4,889 matches
-
condiția personajului sau evenimentele la care participă) și cel vizual (pictural sau sculptural), reînscriind literatura în contextul artelor ce, alături de pictură și sculptură, particularizează condiția omului. Recursul la descrierea ekphrastică vorbește despre statutul literaturii ca artă similară picturii; mecanismul ekphrastic repune literatura în sistemul discursurilor artistice și autotelice despre lume. Pe de altă parte, trei din operele de artă evocate în ekphrasis, Plata dijmei, Parabola orbilor și statuia zeiței Victoria, au clare veleități alegorice. Semnificația romanelor se construiește reciclând sensurile metapicturale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de elite intelectuale, mai ales pentru spațiul interbelic, unde acest concept apare mai clar definit la nivelul practicii sale culturale. Idealul meritocrației pe care se fundează elita (competentă și autorecrutată) este esențial în reconfigurarea traseului său intelectual, îndeosebi când se repun în discuție regulile tradiționale de reproducere a categoriei conducătoare 4. Această expresie clasă sau categorie conducătoare se formează pornind de la elitele diferitelor categorii sociale, având mereu la bază o ierarhie care permite schimbarea. Deci, este vorba de o elită fundată
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cantitativ ecumenicitatea. George Racoveanu demontează această concepție aritmetică a ecumenicității, străină și periculoasă duhului Ortodoxiei, ea vădind o lipsă de contact cu realitatea vie a credinței și conducând, inevitabil, la pierderea semnificației majore a dimensiunii spirituale (duhovnicești). Astfel, teologul român repune în discuție o problemă esențială care vizează raportul dintre sobor; sobor ecumenic și ecumenicitate. Pentru o mai bună comprehensiune a ecumenicității, George Racoveanu își fundamentează întregul său demers hermeneutic pe o analiză riguroasă a unor fapte esențiale pentru a reliefa
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de-al treilea termen hegelian; Lupașcu reproșează filosofului german aristotelismul său, fiind artizanul logicii non contradicției. Eroarea logicii rezidă în incapacitatea sa de a integra ideea potențialității, în afara noțiunilor clasice: virtualul și actualul. Noutatea filosofiei lupașciene vizează posibilitatea de a repune în discuție trei teme obsesive pentru istoria gândirii: distincția între materie și spirit care se relativizează; distincția între subiect și obiect, subiectivitatea devenind nu numai apanajul conștiinței, ci și al oricărui dinamism activ; distincția între formal și material care se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Influența franceză nu ar întârzia să apară, „în detrimentul intereselor sfinte ale Bisericii Ortodoxe” și ar favoriza comploturile urzite de propaganda revoluționară printre neamurile creștine din Turcia, „în vederea emancipării politice și în virtutea refacerii naționalităților”. în cazul în care Poarta ar fi repusă pe deplin în drepturi în Moldova și Valahia, ca putere suzerană, acest fapt ar conduce la o stare deplorabilă a Principatelor. Poarta, lăsându- se influențată de sugestiile diplomației străine, ar continua în interiorul Țărilor Române ..experimente și reforme politice la modă
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Steward), apoi ca "materialism cultural" (Marvin Harris). Toate trăsăturile culturale de la tehnologie la ritualuri, trecând prin habitat și sistemele de rudenie ar corespunde unor alegeri raționale în funcție de necesitățile locale de adaptare. Înmulțirea descrierilor etnografice fine și chiar studiile istorice au repus în discuție rolul cheie jucat de noțiunea de adaptare: în istoria umană, exemplele abundă de alegeri dezastruoase în materie de adaptare la mediu. În anii 1960, holismul, care postula integrarea sistemelor sociale și teoriile cauzale bazate pe o instanță determinantă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
din greșeală, pentru că percepția selectează impresiile care corespund ideilor noastre. "Mărturia simțurilor este și ea o operație a spiritului în care convingerea creează evidența", scria Marcel Proust în Prizoniera (1923). De aceea, un cercetător bine informat se va strădui să repună în discuție propriile clasificări, propriile decupaje ale realității, pentru a verifica dacă nu creează el însuși obiectul pe care pretinde să-l studieze. Acest exercițiu de deconstrucție, pentru care Totemismul azi (1962), semnată de Claude Lévi-Strauss, este un exemplu precursor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Erau mănăstiri În care organele de Securitate nu reușiseră să pătrundă: Tismana, Frăsinei, ș.a.. Se considera că puținii informatori nu au fost instruiți corespunzător, furnizau materiale lipsite de importanță sau nu veneau deloc la Întâlnire. Problema desființării unor mănăstiri este repusă În discuție În toamna anului 1955: “[...] este necesară găsirea unei soluții menite să contracareze activitatea dușmănoasă a călugărilor și călugărițelor. Una dintre aceste soluții, și cea mai radicală, ar fi desființarea mănăstirilor. A doua soluție ar fi concentrarea călugărilor În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
depus În Paraclisul Patriarhal, pentru a se săvârși cuvenita slujba de pomenire. Apoi, a doua zi a urmat o procesiune, În cadrul careia sicriul cu cinstitele oseminte a fost purtat de-a lungul a mai multor străzi din București, și repuse În biserica Sfântul Gheorghe Nou, unde se află și astăzi. Prin aceasta, s-a dat cuvenita cinstire celui care, vreme de un sfert de veac, a știut să conducă În mod autonom țara lui, deși condițiile vremii erau vitrege, a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
mai putea el limita doar la sistemul de preconcepte și referințe format și cultivat numai în două-trei centre culturale occidentale într-o epocă anterioară? Răspunsul vine de la sine: nu, în nici un caz! Formarea Comunității Europene, după al doilea război mondial, repune în mod inevitabil în discuție și conceptul de literatură europeană. El are un mare și strălucit precursor în persoana lui G. Mazzini: D'una letteratura europea. El o concepea detaliu esențial ! de la Neva la Ebru, formulă care o anticipează (am
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
bazează pe descrierea stadiilor de identitate propuse de James Marcia. Conform lui, căutarea identității la adolescență se Împarte În două componente: autochestionarea și angajarea. Autochestionarea este o perioadă de luare a decizilor În care vechile valori și alegerile anterioare sunt repuse În discuție. Această etapă se poate instala progresiv sau brusc. Rezultatul procesului de chestionare constă Într-o formă de angajare către un rol sau o ideologie specifică. Conjugând aceste două elemente vom obține patru stadii ale identității: 1ă identitatea În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
identității: 1ă identitatea În faza de realizare (persoana a traversat o criza și și-a luat angajamenteă; 2ă identitatea În moratoriu: individul se chestionează fară a face un angajament; 3ă identitatea depașită: adolescentul s-a angajat fără a-și fi repus În discuție alegerile anterioare; el a adoptat pur și simplu valorile părinților săi; 4ă identitatea difuză: adolescentul nu a traversat o perioadă de criză și nu și-a asumat angajamente; difuziunea exprimă fie un stadiu precoce al formării identității (Înaintea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
încurajați de Italia și Anglia, considerau proiectul cvadripartit mai mult decât oportun pentru realizarea pretențiilor lor teritoriale pe seama statelor vecine. În concluzie, ca Ungaria să se poată vindeca, trebuia, conform propagandei revizioniste să fie reparată “nedreptatea” comisă de tratate și repusă în granițele ei de dinainte de război. În fața acestui pericol care amenința integritatea teritorială a statelor Micii Înțelegeri, și în numele ei, Nicolae Titulescu a vizitat Geneva, Parisul și Londra, reușind să dejoace planurile lui Mussolini. Titulescu a contestat cu fermitate dreptul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
însuși, cu argumente, contraargumente, el abținându-se de a da răspunsuri și soluții definitive. Cultivă, ca și Socrate, importanța formulării întrebărilor. Platon rămâne, constant, filosof al ideilor, adeptul unui sistem de gândire și regândire a ideilor abordate, pe care le repune mereu în discuție prin dispute uneori incisive. Este influențat de ideile polimorfismului sexual ale celui de-al doilea dascăl al său, Cratylos, discipol al lui Heraclitus, după cum reiese din dialogurile Lysis 213a, Republica 3.403b, Phaidros. Crede în existența după
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
o parte, arată ceea ce ele nu conțin în realitate pe baza fantasmei, iar pe de altă parte arată ceea ce în realitate nu există. Una trimite la o prezență, iar cealaltă trimite la o absență, disimularea nu afectează realitatea, pe când simularea "repune în cauză diferența dintre adevărat și fals, dintre real și imaginar"4. Reprezentarea este corespondentul semnului în realitate pe valențe utopice, simularea neagă valoarea semnului. Prin urmare, reprezentarea nu are un echivalent în realitate, deoarece îi lipsește substanța, transformându-se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Jocul de antrenament desfășurat pe reprize de 5-10 minute trebuie sa înceapă cu însușirea unor reguli simple cum ar fi: - nu alerga cu mingea in mana ! - nu împinge sau lovi adversarul! - adversarul este oponent de joc si nu este dușman! - repune mingea de joc din afara terenului! - pasează cat mai mult pana in preajma coșului! - Metodele de lucru pentru aceasta vârsta sunt demonstrația si exersarea. - Procedeele de lucru sunt: - structuri de exerciții cu acțiune cumulativa asupra marilor grupe musculare; - însușirea deprinderilor tehnico-tactice
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
jocului va fi de patru reprize, fiecare de câte 8 minute de joc efectiv. Timpul va începe când un jucător atinge mingea la începutul fiecărei reprize. La toate semnalizările de oprire, ceasul de joc va fi oprit până când mingea este repusă în joc, când mingea părăsește mâna jucătorului care execută lovitura respectivă sau când mingea este atinsă de un jucător după o lovitură neutră. Va fi o pauză de două minute între prima și a doua repriză și între a treia
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
promptitudine și curaj în inițierea contraatacurilor echipei. Portarul. Portarul este ultimul jucător care poate evita înscrierea unui gol, întreaga sa activitate fiind subordonată acestui scop. Principala sarcină a portarului unei echipe este aceea de a apăra poarta și de a repune rapid mingea în joc, dând posibilitate coechipierilor să inițieze contraatacuri. Aceste sarcini presupun, pentru a fi rezolvate, calm și stăpânire de sine, precum si capacitatea de a reacționa rapid când este nevoie. Succesul acțiunilor portarului depinde de plasamentul pe care îl
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
nu prea are la ce folosi. Piesele reunite sub titlul Procese istorice aparțin registrului solemn al activismului patriotic. V. alege să instrumenteze cu predilecție cauze importante (eliberarea iobagilor de sub exploatarea grofilor unguri și a Curții de la Viena, frățietatea provinciilor românești, repusă în discuție la revoluția de la 1848 ș.a.), pe care însă le afundă în declamații, imprecații, asimilări sanctificatoare, fără a face diferență între manifestarea mândriei și naivitățile găunoase (Franklin și Beaumarchais stau de vorbă la un pahar de Bordeaux și admiră
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
cea care tutelează nașterea, odată cu crearea Partidului bolșevic, a totalitarismului* - o specificitate a secolului XX. Asta n-a împiedicat PCF* să recupereze exemplul Revoluției Franceze. Dacă, până în 1934, acest partid nutrea anumite suspiciuni la adresa ei, considerând-o „burgheză” el o repune la loc de cinste odată cu cotitura marcată de Frontul popular*. Pe 14 iulie 1935, PCF impune intonarea Marseillaise-i, considerată până atunci drept un cântec naționalist, imediat după Internaționala*, și face să fluture drapelele roșii alături de cele tricolore. în anii 1936-1938
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
justifica simultan destinderea cu Occidentul și politica ofensivă în lumea a treia aflată pe calea decolonizării. Dar această contradicție intrinsecă concepției sale despre coexistența pașnică nu întârzie să provoace puternice tensiuni internaționale care au fost pe punctul de a-i repune în cauză credibilitatea, îndeosebi în cursul crizei rachetelor din Cuba*. Recurgerea la amenințarea cu arma nucleară este incompatibilă cu coexistența pașnică. Promovarea acesteia de către Hrușciov la rangul de prioritate provoacă tensiuni și în sânul sistemului comunist mondial*, în special cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și stigmatizează URSS cu acuzația de „revizionism”. Chiar și în URSS, ea devine o miză a luptei pentru putere dintre Hrușciov și staliniști - Molotov, Kaganovici, Vorosilov - pentru care noua versiune a coexistenței pașnice înseamnă renunțarea la principiile leniniste. Brejnev* nu repune în cauză principiul coexistenței pașnice - pe care-l înscrie chiar în constituția URSS din 1977 - dar îi acordă mai puțină importanță. și, mai ales, URSS își continuă ofensiva în țările lumii a treia, considerând că principiul coexistenței pașnice nu se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
culmi ca asediul Leningradului sau bătălia de la Stalingrad, are ecou în mai multe opere. Astfel, în ciuda cenzurii, adevărul uman transpare în poemele și povestirile unor scriitori ca Simonov, Vardovski, Nekrasov și Grosman. Dar imediat după încheierea războiului, controlul ideologic este repus în drepturi, cu o puternică orientare antisemită de data asta. Utilizați în scopuri propagandistice în timpul războiului, membrii Comitetului Evreiesc Antifascist, regrupând mai mulți intelectuali și creatori (Kvitko, Markiș, Fefer etc.) sunt acuzați de spionaj și împușcați aproape toți în 1952
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
muncă și autoritatea de care se bucură sunt remarcabile în toate domeniile. Până la Marele Salt înainte*, el este locotenentul preferat al lui Mao. Dar eșecul Marelui Salt îl face să fie de partea celor care se preocupă înainte de toate să repună țara pe picioare. De aceea el îl sprijină pe Liu Shaogi în tentativa lui de a controla Revoluția Culturală*, în primăvara anului 1966, și îl urmează și în dizgrație. Cu o diferență de talie: Mao îl protejează de mânia „maselor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu obține niciun avantaj din aceasta, pentru că aroganța și puterea rețelelor sale polițiste continuă să-i sperie pe ceilalți conducători; pe 26 iunie 1953, el este arestat și condamnat la moarte în cadrul unui proces cu ușile închise. Dispariția lui nu repune în cauză liberalizarea: acum sistemul concentraționar* ține de Ministerul Justiției și nu de poliția politică*, aceasta fiind și ea reorganizată: este creat KGB-ul, care răspunde în fața ministerului public, iar prizonierii politici încep să fie eliberați. Aceste diferite măsuri contribuie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]