14,792 matches
-
căpătat un instinct de poet care îl face mult mai dezinvolt, și-a găsit tonul și afișează o sensibilitate care îl prinde foarte bine. Poezia lui își delimitează aici un spațiu de sondare extrem de interesant. Undeva între simțuri, între privire, respirație și atingere, între obiecte, aer și impresie există un spațiu incert, un loc unde par să se formeze perplexitățile existențiale, o limită unde se petrec cele mai adevărate rătăciri ale noastre, unde percepțiile levitează imprevizibil în sfera cotidianului. Ființa apare
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
și intermitent, infrarealitatea, proximitatea fragilă a universului fizic (,între fandările veline ale tăcerii/ între picăturile suspendate în aer/ gata să atingă suprafața netedă a apei") și semnalele ființei de lîngă (,cîteva momente gîndurile noastre/ erau suspendate pe melodia fragilă a respirației"). Cei care îl știu pe Răzvan }upa din Fetiș, vor descoperi aici un poet mai accesibil (mai friendly cum ar spune evaluările publicitare) și niște foarte frumoase poeme introvertite de dragoste pe care chiar le poți citi noaptea iubitei la
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
la un nivel al reacțiilor mult mai vast și mai enigmatic decît pare și izbutind imagini și metafore care ele singure ar face poezia, cum este, de pildă, acest delicat-frisonant vers: ,nimeni nu are mai mult decît forma incertă a respirației". Există lentoare și există multă tăcere în aceste poeme statice dar bine tensionate, mici rapoarte incerte, de o senzualitate cumva severă, tatonând mișcările interioare dintre două ființe prinse în firele existențiale: ,pînă la urmă/ disciplina noastră este plăcerea/ și asta
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
eu obligat, ca plătitor de abonament, să fiu martorul grohăiturilor impudice și-al exhibării indecente de sticle și corpuri goale? Nu-mi iese din minte declarația senină a unui individ intervievat de plajă, care, cu o dezinvolută care-ți tăia respirația, trecea în revistă, pe-un ton împleticit, programul zilelor petrecute la Vama Veche: "Am băut și iar am băut. Apoi am băut din nou". De ce era chiar atât de important să aflu eu, la Timișoara, în zi de week-end, că
Dipsomania salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10655_a_11980]
-
amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă, evidențe de-a dreptul traumatizante. Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție, aveau încă plămînii îmbîcsiți de respirația exclusivă în atmosfera unui propagandism cultural osificat pînă aproape de abstracțiune. Chiar și artiștii liberi în interior și neconcesivi în manifetarea lor publică erau absorbiți de context într-o asemenea măsură încît păreau ei înșiși exponenți ai regimului, chiar dacă pe un
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]
-
unde își visează ziua viața. 1080. Împlinirea este o fărâma din ceea ce ar trebui să devină un adevăr. 1081. Fără muncă întregul vis al vieții s-ar nărui sub cupola grea a realității. 1082. Odihnă este un spațiu dintre două respirații ale Iluziei Vieții. 1083. Doar cel fără noroc poate spune că a avut noroc. 1084. Pacea este o îndoială acceptată de ambele părți. 1085. Lupta este o încercare de mântuire a păcatului propriei tale nașteri. 1086. Limba unei națiuni este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
care venea spre el necontenit - transparență, gata să-l învăluie și din fața căruia n-avea unde să se retragă. Curând, ceața verzuie lăptoasa îl cuprinse în miezul ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
verzuie lăptoasa îl cuprinse în miezul ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pe podiumul catedrei. Catedră fusese scoasă și fuseseră puse 5 scaune; pentru profesorul de română, de franceză, de istorie, de geografie și nu mai știu pentru cine era al cincilea. S-a așternut o liniște mormântala, că ni se auzeau respirațiile repezite, având cred 160 pulsul pe minut. Cand în fine am avut curajul să mă uit la comisie mi-am dat seama că nu era nimeni cunoscut. Președintele comisiei, care era și profesor de română, ne-a strigat pe rând-eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Gheorghe Grigurcu Cu o modestie nu lipsită de orgoliu, orădeanul Ion Davideanu face un portret al poetului din provincie, care e și un autoportret: ,Poetul din provincie își controlează/ respirația, ridică stiloul și înghite în sec,/ nici la capătul deșertului acest dromader,/ insinuant, nu cere și nu este primit cu apă:/ aceasta se cheamă, simplu, Condiție...// Tenacitatea lui este proverbială, foarte/ departe de calea de dispariție, nisipul clipelor/ îl cîntă
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
De data aceasta, probabil era nevoie de un regizor brazilian pentru o astfel de manevră, de statutul în cauză beneficiază țările europene. Firește, antropologizarea vestului - a cărei necesitate o semnala Clifford Geertz - e doar primul pas dintr-o mișcare de respirație epică ceva mai largă, care culminează cu revelarea eurocentrismului, și mai crunt a mentalității imperialiste britanice: nu contează câți kenyeni dau ortul popii, atât timp cât se creează locuri de muncă în Wales. Dar iar am ,degresat"... Pe tărâmul Kenyei se găsesc
Primul grădinar ideal(ist) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10993_a_12318]
-
nu e vorba de o dezvoltare ponderată și coerentă, ci de o traumă. Căreia i se poate insufla o explicație doar în contextul unei interpretări a filmului. Cât despre vocabularul vizual al lui Meirelles, e numai bun să îți taie respirația (și inspirația, aș adăuga, fiindcă este unul dintre acele cazuri rare în care cuvintele nu pot ține pasul cu imaginile). Mergând pe aceeași direcție a antropologizării Occidentului, regizorul filmează Londra - după moartea Tessei - doar cu filtre de culoare care fac
Primul grădinar ideal(ist) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10993_a_12318]
-
care a mai scăpat de rănile fără leac, între mânecile bluzei și tighelul mănușilor lungi până la coate. Martina și-a recunoscut bărbatul de cum acela i-a atins fruntea cu buzele. Reci ca de gheață. Ea nu s-a ferit și respirația lui i-a geruit sânii, a trecut peste gât, în sus, până la ureche. Stafia cavalerului cruciat închis în sarcofagul așezat în sacristie, i-a sărutat gura, buzele date cu ruj franțuzesc în exces. Ea știe că a fost doar o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
din motive istorice, au ajuns să trăiască în afara granițelor actuale ale țării. Or, diferențele sunt enorme. Între moldovenii care și-au păstrat în totalitate identitatea românească, și pentru care Ștefan cel Mare și Eminescu rămân parte a uneia și aceleiași respirații lingvistico-istorice, și cei care sunt, în clipa de față, ,rusofoni" există suficiente baraje pentru a îngreuna demararea unui proces de aducere la același nivel de conștiință identitară. Românii din Ucraina, poate mai dornici de a li se recunoaște identitatea originară
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
reptilei din lacul scoțian, existența materială a unui mare corupt nu fusese încă dovedită, iar cei mai mulți dintre noi o considerau de ordinul basmelor. în șocul noutății, guturaiul îmi reveni, cu o asemenea forță, încât am trăit una din clipele ultimei respirații. Știu acum mai bine cum e să nu fii. Așadar, din această informație nu se poate mai oficială - nedezmințită în zilele următoare ca fiind ruptă din context - rezultă că marele corupt nu e un personaj de ficțiune politică, astfel cum
Asta, da coincidență! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11023_a_12348]
-
textul/ nescris dimineața" (Cîntec). Sau: , cum fuge vîntul pe o bicicletă uriașă/ cum deschide ușa de piatră/ cum deschide cămașa/ din care tu ai fugit" (Clipă). Sau: ,auzul, cît o bobiță roșie de sînge/ țipătul, spinul negru ce cade/ ca respirația atletului la sfîrșitul cursei.// citești/ ideogramele repezi pe apa/ pe care tot vîntul le șterge" (Dialog). Sînt acestea neîndoios inscripții ale sîngelui învăpăiat de-o dorință încă departe de-a se domoli, abia drapate estetic. Ideograme ale pulsației vitale ce
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
ți l-am spus încă/ pentru Dumnezeu/ ține-ți ochii deschiși.// sus capul eram/ în pădure/ pădurea nu avea lizieră/ arbori de jur împrejur/ mușchi verzi/ precum polul nord/ ar fi fost pretutindeni" (Nord). Sau: , Cineva avea mîini. cineva avea/ respirația înfiptă în piept./ Dar printre nouri nu vedea nimic./ Nici fulgerul./ Abia scăpăta potopit de apă" (Focul din apă). Ambiguitatea e asumată ca o trăsătură a unei poetici de cosmică ambiție: ,Doarme materia./ Pe pieptul meu o flacără verde.// Un
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
meu... Și iată cum un sughiț, un simplu sughiț, Sughițul lui Aristofan, intrat în povestire, îi pune pe cap lui Platon cununa eternă a Prozatorului... Eriximah se oferi să-l ajute pe Aristofan, sfătuindu-l să-și țină un timp respirația, ori să facă gargară cu apă, până ce-și revine... Doctorul îi mai recomandase, în final, - (Aristodem era să uite!) să se gâdile pe la nări cu o pană de gâscă și să strănute cât mai tare și cât mai des. Ceea ce
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
partidului, din perioada luptelor atroce pentru putere între diversele grupe fracționiste. Nimeni nu îndrăznise, până atunci, să-i aducă, în public, lui Ceaușescu astfel de imputări. Loviți în moalele capului, activiștii amuțiseră. Abia când Pârvulescu face o scurtă pauză de respirație (glasul îi devenise, pe măsură ce vorbea, tot mai ferm, mai plin de energie), se aude o voce baritonală: "Nu e corect!" Pârvulescu răspunde, la rându-i, fără să se piardă cu firea: "Ce nu e corect?", dar nu apucă să spună
Sa ne prefacem ca nici n-am au by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10151_a_11476]
-
tu, mumă, ce mai stai? Nu te îmbraci? Că doar n-o să stea fata asta după tine? - a întrebat-o bunica pe Maria, în timp ce, de undeva, dinspre Biserica Veche, s-a auzit dangătul clopotului. Tuturor parcă ni s-a oprit respirația. Am privit în zare, apoi spre înaltul cerului, în așteptarea de a cădea ceva parte din el, în preajma noastră. - O fi murit ăsta al lui Mitroacă. Nicu... Sau altul, Dumnezeu știe! Nu, cu siguranță nu! Ăsta trebuie să fie... Căzuse
După moarte, musai la Ghiol!. In: Editura Destine Literare by NICOLAE BÃLAȘA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_253]
-
În față iar eu Îngheț, nu atât de loviturile lui cât de privirile lui. IMAGINEA A DOUA Rămân răvășită În drum, având În memorie primul lui gest, al zâmbetului, al strângerii de mână, al sărutului pe obraz, acea căldură a respirației și a mâinii care mi-a strâns mâna, Întrun gest prietenesc, și cad În stare de vis, pentru că nu pot suferi o asemenea stare de fapt a realității. Privirea aceea demonică pe care el o poartă În gestul lui, Îmi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
avionului. Este ciudat, Însă pretutindeni totul pare să pulseze a viață, emană o grație și Îți induce o stare specială, apropiată foarte mult de sacru. Mă plimb printre clădirile Înalte, privesc cum vechiul se Împletește cu noul și Îmi țin respirația. Totul este agitat, Însă agitația emite o liniște de catedrală. Statuia lui Am avut un vis. Se facea că rătăceam În Lumea Oglinzilor Cea din alte timpuri, Din universul magic - al Alissei Fabulos. Nu mai știu cum nimerisem În acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
parte; un lirism subliniat de un fin decalaj bine regizat între mâna stângă și cea dreaptă în a doua parte, cu efect poetic expresiv-rubato; imagine aproape raveliană de cristal, de cascade de apă în partea a treia. Frazele muzicale au respirații clare, sunt aproape răspicat formulate, chiar în tempii cei mai rapizi, spre deliciul ascultătorului, deja fermecat de virtuozitatea (de la sine-înțeleasă) etalată cu firesc. Ar fi fost poate mai bine pus în valoare de un acompaniament al Filarmonicii berlineze. Cel al
Jurnal muzical berlinez (redeschis) by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10207_a_11532]
-
de pian a sustinut Dan Grigore, cu piese de Brahms, Schuman și Schubert. A doua zi, pe 28 septembrie, ora 17,00, 2010, în cadrul Librăriei Humanitas Kretzulescu, a avut loc lansarea seriei de autor Herta Müller cu două române: Leagănul respirației și Călătorie întrun picior. Au urmat autografele. Herta Müller, scriitoare germană, originară din România, din satul Nițchidorf, născută la 17 august, 1953, a traversat cu stoicism și încrâncenări vremurile roșii, până când, în 1987, a emigrat în R.F.G. Publicase până atunci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în nopțile stelare, primesc să stau la masa de joc cu Moartea... Începe jocul..., jocul..., jocul, flacăra nestinsa a vieții.., durerea umbrelor îngenunchiate și rătăcite prin deserturile infernului..., jocul de-a Viața..., jocul de-a Moartea..., jocul de-a Dragostea... Respirația trupului meu e gata de atac, căzând în nedumerire..., cine?..., cine va câștiga și de data aceasta?! Vulturii de pradă, mă hăituie sub ploile de căpșuni date în pârg... Înaintez cu greu la masa de joc, umbră mea îndoliata se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]