul se poate cățăra cu ajutorul ghearelor lungi pe un trunchi vertical. Zborul păsării este în linie dreaptă cu bătăi repezi din aripi, dar din cauza aripilor scurte, pasărea nu face parte din categoria zburătoarelor bune. Are un cuib sferic-oval depus de regulă pe sol, între rădăcinile copacilor sau în scorburi cu o gaură de acces, marcată de licheni și mușchi. Ponta
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
aceea, depresiunea subcarpatică dintre Topolog și Bistrița, și deci și limita ei nordică, este de natura petrografică, influențată numai în foarte mică măsură de accidente tectonice locale. Culmile montane coboară treptat spre sud, sub forma unor spinări domoale sau mai repezi, ce se termină fie cu abrupturi deasupra depresiunii, acolo unde aceasta este bine dezvoltată, fie se continua prin inflexiuni ușoare în dealurile de la sud. Limita sudică, spre Piemontul Getic, este cea mai dificil de precizat, trecerea de la o unitate la
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila, Siretul și Suceava. Printre munți, într-o vale pitorească, curge râul Putila (sau Putilka) - cel mai mare afluent al râului Ceremuș. Cele mai înalte culmi din Carpații Bucovinei
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Ialpug este legat de limanul Covurlui sau Cugurlui (nume tătăresc întâlnit și în județul Galați) printr-un canal strâmt, datând din anii '70 ai secolului al XX-lea și numit „Repedea” (în ucraineană "Repida")- mentionata intr-un document turcesc la 1645 - care străpunge digul care separă cele două lacuri trece șoseaua Reni-Ismail. Acest canal navigabil străbate tot lacul Cugurlui până la Dunăre, stabilind astfel legătura dintre Ialpug și Dunăre. După construirea barajului
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
pescarilor. În anul 1878, limanul îi revine Imperiului rus. Înainte de primul război mondial, în gârla Bărtița (din satul Barta) a fost săpat un canal adânc de circa 5-6 m, pentru îmbarcarea mărfurilor (în special cereale) pe șlepuri ce traversau Canalul Repedea (dintre Ialpug și Covurlui), care era și el menținut la adâncimea de circa 6 m. Șlepurile ajungeau în nord până aproape de orașul Bolgrad, unde exista un ponton de încărcare, sau în sud până în orașul Ismail, unde mărfurile erau vândute. În
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
Arhanghelul Mihail”. Lipsit de enoriași vechiul lăcaș nu mai este astăzi în cult. Potrivit străvechiului obicei, alături de biserică, în partea sud-estică, se află turnul-clopotniță de lemn, de formă pătrată. Este dispus pe două nivele, cu acoperișul în șiță, cu pante repezi.
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă dreptunghiulară și dimensiuni mici (5.25x12.95 m), cu absida
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
anul 1908 a fost înălțată în sat o biserică de zid. este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu abside laterale dreptunghiulare, cu absida altarului poligonală
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri mici, de tip lambriu, dispuse orizontal și tratate împotriva incendiilor și cariilor. Biserica are un acoperiș înalt, cu pante repezi, ce prezintă o învelitoare din tablă zincată. Streașina largă se sprijină pe console în retrageri. Deasupra naosului se înalță singura turlă a lăcașului. Aceasta este învelită complet în tablă, iar în vârful ei există o cruce. Alte două cruci sunt
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
neîncăpătoare. În anul 1992 a fost înălțată în sat o biserică de zid. este construită din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o ușoară rupere în pantă spre bază. El are o învelitoare din tablă. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absidele
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]