1,763 matches
-
precum și NGC 1432/35) este un roi stelar deschis care face parte din Catalogul Messier, întocmit de astronomul francez Charles Messier. Este unul dintre cele mai cunoscute obiecte Messier de pe cerul nopții, alături de Praesepe și Hyadele (Ploioasele). Denumirea românească a roiului stelar "" este împrumutată din franceză: "pléiades", iar aceasta, la rândul ei, este împrumutată din greaca veche: "pleias", "pleiados", „constelație cu șapte stele”, prin intermediul limbii latine: "Pleias" ("Plias"), "Plēiadēs". Se face referire la „cele șapte fiice ale lui Atlas și ale
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
Plias"), "Plēiadēs". Se face referire la „cele șapte fiice ale lui Atlas și ale Pleionei, urmărite prin munți de vânătorul Orion și salvate de Jupiter, care le strămută pe bolta cerului, transformate în stele”. Azi se pot număra, în acest roi, circa de stele, dintre care o duzină sunt vizibile cu ochiul liber. Roiul stelar se întinde pe 2°, adică echivalentul a 4 diametre aparente lunare. Densitatea roiului este relativ slabă în raport cu alte roiuri deschise. Vârsta roiului este estimată la 100
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
ale Pleionei, urmărite prin munți de vânătorul Orion și salvate de Jupiter, care le strămută pe bolta cerului, transformate în stele”. Azi se pot număra, în acest roi, circa de stele, dintre care o duzină sunt vizibile cu ochiul liber. Roiul stelar se întinde pe 2°, adică echivalentul a 4 diametre aparente lunare. Densitatea roiului este relativ slabă în raport cu alte roiuri deschise. Vârsta roiului este estimată la 100 de milioane de ani, însă nu va trăi prea mult deoarece se va
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
strămută pe bolta cerului, transformate în stele”. Azi se pot număra, în acest roi, circa de stele, dintre care o duzină sunt vizibile cu ochiul liber. Roiul stelar se întinde pe 2°, adică echivalentul a 4 diametre aparente lunare. Densitatea roiului este relativ slabă în raport cu alte roiuri deschise. Vârsta roiului este estimată la 100 de milioane de ani, însă nu va trăi prea mult deoarece se va separa în următorii 250 de milioane de ani, în parte din cauza slabei sale densități
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
stele”. Azi se pot număra, în acest roi, circa de stele, dintre care o duzină sunt vizibile cu ochiul liber. Roiul stelar se întinde pe 2°, adică echivalentul a 4 diametre aparente lunare. Densitatea roiului este relativ slabă în raport cu alte roiuri deschise. Vârsta roiului este estimată la 100 de milioane de ani, însă nu va trăi prea mult deoarece se va separa în următorii 250 de milioane de ani, în parte din cauza slabei sale densități (aici este vorba despre viața roiului
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
pot număra, în acest roi, circa de stele, dintre care o duzină sunt vizibile cu ochiul liber. Roiul stelar se întinde pe 2°, adică echivalentul a 4 diametre aparente lunare. Densitatea roiului este relativ slabă în raport cu alte roiuri deschise. Vârsta roiului este estimată la 100 de milioane de ani, însă nu va trăi prea mult deoarece se va separa în următorii 250 de milioane de ani, în parte din cauza slabei sale densități (aici este vorba despre viața roiului și nu despre
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
roiuri deschise. Vârsta roiului este estimată la 100 de milioane de ani, însă nu va trăi prea mult deoarece se va separa în următorii 250 de milioane de ani, în parte din cauza slabei sale densități (aici este vorba despre viața roiului și nu despre cea a stelelor componente). Cele 9 stele cele mai strălucitoare din roi își trag numele din cele ale 7 surori și ale părinților lor. Magnitudinea lor este cuprinsă între 2,86 și 5,44, prin urmare accesibilă
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
trăi prea mult deoarece se va separa în următorii 250 de milioane de ani, în parte din cauza slabei sale densități (aici este vorba despre viața roiului și nu despre cea a stelelor componente). Cele 9 stele cele mai strălucitoare din roi își trag numele din cele ale 7 surori și ale părinților lor. Magnitudinea lor este cuprinsă între 2,86 și 5,44, prin urmare accesibilă cu ochiul liber. Asterope are particularitatea de a fi o stea dublă. Principalele componente ale
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
își trag numele din cele ale 7 surori și ale părinților lor. Magnitudinea lor este cuprinsă între 2,86 și 5,44, prin urmare accesibilă cu ochiul liber. Asterope are particularitatea de a fi o stea dublă. Principalele componente ale roiului sunt: Mulțumită puternicei magnitudini a stelelor care o compun, acest roi este vizibil cu ochiul liber pe cerul de toamnă. Este situat în constelația Taurul, în apropiere de axa formată de stelele Sirius (Câinele Mare) - Centura lui Orion (Orion) - Aldebaran
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
lor. Magnitudinea lor este cuprinsă între 2,86 și 5,44, prin urmare accesibilă cu ochiul liber. Asterope are particularitatea de a fi o stea dublă. Principalele componente ale roiului sunt: Mulțumită puternicei magnitudini a stelelor care o compun, acest roi este vizibil cu ochiul liber pe cerul de toamnă. Este situat în constelația Taurul, în apropiere de axa formată de stelele Sirius (Câinele Mare) - Centura lui Orion (Orion) - Aldebaran (Taurul). În afară de faptul că este un obiect frumos, este și un
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
apoi, pe măsură ce ochiul se acomodează, alte stele apar. Astfel, până la 10-11 stele sunt vizibile dacă sunt îndeplinite condițiile meteo. Cu un binoclu sau un telescop cu un câmp larg, se vor putea vedea mult mai multe stele. În acest mod roiul va da cea mai mare satisfacție. Cu telescoape mai puternice sau cu un câmp mai strâmt, doar o parte din roi va fi vizibilă. Nebuloasa nu se dezvăluie cu adevărat decât în fotografie. Roiul stelar Cloșca cu pui este citat
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
binoclu sau un telescop cu un câmp larg, se vor putea vedea mult mai multe stele. În acest mod roiul va da cea mai mare satisfacție. Cu telescoape mai puternice sau cu un câmp mai strâmt, doar o parte din roi va fi vizibilă. Nebuloasa nu se dezvăluie cu adevărat decât în fotografie. Roiul stelar Cloșca cu pui este citat în Iliada de Homer, în cântul XVIII (475), în celebra descriere a scutului lui Ahile:
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
mai multe stele. În acest mod roiul va da cea mai mare satisfacție. Cu telescoape mai puternice sau cu un câmp mai strâmt, doar o parte din roi va fi vizibilă. Nebuloasa nu se dezvăluie cu adevărat decât în fotografie. Roiul stelar Cloșca cu pui este citat în Iliada de Homer, în cântul XVIII (475), în celebra descriere a scutului lui Ahile:
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
-lea, deoarece William Parson, al treilea conte de Rosse, sugerase din 1850 că structura acestei galaxii prezenta spirale. Această galaxie a fost probabil descoperită înainte de 1654 de Hodierna, discipol al lui Galileo Galilei, care a grupat-o, se pare, împreună cu roiul deschis NGC 752. A fost redescoperită la 25 august 1764 de Charles Messier care a catalogat-o sub numele de M33, în catalogul său (faimosul Catalog Messier). La 11 septembrie 1784, a fost clasificată și de William Herschel sub desemnarea
Galaxia Triunghiului () [Corola-website/Science/312102_a_313431]
-
Peacock. În 1829 se căsătorește cu Margaret Brodie Stewart (1810 - 1864) și au împreună 12 copii. Continuând cariera tatălui, efectuează o cercetare metodică e cerului, inclusiv a emisferei sudice și aduce contribuții valoroase în domeniu. Descoperă mii de stele duble, roiuri stelare, nebuloase. Observă că Norii lui Magellan sunt alcătuiți din stele. Face o călătorie în Africa, unde, timp de 5 ani, studiază multe corpuri cerești, printre care și nova Eta Carinae și întocmește un amplu catalog al acestora. A avut
John Herschel () [Corola-website/Science/311850_a_313179]
-
(altfel spus M14, sau NGC 6402) este un roi globular, unul din numeroasele obiecte cerești descoperite de astronomul francez Charles Messier (în 1764) și repertoriate în catalogul său. Este situat în constelația Ofiucus. Roiul, de formă eliptică, se află la circa de ani-lumină de Sistemul nostru Solar, deși estimările
Messier 14 () [Corola-website/Science/311976_a_313305]
-
(altfel spus M14, sau NGC 6402) este un roi globular, unul din numeroasele obiecte cerești descoperite de astronomul francez Charles Messier (în 1764) și repertoriate în catalogul său. Este situat în constelația Ofiucus. Roiul, de formă eliptică, se află la circa de ani-lumină de Sistemul nostru Solar, deși estimările acestei distanțe au variat de la simplu la dublu, potrivit diferiților autori. Cu magnitudinea sa absolută de -9,1, roiul este mult mai luminos decât alte
Messier 14 () [Corola-website/Science/311976_a_313305]
-
său. Este situat în constelația Ofiucus. Roiul, de formă eliptică, se află la circa de ani-lumină de Sistemul nostru Solar, deși estimările acestei distanțe au variat de la simplu la dublu, potrivit diferiților autori. Cu magnitudinea sa absolută de -9,1, roiul este mult mai luminos decât alte roiuri din constelație, M10 (roi globular) și M12. Concentrația în stele la centrul roiului este relativ slabă. Luminozitatea sa este echivalentă cu aceea a de sori. Stelele cele mai strălucitoare au o magnitudine de
Messier 14 () [Corola-website/Science/311976_a_313305]
-
de formă eliptică, se află la circa de ani-lumină de Sistemul nostru Solar, deși estimările acestei distanțe au variat de la simplu la dublu, potrivit diferiților autori. Cu magnitudinea sa absolută de -9,1, roiul este mult mai luminos decât alte roiuri din constelație, M10 (roi globular) și M12. Concentrația în stele la centrul roiului este relativ slabă. Luminozitatea sa este echivalentă cu aceea a de sori. Stelele cele mai strălucitoare au o magnitudine de 14. În sfârșit, roiul numără peste 70
Messier 14 () [Corola-website/Science/311976_a_313305]
-
află la circa de ani-lumină de Sistemul nostru Solar, deși estimările acestei distanțe au variat de la simplu la dublu, potrivit diferiților autori. Cu magnitudinea sa absolută de -9,1, roiul este mult mai luminos decât alte roiuri din constelație, M10 (roi globular) și M12. Concentrația în stele la centrul roiului este relativ slabă. Luminozitatea sa este echivalentă cu aceea a de sori. Stelele cele mai strălucitoare au o magnitudine de 14. În sfârșit, roiul numără peste 70 de stele variabile. Roiul
Messier 14 () [Corola-website/Science/311976_a_313305]
-
deși estimările acestei distanțe au variat de la simplu la dublu, potrivit diferiților autori. Cu magnitudinea sa absolută de -9,1, roiul este mult mai luminos decât alte roiuri din constelație, M10 (roi globular) și M12. Concentrația în stele la centrul roiului este relativ slabă. Luminozitatea sa este echivalentă cu aceea a de sori. Stelele cele mai strălucitoare au o magnitudine de 14. În sfârșit, roiul numără peste 70 de stele variabile. Roiul, fiind departe de stele strălucitoare, este dificil de reperat
Messier 14 () [Corola-website/Science/311976_a_313305]
-
luminos decât alte roiuri din constelație, M10 (roi globular) și M12. Concentrația în stele la centrul roiului este relativ slabă. Luminozitatea sa este echivalentă cu aceea a de sori. Stelele cele mai strălucitoare au o magnitudine de 14. În sfârșit, roiul numără peste 70 de stele variabile. Roiul, fiind departe de stele strălucitoare, este dificil de reperat. Roiul globular M10, care pare ca bun punct de reper, se află la 10° la nord, ceea ce este enorm. Cât despre stelele vizibile cu
Messier 14 () [Corola-website/Science/311976_a_313305]
-
roi globular) și M12. Concentrația în stele la centrul roiului este relativ slabă. Luminozitatea sa este echivalentă cu aceea a de sori. Stelele cele mai strălucitoare au o magnitudine de 14. În sfârșit, roiul numără peste 70 de stele variabile. Roiul, fiind departe de stele strălucitoare, este dificil de reperat. Roiul globular M10, care pare ca bun punct de reper, se află la 10° la nord, ceea ce este enorm. Cât despre stelele vizibile cu ochiul liber, cea mai apropiată se află
Messier 14 () [Corola-website/Science/311976_a_313305]
-
este relativ slabă. Luminozitatea sa este echivalentă cu aceea a de sori. Stelele cele mai strălucitoare au o magnitudine de 14. În sfârșit, roiul numără peste 70 de stele variabile. Roiul, fiind departe de stele strălucitoare, este dificil de reperat. Roiul globular M10, care pare ca bun punct de reper, se află la 10° la nord, ceea ce este enorm. Cât despre stelele vizibile cu ochiul liber, cea mai apropiată se află la 21° est! Din cauza distanței la care se află, roiul
Messier 14 () [Corola-website/Science/311976_a_313305]
-
Roiul globular M10, care pare ca bun punct de reper, se află la 10° la nord, ceea ce este enorm. Cât despre stelele vizibile cu ochiul liber, cea mai apropiată se află la 21° est! Din cauza distanței la care se află, roiul este dificil de rezolvat în stele și are mai degrabă aspectul lăptos al unei galaxii: un telescop de 300 mm este necesar pentru a începe să se rezolve câteva stele!
Messier 14 () [Corola-website/Science/311976_a_313305]