3,443 matches
-
puteri misterioase, imperceptibile de siguranță a fost orașul în care m-am născut, București, într-o dimineață luminată de soarele ce aprindea stele în zăpada proaspătă a lui februarie, într-o zi de 20. În copilăria în care s-au rostogolit anii unei secete cu urmări prelungite am învățat să prețuiesc pâinea, pentru că atât eu cât și sora mea, consideram o sărbătoare ziua, când se împărțea o franzelă. Singura bucurie erau cărțile împrumutate de la biblioteca de cartier, ce se afla în
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
ați riscat propria viață! - Atunci nu ai timp să te gândești la așa ceva. Primul impuls este să-l salvezi pe cel aflat în pericol, fără să-ți calculezi riscurile. Bine că nu s-a terminat mai rău. Mașina s-a rostogolit în prăpastie după ce am scos fata afară, dar putea să se întâmple oricând, chiar și când era în mașină. - Tocmai despre acest lucru vă spuneam. Dacă nu interveneați, acum fiica noastră nu mai era. Nu știu dacă a mai rămas
FRAGMENTUL 4 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345288_a_346617]
-
să respire asfaltul le seacă înălțarea frânge crucile frunzelor înfloriri întârziate gustă asprimea acelui zgomot inutil nu nu mă regăsesc și atunci bat darabana cu degetele febrei gâtul refuză să mai lase suntele să iasă amuțesc las doar tastele să rostogolească literele la fiecare bătaie a ceasului vechi în care o pasăre singuratică devine pe rând cuc vulture pleșuv cioară bufniță da bufniță strângând cuvintele iubirii cu înțelepciunea farurilor părăsite la colțuri de lumi apropo lumile sunt ascuțite la capete sau
ÎNTR-UN PICIOR PE ŞAPTE (ŞOTRON) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345370_a_346699]
-
Acasa > Strofe > Creatie > EUFONIE PARADOXALĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 814 din 24 martie 2013 Toate Articolele Autorului Cine în afara iubirii ar avea destulă delicatețe să poată trezi un copil soarele se rostogolește de la o noapte la alta la fel de înflăcărat la fel de jucăuș Doamne cum să atingi epiderma cerească a copilăriei decât c-o mângâiere cu fluturele unui sărut cu lacrimile gemene ale unei mame sufletul nu se poate hotărî cele două brațe Denis
EUFONIE PARADOXALĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345380_a_346709]
-
care pleacă din concurs salutând în mișcarea de piruetă elegant înainte ca lătratul câinilor să-și stingă sunetele obosit de fericire cu tâmpla încinsă de atâta nimic în juru-i - ceilalți s-au culcat unii pe alții o mână i-a rostogolit în aceeași cutie - pionul a ales să alerge pe diagonala mare a tablei de șah să strice regula jocului a întâlnit o tură, a culcat-o ușor pe picioarele lui a adormit tura cetatea a rămas nepăzită pionul a continuat
FINAL DE CONCURS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345369_a_346698]
-
apărut zeci de comentarii. Oameni care i-au răspuns lui Mile, dincolo de lumi și de vămi, prin faptele lor bune. E un bulgăre plecat din inimă "omului de zăpadă" pe când ea încă mai bătea. Acum inima tace, dar bulgarele se rostogolește la vale, atingandu-ne. Primeste-l și da-l mai departe! PRIMUL RĂSPUNS...A venit chiar atunci, de la el: "Am maturat în fața apartamentului și până la etajul 4. Am curățat toateflorile ambientale, de frunzele uscate. Am băgat în apartament cei 2ficusi
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
com au apărut zeci de comentarii. Oameni care i-au răspuns lui Mile,dincolo de lumi și de vămi, prin faptele lor bune. E un bulgăre plecatdin inima "omului de zăpadă" pe când ea încă mai bătea. Acum inimatace, dar bulgarele se rostogolește la vale, atingandu-ne. Primeste-lsi da-l mai departe! Nu mi-aduc aminte concret ce fapte bune am facut! Incredibil, dacă e să le pun pe hârtie, efectiv nu știu ce să scriu. M-am hotărât, îmi fixez un target: 7 fapte
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
în voie, degeaba păstorul încerca să se apropie de acel trandafir, el rămânea tăcut, nu avea glas, nici inimă , parcă. Un turist a oprit mașina, a tăiat trandafirul și duși au fost. Păstorul a murit de durere. Fluierul s-a rostogolit la vale Până când s-a pierdut în apele unui râu vijelios. Peisajul s-a întristat, munții scădeau din înălțime, Pădurea gemea în vreme de ploaie, În locul trandafirului a apărut altul, Dar păstorul cu fluierul lui nu mai erau pe acolo
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345489_a_346818]
-
în voie, degeaba păstorul încerca să se apropie de acel trandafir, el rămânea tăcut, nu avea glas, nici inimă , parcă. Un turist a oprit mașina, a tăiat trandafirul și duși au fost. Păstorul a murit de durere. Fluierul s-a rostogolit la vale Până când s-a pierdut în apele unui râu vijelios. Peisajul s-a întristat, munții scădeau din înălțime, Pădurea gemea în vreme de ploaie, În locul trandafirului a apărut altul, Dar păstorul cu fluierul lui nu mai erau pe acolo
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345490_a_346819]
-
de coama animalului. Câțiva șerpi de foc brăzdară cerul înnourat. După câteva secunde, urmară un șir de tunete de răsună codru. Se apropia furtuna. Rafalele vântului îi biciuiau nemiloase obrajii. Dintr-o dată, diavolul se opri brusc. Cal și călăreț se rostogoliră grămadă la rădăcina unor stejari seculari. Amândoi, amețiți, rămaseră câteva clipe nemișcați, apoi calul se ridică speriat și sărind în două picioare necheză gata să fugă la întâmplare prin întuneric. Dar animalul nu făcu trei salturi că o gheară uriașă
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
prin sufletul meu ca un fulger, aprinzând flăcări nebănuite... duminică, 25 ianuarie 2015 jocul memoriei jocul memoriei- un descântec împotriva iubirii, un Babel de limbi confuz și plin de umbre și de lumini, așa cum în ochii tăi de cicoare se rostogolesc vârtejuri azurii de apă; îmbrăcată în mătase de indii, Rafael îți pictează chipul în pupilele mele avide; arta de a fi prezent printre catifelele moi ale dragostei, învățată de la Ovidiu, de la acel poet năucit, exilat la Tomis, cu schimbări de
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377049_a_378378]
-
aproape.” Florența e în poemul cu același nume o minune evocată ca în literatura de epocă: „Știu zările că nu-i pe lume/ Cetate dulce, după nume,/ Mai dârză decât e Florența/ Iat-o/ Cum se clădește dinspre San Miniato, /rostogolind sub ceruri blocuri sure/ Cu vuiet de armuri și de pădure...” Tematica autohtonă a poeziei sale apare în poemul „În vie” unde peisajul liric e patriarhal, cu accente bucolice, oficiind o vegetație panteistă: „Mă las în timpul nopții să dorm culcat
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
în două. Grenadele antisubmarin erau niște butoaie de tablă, cam de 50-60 kilograme greutate, pline cu explozibil și un mecanism care detona încărcătura. Aceste grenade erau reglate la ce adâncime să facă explozie, în funcție de presiunea apei asupra lor. Ele se rostogoleau pe punte de către cei de la unitatea de luptă numărul doi și se aruncau în apă prin pupa[ Pupa = partea din spate a corpului unei nave. (DEX)] navei, în timp ce aceasta mergea cu viteza maximă ce o putea degaja. Când ajungeau la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
Sentiment > ÎNTRE ADAOSURI ȘI ABSENȚE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului te privesc. stai liniștit pe crenelul turnului tău de gânduri respiri când și când răsuflarea dragonului alb prin tine rostogolești metaforele mai seci acum mai pline de gust în rezistența lor pe meterezele poeziei da. nu faci excese în scrierile tale recunosc lași gravurilor inserțiile decorative sau poate simplitatea o păstrezi pentru tine ca un dar e ca o naștere-renaștere
ÎNTRE ADAOSURI ŞI ABSENŢE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377883_a_379212]
-
Leandru, rătăcim într-o poveste în care genunchii arată ca ciupercile nepotcovite de rădăcini ploile răsună în pălăria lor ca șoaptele piticilor statici lovitura vine și ascute acoperișul de piatră de lemn de sare în palmele poveștilor mercurul lasă semnele rostogolite deasupra înțelegerii vrăjitoarea cu nume complicat destramă visele copilul strigă maturul tace clopotul primește tăcerile tăcerilor adolescentul prinde ramul caisului înflorit inspiră esența florii apoi răstoarnă la rându-i tăcerile în căușul clopotului cântecul adună risipește readună împlinește vârstele omului
VÂRSTELE OMULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377914_a_379243]
-
casa.... -„Da tu, mama, nu mai zici nimic?, îi spunea uneori Tuta -Mă gândesc, mama, mă gândesc” Cum îți schimbă o clipă toată viața, si toate regulile ! O clipă, doar o clipă, îți dă viață peste cap,si ți-o rostogolește, ca pe o puțină ! Și te încearcă Dumnezeu cu bune și cu rele, să vadă dacă le răzbești! Și rămâi să alegi din puțin, da tot mergi înainte, că nu te poți opri! Te oprește Dumnezeu, când o hotărî el
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SALBĂ DE DORURI Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ședeam -amândoi- sub fluturi de salcâm, Cu degetele-apropiate de dorință! Rostogolind zodiacul bătrân Un ceasornic își ritma stăruință... Se scurgea iubirea în petalele albe, Racemele își aprindeau pe pleoape Mireasma din căușul florilor dalbe Când zefirul fremăta pe-aproape... Cu fluturi dulci ningea pe timp de vară, Pieptănam mătasea verde cu
SALBĂ DE DORURI de LIA RUSE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378075_a_379404]
-
îndoială ori de câte ori are prilejul. Uneori, cu un umor disimulat, foarte aproape de scarcasm, ia în derâdere teamă omului în fața morții, confruntărille dramatice ale acestuia cu încercările vieții, desenând, din vârful peniței, un tablou vizionar amplu asupra întregii problematci ale lumii: “... mă rostogoleam râzând/în acest uriaș caleidoscop al vieții/printre mii de cioburi de oglindă/simțeam deruta luminii/ricoșând că un fluture/Nu mai eram singur/nu mai erai singură/eram milioane de chipuri/aliniate simetric/la aceeasi coadă/întinsă până/la
CUVÂNT ÎNAINTE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376342_a_377671]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > NOAPTEA CELUI RĂTĂCIT Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Simt cum se rup din mine zilele și-n locul gol se rostogolesc drumuri cum ar fi plecările fără rost, să am de unde mă-ntoarce. Devin un călător împătimit în timp ce se naște-n minte căutarea unui ținut care nu există. Mă lovesc de chemări nedeslușite, îmi par un străin uituc angajat în construcții
NOAPTEA CELUI RĂTĂCIT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376361_a_377690]
-
-se de păr cu o brunetăel spadasin ea pe trepte asistentăpas în doi mereu în ceartăacum alți actori doar buzeleși le duelau pe scăriel o privea cu nesaț în pelișorculcată în patul regalnici aparatul de fotografiatnu surprindea emoția dintre eiiubirea rostogolită până în iarbăochii lor negriităciunii cei mai arzătoripărul împreunat cel mai neastâmpăratîn setea sărutului înroșit de zmeură și fragiuitaseră de trenerau doar gară pentru doisipet al aceleiași dorințideschide cutiuța în formă de inimăși mângâie adn-ul din firele de păr... XXVIII. JE
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
cânta. Va tremura scrisul scos din călimara inimii. Florile se vor strânge la sfat împărțind mirosuri prin aerul umed. Vom ciopli piatra coloane se vor înălța în respirul luminii. Se vor polei acoperișurile cu aur de pe care întunericul se va rostogoli și zilele vor fi de platină. Referință Bibliografică: Cândva / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2316, Anul VII, 04 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CÂNDVA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376408_a_377737]
-
Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017 Toate Articolele Autorului Când mă regăsesc în abandonul tău de ocară, o ancoră mă prinde de gât și mă trage spre un țărm abrupt pe care se rostogolește cerul. În tine nu există nicio funie pe care nebunia mea să urce, doar niște ochi topiți ca smoala care curg în adânc de se învolbură valurile. Marea e în revoluție de moarte, pescărușii țipă a pustiu, de teamă mi
SALVARE NOROCOASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376410_a_377739]
-
III. SALVARE NOROCOASĂ, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017. Când mă regăsesc în abandonul tău de ocară, o ancoră mă prinde de gât și mă trage spre un țărm abrupt pe care se rostogolește cerul. În tine nu există nicio funie pe care nebunia mea să urce, doar niște ochi topiți ca smoala care curg în adânc de se învolbură valurile. Marea e în revoluție de moarte, pescărușii țipă a pustiu, de teamă mi
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
se surpă cuvintele în gură, le înghit, scap teafăr și nu-mi vine să cred. Citește mai mult Când mă regăsesc în abandonul tău de ocară,o ancoră mă prinde de gât și mă tragespre un țărm abruptpe care se rostogolește cerul.În tine nu există nicio funiepe care nebunia mea să urce,doar niște ochi topiți ca smoalacare curg în adâncde se învolbură valurile.Marea e în revoluție de moarte,pescărușii țipă a pustiu,de teamămi se surpă cuvintele în
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
cânta. Va tremura scrisul scos din călimara inimii. Florile se vor strânge la sfat împărțind mirosuri prin aerul umed. Vom ciopli piatra coloane se vor înălța în respirul luminii. Se vor polei acoperișurile cu aur de pe care întunericul se va rostogoli și zilele vor fi de platină. Citește mai mult Atunci nopțile vor fi albeaurorele se vor vărsa pe râuriuna spre alta,lumină din izvoare pământul.Culori de curcubeu vor înfășura după umeri, cerul,nu se va simți mirosul de crudmugurii
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]