1,862 matches
-
de la facultatea de medicină din Paris”, încât singur să-și deschidă o „expoziție modestă de crochiuri”, care i-ar aduce și ceva profit financiar. Crescut într-o bună tradiție a respectului și a iubirii față de familie, Viorel Huși păstrează notă respectuoasa și de intimitate familială, în ton molcom moldovenesc adresându-se cu „Mult iubiții mei părinți”, „Scumpii mei”, „Scumpul meu tătăică”, „Dragă tata” și încheind cu declararea dragostei față de aceștia. Cere și primește sfaturi de specialitate de la tata („n-am putut
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
anunț... Secretara îmi face semn să aștept, bate la ușa capitonată, apoi intră. Aștept cu privirea ațintită în urma secretarei, parcă aș vrea să mă fi strecurat odată cu ea și mă minunez în sinea mea ce lucru mare e să fii respectuos, fără să întreci limita, ba chiar nici să nu te apropii de limita dincolo de care respectul își pierde total valoarea, putînd deveni dintr-o dată opusul lui. Am salutat-o întotdeauna pe femeia asta cu un sentiment aparte, acea înclinare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Să batem în lemn! A stat mai mult de o oră. Mirat de atitudinea lui cutare - a lui Leși, vreau să zic! Să fie oare cu putință ca toate astea, tot coșmarul Leși, să se fi terminat?! Pare de treabă, respectuos, și conversația a luat imediat un ton plăcut, de încredere. I-am mărturisit slăbiciunea mea pentru Radu. Mi a răspuns că e foarte firească și că are și el un prieten exact la fel, cu care va avea lungi convorbiri
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de sugestiv, din gazetă, tot ce era de reținut. Liniile alternând între evocare și axiologie, ritmul frazării și vibrația afectivă relevă o certă artă a compoziției... Mulțumiri și gratitudine! Dumitale o caldă îmbrățișare și urări de noi realizări - iar Doamnei - respectuoase omagii. Cu prietenie. Constantin Ciopraga </citation> (43) Calde mulțumiri, iubite domnule Călin, Cele mai bune urări de viață lungă, de sănătate deplină, de mari realizări și de bucurii în familie -, vă adresează cu afecțiune, dumneavoastră și celor dragi. Constantin Ciopraga
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-ți spun ca rubrica să se numească Incidențe clasice. Numai incidențe nu arată exact preocuparea, sensurile discuțiilor. Cînd ai de gînd să te abați pe aici? Soția mea o salută amical pe dna Ani, la care adaug și omagiul meu respectuos. Cu prietenie, Mihai Drăgan P.S. Nu mă ține pe jar: scrie-mi un rînd să știu care-i cauza acestei lungi tăceri . </citation> (24) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”14 ianuarie 1968”> Dragul meu, La începutul lui decembrie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
oricînd și cu ce doresc. Ce folos dacă nu am liniștea sufletească favorabilă creației! Poate că nu avem acest lucru fiindcă îl dorim așa de mult. Cine știe! Soția mea trimite dnei Ani salutări amicale, la care alătur și eu respectuoase omagii. Pentru cei mici, bucuria noastră că acum sînt mici și nu sînt atinși de mizeriile vieții. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Hotărît lucru, A. Marino e un tip care introduce în critică militarismul. </citation> (33) <citation author=”Mihai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și să trec la construcție . (Nu uita de adresele promise.) Am găsit noi lucruri extrem de interesante și revelatoare pentru o direcție a cercetării pe care am gîndit-o zilele acestea. Să vedem. Sărutări doamnei și Roxanei din partea soției mele, dimpreună cu respectuoasele mele omagii. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Aici se află încă Tratatul, vol II . Să ți-l iau? </citation> (35) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”12 octombrie 1968”> Dragă Costel, Nu înțeleg de ce nu mi-ai răspuns
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
credință pe altarul culturii, științei și tehnicii ieșene, pentru întreaga activitate depusă, lăsând opere nemuritoare, de o deosebită valoare. Este un semn de prețuire și respect pentru probitatea lor profesională clădită pe studiu, tenacitate, dăruire și înaltă morală demonstrată. Aduc respectuoase mulțumiri sponsorilor, Consiliului Județean Iași, domnului Președinte, inginer Lucian Flaișer și tuturor ieșenilor care m-au încurajat și ajutat în realizarea acestei cărți în care sunt prezentate portrete memorabile ale culturii și științei ieșene, trecute în orizonturile neființei. Autorul A
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
fapt un coleg de-al nostru, una organizatorului, iar alta unui coleg, care ne-a fost și coleg de liceu și știu că citea foarte mult încă din liceu. Au fost încântați pentru o așa carte și mi-au mulțumit respectuos. După ce am terminat de dat tot ce aveam, a venit si soțul meu cu colegii de grupă, bine dispuși și am continuat masa. Fiindcă era și un meci de fotbal în acea seară, și soțul meu urmărește orice meci în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
putut să aibă copii, a îndemnat-o să i-l dea pe Săndel de suflet, arătându-i ce mari foloase ar avea acesta dacă ar fi fost înfiat de preot. După un timp de gândire, Maria și Costache au răspuns respectuoși preotului că nu pot să se despartă de copil, pe care ar vrea să-l crească alături de ceilalți frați și surori, de a căror bună creștere erau încredințați toți consătenii. Preotul a înțeles iar preoteasa s-a mulțumit doar să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
autoritar, ca un frate mai mare. Ajunși în preajma școlii pe la plopul cel mare din dreptul bisericii catolice, se întâlniră cu învățătorul, director al școlii, domnul Grigore Averescu, care-i cunoștea de pe vremea când fuseseră elevii lui. Acesta răspunse la salutul respectuos al celor doi foști elevi ai săi apoi i se adresă lui Gheorghiță, care era premilitar sub comanda domnului director: − Gheorghiță, tu ești un băiat descurcăreț și dacă mergi după deal așa cum ai spus, fă ce-ai face și întâlnește
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cota de 40% din voturi necesare pentru a i se încredința puterea. în momentul acesta se deschide ușa sălii de clasă și intră preotul parohiei Pungești, Alexandru Mironescu, care atunci terminase slujba zilei la biserică. Cei din sală se ridică, respectuoși în picioare, iar preotul este invitat de către președintele de ședință să ia loc în prezidiu, pe scaunul special lăsat neocupat. Din sală, o voce cere să i se dea cuvântul. Președintele de ședință l-a recunoscut: era unul din premilitarii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Nu spuneți așa, domnu’ învățător! Am învățat noi cântece de la dumneavoastră și tot ce am aflat e neprețuit. Nici nu am știut cum trece timpul, că vedeți că s-a și înserat, încheie Gheorghiță discuția, luându-și un rămas bun respectuos de la îndrăgitul fost dascăl. Capitolul XIX Frământări și acasă − Lențâca, ce-o fi având mama de tot plânge întruna? Mă uit la dânsa și văd cum îi curg lacrimi, șiroaie, da’ nu știu ce are, o doare ceva? − Ce știu eu, Săndel
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
față de colegii și tovarășii mei de joacă și de zbenguială. Uniforma mea școlară de culoare kaki, cu număr matricol cusut pe brațul stâng și șapca cu inițialele școlii mă obliga să fiu atent la tot pasul. Trebuia să mă port respectuos și corect cu toată lumea și să aduc la școală adeverință de bună purtare pe tot timpul vacanței, așa cum ni se cerea. În felul acesta erau temperați cei care ar fi îndrăznit să treacă la un comportament nedemn de un adevărat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Mă prezint însoțit de aghiotant și raportez rezultatul acțiunii mele! Foarte mulțumit, colonelul mă întreabă de cât timp n-am mai fost în concediu și-i ordonă aghiotantului să-mi dea forme de drum pentru o permisie de zece zile. Respectuos mulțumesc colonelului și raportez că și oamenii mei au contribuit la reușita misiunii! Pe loc, colonelul hotărăște ca și cei patru oameni ai mei să beneficieze de o permisie de zece zile. Situația calmă din sectorul nostru mă determină să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sătuc, uitat de lume și de Dumnezeu! Copiii și părinții ne iubeau și ne stimau. Lumea acestui sat ne respecta și ne stimula în munca ce începusem. Copiii mergeau pe ulițele satului ordonat, fără certuri și-i învățasem să salute respectuos pe cei mai în vârstă. Unul din părinți chiar mi-a spus într-o bună zi: „Apoi, domnule învățător, dacă cutare ori cutare copil care erau spaima câinilor și a copiilor mai mici altădată și acum merg liniștiți și salută
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
scăpasem din îmbrățișarea de care spuneam, că mă și simt mângâiat părintește pe obraz de prof. Apostoleanu, care în mod admirativ îmi spune: „Măi, dragă M., prea bun elev mi-ai fost! Învățai atât de bine, te purtai atât de respectuos și de cuviincios, încât acum nu pot decât să te îmbrățișez cu marea bucurie a momentului pe care-l trăim”. Alte și alte întâlniri de suflet cu alți colegi și conșcolari. Apoi banchetul și alte activități programate timp de trei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
meu natal, cu aceeași îndârjire și încrâncenare am pornit și am defrișat și desțelenit „ogorul școlii din Căuești” redând școlii și slujitorilor ei încrederea în forța muncii educative, în șlefuirea caracterelor umane! Adrian, un tânăr de pe strada mea, mă salută respectuos și se oprește rugându-mă să-i spun „cum era lumea în care am trăit”. Mi-a spus că are 28 de ani. M-am dus cu mulți ani în urmă, când și eu aveam aceeași vârstă, exact în momentul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
unei personalități noi se recompun în acest text aparent anodin al cărui relief stilistic este ignorat de către „domnul Georgescu”. „Domnule Ministru, Sănătatea mea prea delicată nu-mi permite să mai suport asprimile de tot felul ale serviciului. Vă rog dar respectuos să binevoiți a-mi primi demisia din postul ce ocup la acest onor minister. Binevoiți etc. „ELEUTHERIU POPESCU”. Scrisoarea este adresată ministrului și nu directorului complet ignorat în ecuația ierarhică, însă putem spune că acest lucru face parte din formularistica
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
am rănit-o și mult mai tîrziu am aflat că suferea și ea din cauza „rupturii ireparabile” - credeam noi - provocată de gura mea, un pic mai slobodă... Până la acest incident, relația noastră era ca de la fostă studentă, la profesoară: distanță respectuoasă, un pic de teamă (era foarte severă uneori, ca profesoară) și un soi de dragoste ca pentru o soră mai mare. După acest „divorț” stupid, am redescoperit-o! Atât de generoasă, atât de sensibilă, atât de suspicioasă (fiindcă „de prea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
îmbarcați în autoturisme vom putea trece și mi-a răspuns "cu mașinile da, ca pietoni nu"! Am găsit o explicație pentru ziariști, ne-am întors la hotel, ne-am suit în mașini, am trecut pe lângă "organ" care ne-a salutat respectuos, eu gândind că a știut el Eugen Ionescu ce a știut când a dat Dâmbovița pe Sena! 1979 Chile lindo ! Trecuseră câțiva ani buni de la reîntoarcerea mea de la Berlin, mă achitasem conștiincios de sarcinile "multe și mărunte" ce-mi reveniseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de prezența noastră la Festivalul Internațional de Arte Scenice de la Sao Paulo. Știm cât de mult ați contribuit dumneavoastră personal la perfectarea acestei deplasări a Teatrului Național din Craiova în Brazilia și de aceea întregul nostru colectiv vă poartă o respectuoasă și caldă recunoștință..." Dupa succesul înregistrat, organizatorii mi-au solicitat intervenția și colaborarea pentru programarea în 1995 a unui turneu al Teatrului din Craiova în Brazilia. L-am informat pe Emil Boroghină, care mi-a comunicat că în 1995 Teatrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
observând că domnul Profesor era salutat de toți, fiind o personalitate recunoscută și respectată. Am intrat la un moment dat într-un restaurant pentru a ne reconforta cu o "Caipirinha". La bar trona un tânăr negru care l-a salutat respectuos pe Profesor și la un semn al acestuia a început să recite în românește "Somnoroase păsărele". Să-l auzi pe Eminescu recitat de un negru în inima Braziliei, la 12000 de kilometri de România, mi se părea ceva de domeniul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
-l auzi pe Eminescu recitat de un negru în inima Braziliei, la 12000 de kilometri de România, mi se părea ceva de domeniul paranormalului și totuși era "viu și adevărat". Când ne-a adus delicioasa băutură, "artistul" s-a prezentat respectuos și am avut cu el o conversație inteligibilă în limba poetului nepereche, el fiind unul din elevii "clasei de română" a domnului Profesor! Aud mereu la televizor întrebarea: "Cum ați reacționa la întâlnirea cu un extraterestru?" Eu am întâlnit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
domnule director, aprobarea să acordați acest interviu?", pusă pe tonul unui om deranjat că interviul nu-i fusese solicitat lui. Noroc de faptul că nu se inventase telefonul-video, că altfel junele șef m-ar fi văzut zâmbind. I-am răspuns "respectuos": "Aprobarea mi-ați dat-o chiar dumneavoastră la data de... pe Nota Nr. ..., care poarta semnătura dumneavoastră. Vă pot transmite, dacă doriți, nota respectivă la cabinet". N-a dorit! De vizita în Finlanda se mai leagă o "scenă" de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]