3,156 matches
-
studiile catamnestice mai mult sau mai puțin aprofundate care au evidențiat că încă din copilărie, cel puțin o parte din schizofreni au prezentat perturbări ale dezvoltării psihomotorii, ale comportamentului, ale relațiilor interpersonale sau ale randamentului scolar. Cele mai vechi cercetări retrospective (OXFORD-1969) evidențiază cel mai adesea antecedente de dificultăți de a stabili relații sociale cu tendințe de izolare, dependență, dificultăți școlare. într-un studiu similar Bourgeois & Etcheparr-1986 b și c regăsesc în mica copilărie (0-5ani) în grupa pacienților, o mai mare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
depresia din timpul fazei acute a schizofreniei, poate fi asociată cu un prognostic și o remisiune favorabile. Majoritatea studiilor anterioare asupra depresiei în schizofrenie au fost limitate de o multitudine de factori care includ efectele terapiei cronice cu neuroleptice, evaluări retrospective, definiri inexacte și criterii variate de selecție. Numai câteva studii, au inclus pacienți aflați la primul episod de schizofrenie, iar aceștia fie nu au fost analizați separat de restul pacienților, fie au fost evaluați doar o dată sau de două ori
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1992; Mercier et al., 1994; Dauncey et al., 1993). Durata de spitalizare scurtă este optimă, doar atunci când există un sistem de tratament comunitar alternativ și dacă pacienții sunt complianți la tratament. Acest sistem permite un tratament eficient în cele mai retrospective medii iar dacă nu mai există o nevoie clară ca pacientul să rămână în spital și tratamentul comunitar este disponibil și accesibil, psihiatrul trebuie să ia în considerare posibilitatea externării. Dacă nu există tratament comunitar sau resurse de susținere care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
României „naționaliștii de grotă”, fauna aceasta dezmățată și cu origini incerte, care a compromis se pare definitiv ideea unității românești.) Unirea la români pare să fie astăzi - formulez cu tristețe această opinie - doar un simplu exercițiu de memorie, un test retrospectiv. Când prezentul este așa cum este, adică lamentabil, trecutul „glorios” este chemat să ne oblojească existența. „Faptele strămoșilor” sunt un paravan sub care ascundem (mai curând avem iluzia că ascundem) traseul nostru laș și mediocru. Rememorarea aceasta solemnă e un refugiu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nu au „deranjat” - scara valorilor declarată oficial și completată conjunctural rămânând neatinsă - a fost liniște; când tinerii au început să se impună, vorbindu-se despre ei la modul serios și în presa din Țară, atunci au apărut tensiunile. Oricum, privind retrospectiv această „întâmplare” dialectică, de neevitat în procesul de dezvoltare a unei literaturi, cred că ea, „întâmplarea” sau ea, „dialectica”, a fost benefică ambelor părți, fiecare trăgând învățămintele de rigoare și pregătind, poate, spiritele pentru eventuale revizuiri ale literaturii din Basarabia
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mai mari nu pot fi considerate eseu politic, gen care implică un element analitic mai pronunțat și o subtilă relaționare a cauzelor și efectelor fenomenului comentat. În fine, fără a pretinde că epuizăm caracteristicile genului, eseul politic presupune o analiză retrospectivă și o contextualizare absolut necesare înțelegerii unor fenomene, care, privite separat și la dimensiuni locale, ne pot duce pe piste de interpretare false sau restrânse. Deocamdată, nu putem vorbi în Basarabia decât de niște tentative singulare și timide în abordarea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fără explicații și fără a accepta vreo nuanțare. Iluminarea avută Încă de la șapte ani Îi furnizează, poate, cel mai puternic alibi pentru a Împiedica orice modificare a deznodământului funest. Notațiile sale se Încarcă, desigur, cu o aură de tragism, validând retrospectiv ceea ce, la cei mai mulți dintre scriitori, e simplă vorbărie neurmată de transpunere practică. Jurnalul lui Pierre Drieu la Rochelle, acoperind un segment extrem de dramatic din existența europeană și, firește, din aceea a autorului Însuși (Journal 1939-1945, Éditions Gallimard, 1992) debutează sub
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
infinit, pe toate fețele, aceleași și aceleași obsesii, ea reușește să păstreze o impresie de echilibru și normalitate În viața de zi cu zi. Nimeni, din cercul ei apropiat, nu pare să fi fost conștient de adâncimea depresiunii ei. Chiar retrospectiv, la publicarea Jurnalului, Ted Hughes se menține la nivelul notației seci, involuntar sarcastice, fără a releva nimic din tragedia care, cât se poate de direct, Îl afecta și pe el, logodnicul Încornorat: Sylvia și Ted Hughes s-au căsătorit În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Prin urmare, acumularea de asimetrii transformă jurnalul Într-o oglindă involuntară a eului. Adică forma cea mai complexă de autocunoaștere. (De altfel, În Evul Mediu, speculum, oglinda, oglindirea, numea sistematizarea enciclopedică a cunoștințelor.) Fără Îndoială, e vorba de o oglindă retrospectivă, Îngânând ironic inscripția de pe retrovizoarele automobilelor de azi: „Obiectele percepute În oglindă sunt mai apropiate decât par”! În jurnalul intim, „obiectele” confesiunii sunt mai „Îndepărtate” decât le percepem! Imposibilitatea de a fixa „distanța” corectă a confesiunii determină relativa independență a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fi neglijate mecanismele de autoreglare ale autoportretului. Ele se ordonează și dobândesc consistență nu atât În funcție de voința scriitorului (pentru că atunci autoportretele n-ar fi decât banale apologii), cât pulsiuni structurante ale textului de jurnal. Prin urmare, autoportretul este o formă retrospectivă de organizare a textului literar. Scriitorul nu are o putere mai mare asupra lui decât asupra propriei inspirații. El Își deconspiră sensurile pe un interval, relativ cuprinzător, Între ceea ce-și propune să fie și ceea ce este cu adevărat: adică
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
istorisiri, cu un număr infim de personaje și dialoguri 57, ordonate În jurul datei Înscrise În partea de sus a paginii. Și, de cele mai multe ori, istorisiri coerente, determinate cauzal, Înarmate cu explicații, Îmbogățite cu o strategie - strategia duratei lungi, a viziunii retrospective - i se substituie demersul introspectiv. Jurnalul reface o amintire a trecutului imediat. El este o anamneză pe spațiu redus. Un efect de ecou58, rezonanța unui ecou scurt asupra memoriei. Asupra memoriei experienței și a experienței memorate, care nu are sens
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
identificării cu un eu real al autorului. Cele mai multe jurnale alternează - și În scrierea, și În comentarea propriului conținut - trei modalități temporale. Cea dintâi, dictată, parcă, pentru a sfida definiția genului („o scriere zilnică, relatând Întâmplările unei zile”) propune un nivel retrospectiv al scriiturii. Jurnalul intim se scrie ancorat În fluctuațiile memoriei. Un trecut, mai mult sau mai puțin Îndepărtat (când nu e vorba de trecutul aceleiași zile) este readus, actualizat prin scris. Scrisul - În cazul jurnalului intim mai mult decât În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
simplă frază, că "Ștefan-Vodă s-a îngrijit să sporească bunăstarea țării". Realizările culturale ale domniei sale aglomerau sfârșitul acestui decupaj, după care cititorul era brusc readus la scopul principal al relatării, printr-un fragment despre "Pregătirile pentru apărarea țării". Sensul atribuit retrospectiv întregii sale domnii era unul singur: "mai mult ca orice, Ștefan-Vodă a dorit ca Moldova să fie țară liberă (s.n. C.M.)". Dincolo de dramatismul conflictului armat, autorul invita la cunoașterea unei presupuse tragedii personale a omului de stat, căci "Ștefan-Vodă nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lor, atașamentul pe care îl pot genera. Iar devoțiunea cere, prin însăși esența ei, simplificarea informației, recunoașterea cât mai deplină și spontană, nu cunoașterea amănunțită, rațională și solicitantă. Polemicile legate de imaginea domnitorului relevă, la rigoare, varietatea eforturilor de valorizare retrospectivă a unor vechi cunoștințe școlare. Tradiția s-a impus, din nou, în detrimentul informațiilor perturbatoare din zona mass-mediei, a politicii, a industriei editoriale sau chiar a profesioniștilor istoriei. Puși la punct de foștii elevi, responsabilii din Minister, editorii și autorii de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
15 octombrie 1922). Imediat după pierderile teritoriale suferite de România în iunie-septembrie 1940, ideea unității naționale a fost mult mai accentuată în manuale, sugerând viitoarea reîntregire prin luptă, în acord cu discursul militant al regimului Antonescu. Elevilor li se imprima, retrospectiv, imaginea unui sfârșit de război apoteotic, prin campania românească din Ungaria. În ciuda situației dezastruoase de la începutul anilor '40, ei trebuiau să fie mândri, căci "dintre toate armatele, câte au luptat timp de patru ani (1914-1918) contra Puterilor Centrale, numai armata
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unitatea neamului", manualul său cuprindea o relatare detaliată a marilor confruntări militare și politice. Perspectiva istorică propusă era profund devotată realităților din România antebelică, cel mai important lucru fiind, pentru povestitor, soarta dinastiei. Războiul început în 1914 nu era amplificat retrospectiv și transformat în "marele război", rămânând ceea ce părea a fi fost atunci: un conflict "pornit de Germania contra Rusiei și a Franței", dar care târâse în luptă mai târziu "întreaga Europă și Asia". Manualul glosa, la adăpostul posterității: "se simțea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de minte, era astfel ajutat să concluzioneze că existase, fără îndoială, un crescendo al rezistenței, o legătură directă între grevele din 1977 și cele petrecute la Timișoara în 1989. Efectul dorit de autori este specific povestirii istorice, producând o iluzie retrospectivă: aceea că evenimentele din ziua de 22 decembrie 1989 nu aveau cum să nu survină. O comparație cu scepticismul însemnărilor de jurnal din acei ani ar modifica substanțial această percepție 19. În ciuda intenției de a realiza o expunere coerentă și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
112 El a fost șeful misiunii militare franceze din România, din octombrie 1916, până în martie 1918, apoi din octombrie 1918, până în mai 1919. 113 Generalul Henri Berthelot, op. cit., p. 226. 114 Mize politice asupra cărora Constantin Argetoianu se va pronunța, retrospectiv, în termeni foarte categorici: "Pornisem în război [...] ca să cucerim Ardealul [...], iar Basarabia la care nu ne gândisem ne pica în mână. Ocuparea Basarabiei era pentru Brătianu o asigurare pentru viitor". Dar un astfel de argument nu putea fi invocat oficial
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
n-ai voie... și nu prea ne manifestam altfel [...], ni se părea normal să fie așa, că așa ne învățaseră" (Gențiana Baciu, Matei Bejenaru, Dan Lungu, op. cit., p. 55). 158 Situația s-a schimbat radical în anii `90, făcând ca, retrospectiv, fenomenul să pară și mai interesant. O profesoară își amintea că, prin 1986 sau 1987, o elevă de clasa a VII-a avea la ea 300 de lei (o sumă mare pe atunci, dată de părinți, ca să-și cumpere cizme
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și îl educase gândindu-se ce împărat bun va fi, în timp ce propria lui moarte se apropia rapid. Cartea începe la sfârșitul lui 137 când împăratul tocmai se întorsese dintr-o vizită la medicul său Hermogenes și trece rapid la secvențe retrospective din viața lui. Își scrie rapid autobiografia care s-a pierdut în timp un motiv pentru care Yourcenar a putut să se recunoască îndrep tățită s-o reconstruiască. Cartea are șase capitole (toate au titluri latinești Bust al împăratului Hadrian
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
iluziei că ar exista diferențe între ele. Prima secțiune (Animula Vagula Blandula, literal: Suflet mic, suflet blând și călător) începe cu autoanaliza lui Hadrian asupra propriei sale firi; apoi, în partea a doua și a treia trece rapid la secvențe retrospective din copilărie și tinerețe: bunici, părinți, educație, serviciu militar, relația cu foștii împărați Traia, Marc Antoniu, Titus, Domițian, primele misiuni și grele încercări militare. Descrierile firii lui Hadrian sunt memorabile, mai ales ale surorii sale blajine Paulina, soacra sa, împărăteasa
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
au înmormântat nu departe de Rodan. Minunile sale, așa cum se cer prin rugăciuni, așa se și experimentează prin beneficii frecvente care se obțin în toate orașele, intervenind Domnul nostru, căruia să-i fie laudă în vecii vecilor. Amin. 5. Privire retrospectivă asupra persecuțiilor Numărul martirilor creștini, în special din primele trei secole, nu a fost foarte mare, de ordinul milioanelor, după cum ne mărturisesc puținele Passiones ajunse până la noi, din numele martirilor evocați de scriitorii creștini și de către martirologiile comunităților creștine, care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
construire practică, directă sau prin colaborare. a rezolvării mai eficient, recurgând la mobilizarea tuturor resursele sale. Utilizează strategiile sale de acțiune, cognitive și metacognitive, dar recurge și la o autoevaluare a propriului demers de rezolvare. ► Recurge continuu la o privire retrospectivă asupra sarcinii propuse și creează legături între noile performanțe și progresul realizat. ► Precizează rațiunile reușitelor și dificultăților care sunt sub controlul său: efortul, metoda utilizată, atenția, atitudinea, experiența, trăirile ș.a. ► Evaluează starea sa de satisfacție prin raportare la demersuri, strategii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de vedere clinic. Sistemele integral ceramice pot fi grupate în cinci categorii: sisteme integral dure, sisteme vitroceramice, pe bază de feldspat, inserturile ceramice utilizate în tehnicile hibride, tijele de transfixare și implanturile dentare. Privind evoluția tehnologiilor de prelucrare în mod retrospectiv, putem aminti pe M. Rovault, care, în 1936, ardea ceramica pe folie de platină laminată, pe Gatzka, care, în 1940, ardea ceramica în vid. O’Brien, în 1984, a pus la punct ceramica magnezică, iar, în 1985, M. Saudoun a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Privind retrospectiv evoluția artei plastice ieșene, mi-am propus în măsura în care voi reuși, să valorific creația profesorilor mei de la Academie prin organizarea de expoziții și realizarea unor publicații. Dintre aceștia menționez pe: Ștefan Hotnog, Vasile Condurache, Ioan Antonică, Dimitrie Căileanu, Maria Lazăr. Prin
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]