6,394 matches
-
covor pe alei, printre copaci, pe băncile unde nu demult zăboviseră împreună timp îndelungat pentru a se înfrupta cu sărutări. Înainte de a părăsi orașul în care descoperise trăiri ce nu și le putuse imagina până atunci, Albert a căutat să revadă cât mai multe locuri ce îi aminteau de ființa Ericăi resimțind cu nesaț tot ceea ce îl fermecase, jinduind după prezența iubitei lui. Această stare, oricât de acut se manifestase, oricât ar părea de nefiresc, avusese darul de a-l maturiza
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
erau împreună, abia dacă băgase de seamă despărțirea lor și cât de mult fusese legat de ei ! - Bine gașpere, mulțumesc de întrebare ; mă gândesc să-i fac o surpriză... - Adică ? - Să dau o fugă până în Galați, aș vrea s-o revăd ! - Ai bani de drum ? Te pot ajuta dacă ai nevoie. - I-am strâns deja. Spune-mi însă, tu cum mai stai tu cu mândruțele ?... - Tocmai mă gândeam să-ți cer ajutorul... - Adică ? - Trebuie să ajungem primii la poartă după ce terminăm
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
zeci de ori în fiecare zi și-n miez de noapte. Cheamă-mă, iubito! Cheamă-mă în orice clipă și voi veni la tine! Cheamă-mă! P.S. Poezia, scrisă cu mult mai mult timp în urmă, ca proză, a fost revăzută și publicată la 18 septembrie 2013... Pentru că de atunci și până azi au apărut mulți prieteni noi, acum, frunzărind amintirile sub influența melancoliei de toamnă, am hotărât să le dau posibilitatea de a o citi. Firește, fiind vorba de versuri
FRUNZĂRIND AMINTIRILE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365334_a_366663]
-
său. Ceea ce este comun tuturor, este muțenia ; sunt rostite doar comenzile strict necesare, nimeni nu comentează nimic. Cei din plutonul operativ execută comenzile cu încetineală. Nimeni nu le reproșează nimic. În mintea fiecăruia se derulează amintiri legate de Comănescu. Albert revede și iar revede fiecare secvență amintindu-și fiecare dialog ce l-a avut cu fostul său camarad. În seara cu pricina, seara evadării pentru câteva ore a celor câțiva, Comănescu băuse destul de puțin. El avusese ideea folosirii ordinelor de serviciu
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
comun tuturor, este muțenia ; sunt rostite doar comenzile strict necesare, nimeni nu comentează nimic. Cei din plutonul operativ execută comenzile cu încetineală. Nimeni nu le reproșează nimic. În mintea fiecăruia se derulează amintiri legate de Comănescu. Albert revede și iar revede fiecare secvență amintindu-și fiecare dialog ce l-a avut cu fostul său camarad. În seara cu pricina, seara evadării pentru câteva ore a celor câțiva, Comănescu băuse destul de puțin. El avusese ideea folosirii ordinelor de serviciu puse la îndemână
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
câte doi lei de la fiecare, pentru a cumpăra un buchet de garoafe pentru profesoara care le ține orele de seminar. Florile au binedispus-o. Colegii lui Albert s-au amuzat în urma glumelor făcute de profesoară. El era preocupat doar să revadă materia a cărei logică i se dezvăluise. - Numai Al Bert nu râde ; o fi supărat pe mine ! Cel interpelat și-a ridicat privirea a nedumerire. - Te pomenesti că el nici nu a contribuit cu bani la flori ! Afirmația l-a
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
să spun că aceste despărțiri, atunci când au loc, ne apropie și mai mult. Unde mai pui faptul că m-am întors acasă înțolit, în costum nou cumpărat de prima ! Nici nu-ți poți închipui cât de mult s-a bucurat revăzându-mă. ” Fără de voia lui, Albert și-a amintit de Any, fata în care, în vreme de restriște sufletească, până să o cunoască pe Erica, văzuse partenerul potrivit pentru tot restul vieții. Fata care, după ce o săruta de două trei ori
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
stau la oglindă Și o aud strigându-mi: Lasă punctele alea! Nu -ți mai mutila față! " Și-i mângâi părul des și creț, Pe care l-ar fi vrut drept, Dar cu timpul se resemnase cu el... Da Doamne să revăd înc-o dată Ochii ei de topaz auriu, Si nasul acvilin că al Cleopatrei, Cu care-a cucerit atâtea inimi... Probabil că totuși eu Visez cu ochii deschiși... NO, IO NON SOGNO AD OCCHI APERTI Eppure a volte, di fronte a
A VISA CU OCHII DESCHIŞI (POEZIE TRILINGVĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365523_a_366852]
-
promisiunea că, datorită împlicării în desfășurarea lor, Sabina va obține nota zece fără a mai intra în examen. Promisiune deșartă care, în final, nu putea decât să creeze o stare confuză. Cât timp a durat examinarea Sabinei, Albert și-a revăzut expunerea găsind ușoare adăugiri menite să capteze atenția examinatorului. A fost cu totul pe dinafară în momentul în care, după ce și-a expus cunoștințele, profesorul l-a invitat de cealaltă parte a catedrei, adresândui-se apoi pe un ton șoptit, conspirativ
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
Alex vin cu drag aici, cu părinții și bunica văduvă, câteva zile, la căsuța în care s-au născut. Aleargă nestingheriți prin curtea plină altădată de orătănii și mai ales, însuflețită de glăscioarele lor vesele. Sunt tare bucuroasă când îi revăd și ei simt acest lucru. Le ofer dulciuri și îmi mulțumesc: „grație”, în limba lui Cicero. Au plecat însă înapoi, vara aceasta, cu toții, degrabă, cu o săptămână înainte de terminarea concediului, pentrucă „patronul l-a chemat pe tati la lucru”. Am
HAIBUN (4) SĂ TRĂIEŞTI, MAICA MEA! de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365139_a_366468]
-
și prăfuită, căzută pe o rână de pe suportul ei metalic, așteptând și ea să se dea drumul la minerit în speranța ca atunci vin „investitori canadieni” și o așează și pe ea, înapoi pe suportul ei. Să aștepte sănătoasă. Am revăzut cu interes muzeul aurului și apoi am traversat piața la centrul „Gabriel Resourses” unde am fost invitați politicos de o altă doamnă să-i ascultăm explicațiile binefacerilor aduse de proiectului RMGC, ceea ce am și făcut cu luare aminte, dar în
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
nici un profesor, a strigat cu entuziasm: - Băieți, sunt anul trei! - Urrraaa...! Au izbucnit în cor încercând apoi să-l năpădească cu întrebările. - De fapt mai am de susținut examenul de corijență dar sunt convins că va fi o formalitate. Ne revedem în curând. * - Tu sigur nu ai avut încurcături cu poliția? - Sigur, domn’ doctor. - Povestea asta a ta, mi se pare cusută cu ață albă. Cum adică să nu te prezinți să-ți dai corijența? - Am fost lăsat corijent pe nedrept
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
sau Dumnezeu va fi în toate și-L vom vedea în toate ... Aceasta este perspectiva eternă a îndumnezeirii. Dar problema e prea importantă, ca să nu ne ispitească de a reveni asupra ei cu altă ocazie mai pe larg”. În ediția revăzută din anul 1981, Părintele Dumitru Stăniloae a eliminat însă din acest pasaj orice referire la Sofia ca entitate intermediară, recentrând riguros trinitar și hristocentric perspectiva eshatologică a îndumnezeirii nesfârșite prin asimilarea energiilor necreate; perspectiva eternă a îndumnezeirii se transformă într-
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
îmbină diferitele componente, pentru a se potrivi una cu alta... Ajungând în curtea fostului spital, cu un regret profund, ei mi-au vorbit despre frumusețile apuse ale acestor locuri cărora le dăduse viață acest Om cu dragostea neistovită a împlinirii. Revăzându-l pe doctorul Nicolae Bulumac după mai mulți ani, am avut iarăși prilejul să-i admir determinarea de a-și păstra fidel drumul personal și faptul că a rămas egal cu el însuși. Nu s-a temut de pașii mărunți
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
foarte plăcut la vorbă și foarte amabil. Mi-am dat seama că îi plăcea ceea ce-i povesteam, iar la rândul dumnealui mi-a povestit lucruri interesante care cred că ar merita să fie amintite de mine cândva. L-am mai revăzut încă o dată tot la biroul lui, după ceva timp. Rețin că dânsul mi-a spus următoarele: „Neapărat, vom reedita cartea , dar mai întâi trebuie ca eu să xerografiez fiecare volum în trei exemplare: unul pentru tipar, unul pentru editura BOR
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului O întrebare, pe care am întâlnit-o de câteva ori în viața mea. Recent pe Strasse Facebook, iar acum câteva zile, revenită în memorie datorită pertinentului critic literar Dan C. Mihăilescu, pe care-l revăd cu plăcere de fiecare dată cu recomandările sale de nerefuzat. Îmi amintesc, de anii studiilor universitare, în orașul celor șapte coline din Moldova strămoșească, când îl pisam pe îndrumătorul de an, cu aceeași întrebare. A evitat, câțiva ani, să ne
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
l-am întreba pe maestru dacă ar dori să fie sărbătorit, aniversat, preamărit, lăudat, precis ar răspunde, cu aceeași indignare de atunci: „Stimabililor, nu mă treziți, lăsați-mă să mă bucur de lunga mea odihnă. Nu mai vreau să-mi revăd personajele cum se plimbă prin Parlament, pe străzi, prin parcuri, la spectacole, în localuri, prin televiziuni, mai mult, hălăduind prin unghere exotice ale lumii, vorbind cu patos de „țărișoara mea, România” pe care au dezbrăcat-o de agricultură, industrie, instituții
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
știi doar că, comit multe greșeli de ortografie, de aceea îmi și cer scuze din timp. Singura amintire de la mine s-o ai atunci când ne jucam prin pauze și ne bucuram de viață. Peste 20 de ani când ne vom revedea ca absolvenți ai acestui liceu să ne aducem aminte cu plăcere de clipele acestea plăcute ,momente cu care nu ne vom mai întâlni niciodată. O să râdem de giumbușlucurile pe care le făceam. Însă până atunci avem de escaladat un drum
DEŞERTUL DE CATIFEA (95) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364974_a_366303]
-
MĂ-NTORC ÎN TRECUT Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă-ntorc în vise în trecut Și caut ca prin ceață, Cărările ce le-am pierdut, Când am pășit în viață. Revăd căsuța cu cerdac Și geamurile goale, Ascult frunzișul...apoi tac, Pășind pe poartă-agale. În fața casei, mărul bun Se-apleacă să-mi mângâie Tâmpla căruntă, părul sur, Mii de-amintiri învie... Revăd cu ochii minții-acum, Copilăria-mi toată, Vă văd pe
MĂ-NTORC ÎN TRECUT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366375_a_367704]
-
ce le-am pierdut, Când am pășit în viață. Revăd căsuța cu cerdac Și geamurile goale, Ascult frunzișul...apoi tac, Pășind pe poartă-agale. În fața casei, mărul bun Se-apleacă să-mi mângâie Tâmpla căruntă, părul sur, Mii de-amintiri învie... Revăd cu ochii minții-acum, Copilăria-mi toată, Vă văd pe voi , bunicii mei, Cum m-așteptați la poartă. Cu dosul mâinii , lacrimi șterg, Și tristă îmi dau seama. C-oricât de mult aș vrea să merg Spre voi, totu-i degeaba
MĂ-NTORC ÎN TRECUT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366375_a_367704]
-
Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului A apus un pic de stea printre noi, dar Universul și-a trimis magneții stelei din care îl desprinsese Dumnezeu. Steaua, fericită că și-a revăzut picul, din particule de lumină i-a făcut o cunună, găsindu-i locul în uriașu-i puzzle. Referință Bibliografică: Un pic de stea / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2108, Anul VI, 08 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
UN PIC DE STEA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366430_a_367759]
-
și maiestuos, era o plăcere să-l privești, parcă era un om de zăpadă; și, nu știu cum se făcea că, privindu-l, mâncarea din fața noastră era mai gustoasă... Apoi, avea el un fel deosebit de a-și mani¬festa bucuria atunci când mă revedea după o perioadă mai lungă de timp: nu sărea pe mine așa cum făceau alți câini, ci începea să latre, țopăind într-o parte și alta în fața mea, pentru ca mai apoi să se învârtă în cerc în jurul meu - și tot așa
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
-ncântă și-mi dă dulci fiori. Iar fulgii de nea lin dansează, Pe-un ritm mult mai vechi, neștiut, Copacii-ncărcați recreează Un alb peisaj din trecut. Reînvie copilul din mine, Ce vesel e totul acum, Când altă poveste revine, Revăd mari troiene pe drum. Și-un pâlc de copii ce aleargă, Zburdalnici, înoată-n nămeți, Și-apoi iar se urcă în sănii, Trecând printre pomii semeți. Măicuța mă cheamă în casă, Căci ziua a trecut și-i târziu, Dar mie
E IARNĂ!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366534_a_367863]
-
parte tot din fluxul nostru emoțional. Cât de importantă a rămas pentru mine una din cele mai vechi amintiri, vei înțelege îndată ce o voi derula. Așadar, o fetiță care avea zulufi blonzi, în loc să se joace cu o păpușă, eu o revăd spărgând cu osârdie, cu chin, o scrumieră din sticlă groasă, verzuie care avea niște figurine încrustate în așa fel încât, păreau în relief. Trebuia să le scot. Asta mă tenta pe mine. Să le vad, sau să le iau în
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
dar eu nu văzusem încă așa ceva. Nu avea corespondență în mintea mea... Am întrebat și am aflat. Dar să revin la prima zi. Elevă... Nu e prea instructivă întâmplarea pentru cei care pășesc în clasa primară dar, iată cum mă revăd: în fața unei oglinzi mari, cât să fiu arătată din cap până-n picioare, cu un pardesiu albastru din stofă, făcut special pentru evenimentul numit școală și o beretă din același material. Numai că mie nu-mi place deloc felul cum îmi
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]