6,715 matches
-
În ceea ce privește finanțarea prin instrumentele de pre-aderare, UE a subliniat importanța ca România să ia toate măsurile necesare pentru a colabora cu instituțiile UE însărcinate să efectueze controlul la fața locului. În această privință și având în vedere principiul managementului financiar riguros, UE a precizat că utilizarea, controlul, monitorizarea și evaluarea corectă a acestei finanțări va constitui un indicator cheie al capacității României de a implementa acquis-ul aferent controlului financiar. În domeniul protecției intereselor financiare ale UE, s-a solicitat României să
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
care va funcționa acest serviciu, inclusiv relația cu celelalte autorități românești implicate în protecția intereselor financiare ale UE. Poziția României (2003) Documentul de poziție complementar (CONF-RO 22/03) a răspuns întrebărilor formulate de Comisia Europeană. În scopul asigurării managementului financiar riguros și controlului eficient al utilizării fondurilor comunitare, precum și pentru protecția intereselor financiare ale UE, România urma să ia, în continuare, măsurile necesare și să colaboreze cu instituțiile comunitare abilitate în domeniu. Legea nr. 672/2002, privind auditul public intern, a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
punctul de vedere al unei logici fondate pe postulatul "sau asta sau cealaltă". Aceste aspecte contradictorii încetează să mai fie absurde într-o logică fondată pe postulatul "și asta și cealaltă" sau, mai degrabă, "nici asta nici cealaltă"13. Dezvoltarea riguroasă a formalismului său axiomatic îl conduce pe Lupasco la postularea existenței unui al treilea tip de dinamică antagonistă, ce coexistă cu cea a eterogenității, care guvernează materia vie, și cu cea a omogenizării, care guvernează materia fizică macroscopică. Acest nou
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
la postularea existenței unui al treilea tip de dinamică antagonistă, ce coexistă cu cea a eterogenității, care guvernează materia vie, și cu cea a omogenizării, care guvernează materia fizică macroscopică. Acest nou mecanism dinamic presupune existența unei stări de echilibru riguros, exact între polii unei contradicții, într-o semi-actualizare și o semi-potențializare strict egale. Această stare, numită de Lupasco starea T ("T" fiind inițiala "terțului inclus"), caracterizează lumea microfizică, lumea particulelor. Noua dinamică acționează ca o veritabilă forță conciliatoare între eterogenizare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
exemplu, mezoni cu sarcină) își au, și ei, antiparticulele lor. Chiar și quarcii au antiquarcii lor, și supercorzile antisupercorzile lor. NATURA SPAȚIULUI-TIMP Unul din aspectele cele mai derutante și mai fascinante ale filosofiei lui Lupasco este prezența stării T. Echilibrul riguros dintre actualizare și potențializare, care antrenează o densificare maximală a energiei, pare să vrea să indice, așa cum am explicat deja, că nici o manifestare directă a acestei stări în spațiul-timpul nostru continuu nu este posibil: spațiul-timpul asociat stării T este de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lor considerabile, societățile democratice posedă o caracteristică fundamentală comună : cea a potențializării progresive a stării T. Va cunoaște oare lumea, într-o zi, o societate de tip nou, tridialectic, fondată pe actualizarea progresivă a stării T, ceea ce implică un echilibru riguros între omogenizare și eterogenizare, între socializare și realizarea maximală în plan individual? Războaiele sunt fondate pe același fanatism al actualizării absolute. Dezechilibrul ternarului, realizarea preferențială a unei direcții sau alteia prin suprimarea contradicției echivalează, potrivit logicii și filosofiei lui Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
macrofizice. Adică două niveluri de realitate sunt diferite dacă, trecînd de la unul la altul, există ruptură a legilor și ruptură a conceptelor fundamentale (cum ar fi cauzalitatea). Nimeni nu a reușit să găsească un formalism matematic care să permită trecerea riguroasă de la o lume la alta. Ba chiar sunt indici matematici puternici potrivit cărora trecerea de la lumea cuantică la lumea macrofizică ar fi definitiv imposibilă. Nivelurile de realitate sunt radical diferite de nivelurile de organizare, așa cum au fost definite în abordările
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
aritmeticii, ci și orice matematică ce include aritmetica. Or, matematica, instrument de bază al fizicii teoretice, conține, evident, aritmetica. Ceea ce înseamnă că orice căutare a unei teorii fizice complete este iluzorie. Dacă această afirmație este adevărată pentru domeniile cele mai riguroase ale studiului sistemelor naturale, cum am putea visa la o teorie completă într-un domeniu infinit mai complex cel al științelor umane ? De fapt, căutarea unei axiomatici care să conducă la o teorie completă (fără rezultate indecidabile sau contradictorii) marchează
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
foarte interesant, căci demonstrează cum contra-dicția nu este, de fapt, niciodată complet eliminată. Lupasco avea, deci, dreptate în cele din urmă să-și numească logica terțului inclus "logică a contradicției". Prin urmare, interpretarea nu este infinită, ci finită, precisă și riguroasă. Teatrul lumii nu se reduce la un fenomen lingvistic, care nu este decît o fațetă a unei Realități infinit mai bogate. Deriva cea mai periculoasă astăzi este cea a gîn-dirii unidimensionale, care reduce totul la un singur nivel de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fundamentali. Structura logică ternară a realității antrenează o structură nonară a oricărui proces al realității: trei își manifestă forța plenară transformîndu-se în nouă. O lectură instructivă a structurii nonare poate fi făcută dacă ne concentrăm atenția asupra stării T. Echilibrul riguros între actualizare și potențializare pare să vrea să indice că nici o manifestare directă a stării T în spațiul-timp continuu nu este posibilă. Suntem obligați să deducem că spațiul-timp asociat stării T este de o natură diferită de spațiul-timp continuu, care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
domenii rămâne mai departe eterogenă și confuză (complicată). De aceea autoarea mai operează o reducție (în sensul husserlienei "puneri între paranteze") a celor două sfere, a celor doi termeni de bază. Pe baza unei bibliografii consistente și a unei analize riguroase a criteriilor (care atestă formația de jurist, dar și de logician a autoarei) se disting două moduri particulare, respectiv două subsfere în cazul fiecăruia dintre cei doi termeni de bază. Doctrinele etice disting între morala ca aspirație (virtute) și morala
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
influențele și transferurile reciproce. Cele două domenii sunt ambele fluente (istoric și contextual), încât nu există o formulă ultimă (dogmatică) de canonizare a lor și a relației lor. Dar schema finală care se cristalizează din analizele concrete este suficient de riguroasă și consistență (pentru a menține împreună cele două domenii), dar suficient de plastică (deschisă) pentru a putea încorpora o informație nouă, derivată din mutația reală sau posibilă a celor două domenii (mai dinamică în cazul dreptului, mai puțin dinamică în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să iasă din tonalitatea generală, din organizarea ei de ansamblu. Acesta este capitolul pe care l-am citit cu cea mai mare curiozitate și plăcere. Într-o situație de confuzie (relativă) a problemelor libertății, observ aici în trecere, distincția tehnică riguroasă pe care autoarea o face între responsabilitate (care este morală) și răspundere (care este juridică). Lucrarea este un studiu comparativ, care respectă regulile clasice ale comparativismului, este sistematic elaborată, atât pe ansamblul ei (capitole), cât și pe părțile ei (subcapitole
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ceea ce constituie drept poate fi explicat prin apel la morală, ci "sunt nesfârșit de multe elemente constitutive ale dreptului care îi sunt total indiferente moralei: ea le poate accepta, fără să le poată reproba"186. El definește morala, în sensul riguros al termenului, drept "un total de norme generale ale conduitei practice personale, care se impun conștiinței ca absolut variabile și implică excluderea oricărei contraziceri"187. Dacă morala este un total de norme practice care se impun conștiinței ca absolut valabile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și cutumele juridice fiind rezultatul unor procedee de creație colectivă, intuitivă, spontană. Totuși, de la un anumit nivel de dezvoltare a societății, normele juridice sunt, în mod necesar, elaborate de o autoritate organizată, stabilă și permanentă, potrivit unor proceduri complexe și riguroase. Normele morale reprezintă produsul creației colective, anonime, spontane și difuze a unor indivizi, grupuri și colectivități sociale, fiind elaborate de regulă în formă nescrisă, prin proceduri neorganizate. Normele juridice, indiferent de varietatea lor, se caracterizează printr-o structură unitară, în cadrul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reiese din întreaga operă kantiană: fapta inumană nu poate fi săvârșită ca atare încă o dată asupra făptașului fără a încălca legea omeniei.101 Faptul că lex talionis este folosit de Kant mai mult în sens figurat și nu în sens riguros științific este susținut de afirmațiile sale prin care recunoaște imperfecțiunea talionului în aplicarea sa la realitatea externă. Spre exemplu, o persoană care a comis un viol, nu trebuie la rândul ei să fie violată, ci doar ca suferința pricinuită făptuitorului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe baza informațiilor primite de la beneficiari. Evident această activitate implică cheltuieli pentru dotarea cu standuri și echipamente de încercări, precum și pentru pregătirea personalului destinat să o execute. Pentru o întreprindere care fabrică produse asamblate va fi necesară o structură mai riguroasă. Programul va avea atât un caracter preventiv, cât și unul corectiv și va implica utilizarea unora dintre procedeele specifice analizate în capitolul de față. Astfel, una dintre măsuri constă în repartizarea de specialiști în fiabilitate din compartimentele de proiectare, fabricație
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
în fiabilitate își îndeplinesc și propriilor lor sarcini specifice. S-ar putea să fie suficientă numai o coordonare simplă, însă, pe măsură ce produsele devin mai complexe și se impun condiții de fiabilitate precis cuantificate, organizarea fiabilității necesită o structură organizatorică mai riguroasă. Satisfacerea cerințelor tot mai complexe privind fiabilitatea au impus noi scheme organizatorice în care apar distinct poziții pentru specialiștii în acest domeniu. O astfel de schemă de organizare este prezentată în fig. 3.13. Componența acesteia este următoarea: 1. un
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
servește și la fundamentarea hotărârilor ce se vor lua la nivelul managementului general, pentru aplicarea metodelor și măsurilor menite să corecteze în viitor apariția abaterilor și să optimizeze procesele de producție. 6. Organizarea programului de asigurare a mentenabilității Un program riguros de mentenabilitate pentru un produs complex impune participarea mai multor compartimente, cum sunt proiectarea, fabricația, activitățile de “service” pentru clienți. La fel ca și în cazul fiabilității, există numeroase probleme care necesită acțiuni de proiectare și de aceea multe întreprinderi
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
zona A. Produsele convenționale de mare responsabilitate (produsele de tehnică militară, produsele destinate comunicațiilor sau tehnologiei informației), zona B, și cele de uz nuclear și / sau de importanță strategică (zona C) se supun unor sisteme de asigurare a calității mai riguroase. Aceste sisteme sunt în mod obișnuit compatibile cu SAC incluzându-l sau completându-l pentru anumite etape din ciclul “dezvoltare produs producție”. Produsele convenționale care prin utilizare nu generează decât defecțiuni minore sau moderate și pierderi materiale mici, au optimul
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
îmbunătățită și adăugita (secțiunea "Fragmente suplimentare", circa 70 de versuri, apare pentru prima oara) a traducerii noastre anterioare: William Blake, Cărțile profetice, Cei patru Zoa, Institutul European, Iași, 1998. În această versiune un principiu al traducerii este respectarea cît mai riguroasă a concordantei biblice (numele din Biblie care apar în opera lui Blake sînt redate folosind strict traducerile ce apar în versiunile autorizate românești ale Bibliei: traducerea Cornilescu și Biblia de la București). Textul original folosit este cel editat de Șir Geoffrey
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
metafizicii ca știință și din această cauză putem spune că ea are statut de proiect al metafizicii; ea conține Ideea științei în cauză și încearcă să o reconstruiască prin raportare la aceasta. Paralogismele și antinomiile pot fi eliminate prin distingerea riguroasă a fenomenului de lucrul în sine și prin folosirea doar regulativă a Ideilor rațiunii, acceptând că "cel mai mare și poate unicul folos al oricărei filosofii a rațiunii pure nu este decât negativ, căci nu servește ca organon pentru extinderea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în condiția sa aporetică, în vremea în care filosofia se exersa și pe calea sa regală, dar propunea și experimente care o apropiau nefiresc de mult de știință (nu am în vedere proiectele de tipul husserlian al filosofiei ca "știință riguroasă", ci pe cele angajate pe temeiuri pozitiviste) sau o supuneau, păgubitor pentru condiția sa, unor ideologii (politice, religioase etc.). Am încercat în lucrarea de față să argumentez ideea că personalismul energetic este o filosofie originală, care are între sursele sale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umanității europene, traducere de Thomas Kleininger, în vol. col. Filosoful rege?, Editura Humanitas, București, 1992. HUSSERL, E., Criza umanității europene și filosofia, în vol. Scrieri filosofice alese, traducere de Alexandru Boboc, Editura Academiei Române, București, 1993. HUSSERL, E., Filosofia ca știință riguroasă, traducere de Alexandru Boboc, Editura Paideia, București, 1994. IONESCU, P. P., Ontologia umană și cunoașterea, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", București, 1939. JANET, P., L'évolution psychologique de la personnalité, Éditions A. Chahine, Paris, 1929. JASPERS, K., Texte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
8 Este imperios necesar să repetăm că, întrucât Ludovic L. nu este nici pe departe numele real al personajului, un grup de răuvoitori a pretins că numeroase procese pierdute de alți avocați i-au fost atribuite acelui apărător. O anchetă riguroasă efectuată de Comisia special instituită a dovedit categoric faptul că toate procesele atribuite lui Ludovic L. (sub numele său adevărat) au fost pierdute chiar de lui Ludovic L. (sub numele său adevărat). Astăzi nimeni nu mai îndrăznește să pună sub
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]