3,312 matches
-
divine-ecouri. Cuvintele nu se împletesc din flori de mucegai, ci din corole de foc. Cuvintele alese sunt pajii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre, gătit în straiele populare țesute din aurul duhului, din azurul agoniselii, din argintul rugii și din rubiniul jertfei. Toate cuvintele Psaltirii împletesc în creștin corola fericirii. Doar Cuvioșii și Sfinții, cât sunt pe pământ, se hrănesc cu mireasma mărgăritarelor cuvintelor sărace, simple dar împlinite în har. Păcatul este ghimpele care-și înfige spinii în
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
dacoromâne este un imn liturgic, un psalm de foc și o dulce rapsodie a Milosârdirii Maicii Domnului. Fiecare cuvânt frumos al Limbii noastre dacoromâne este o terapie ortodoxă. Fiecare cuvânt înmiresmat al dulcei Limbi dacoromâne e un psalm aprins în ruga lui. Limba dacoromână este Catehismul Logosului dumnezeiesc. Limba dacoromână este Filocalia Neamului nostru preaales. Limba dacoromână s-a scris în Pisania Carpatină a Neamului cu duh de lumină și jertfă de sânge. Toate dorurile și doinele trecutului străbun au fost
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
Ctitorie ortodoxă cu Dascăli-pedagogi, Poeți, Monahi, Ierarhi și Voievozi. Limba noastră este cel mai binecuvântat Poem al Dorului divin. Fiecare mărturisitor al cuvântului ales care s-a dăruit /se dăruie cu slujire sfântă lui Dumnezeu și Neamului prin educație, cinstire, rugă, poezie, laudă, carte pilduitoare sau cântare este un Voievod măreț al Limbii noastre ortodoxe. Cei ce gândesc, vorbesc, scriu și-nfăptuiesc cuvintele alese ale Limbii noastre ortodoxe devin Mlădițele înmiresmate ale Frumuseții Cuvântului Dumnezeiesc. Idealul cuvântului ales este frumusețea veșniciei
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
nestemată Că mi-ai deschis în viață a ta poartă Este calea vieții, drumul de acces Pe care doar destinul meu mi l-a ales. Iubire ce fără margini mă-nconjori În univers minunea plină o desfășori Ori unde, cuprinde ruga ființei mele, Trimite-o în ceruri chiar până la stele! Alunecând pe-o rază sub clar de lună, Reînvie-n minte amintirea din trecut Sperând că poate într-o zi mai bună Împreună, vom lua totul de la început. Am ridicat privirea
POEMUL AMINTIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360038_a_361367]
-
-nsângerată Stă viața-i mărturie în sufletu-mi brodată, Biserică tăcută, clopot sunând a jale Cer și pământ, lumină și mii de clipe goale. În fiecare ceas al vieții, dă-mi plâns de alăută, În fiecare zi cu soare, o rugă-mi împrumută! Albastru glas de înger, din cerul meu cu stele, Ești inima cea vie ce-mi bate cu putere! MIERE ȘI DESCÂNTEC Din fântâna sufletului tău Licăriri în picuri de argint Chipul - un pocal euharistic Rază de lumină din
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
vesel se roagă mai ușor. El este lângă înger zi și noapte. Clopotul anunță peste sat slujba, Biserica mică devine mare. Îmbrăcată în flori, Cu un covor de trestie pe jos, Își așteaptă mirele. Prin văzduh și pe ape Plutește ruga, Ploaia spală nedreptatea, Întru așteptarea miracolului. Îngerul i-a interzis să vorbească. De acum, din mormântul de sub ierburi, Se vor auzi doar suflări de rugă Până la a doua venire. Aici, acolo Perfida își țese pânza Ce miroase a moarte, Peste
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
un covor de trestie pe jos, Își așteaptă mirele. Prin văzduh și pe ape Plutește ruga, Ploaia spală nedreptatea, Întru așteptarea miracolului. Îngerul i-a interzis să vorbească. De acum, din mormântul de sub ierburi, Se vor auzi doar suflări de rugă Până la a doua venire. Aici, acolo Perfida își țese pânza Ce miroase a moarte, Peste drum de zi, Miez de Rai. În tindă mioarele pasc din iarba grasă Crescută pe oase de sfinți, Întru așteptarea apei Adusă de femeia văduvă
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
comun, răsfirat de condiționalitatea reducționist umană, adus la un nemilos factor prim ? Simfonie a șoaptelor topite-n neființă, readuse mirobolant la viață de buze arzând de credință - credință într-o fericire viitoare, deocamdată iluzorie, aflată în stadiul de dorință, de rugă de taină : cuplul Poet - Iubită, moare împreună - imposibila trăire a unei foste mari Iubiri, nedespărțite totuși, căci îngemănată de suflete ! Un ușor accent hugolian : și dacă va mai rămâne doar unul să trăiască și să cânte Iubirea lor, Poetul va
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
de rouă. te-am căutat și-am împletit cununi după cununi de ace pieritoare ce-au lăsat urme doar in palmele mele tremurătoare. te-am zărit azi, într-un amurg de peste timp, și-mi împreun mâinile sângerânde închinând o ultimă rugă dimineților menite să alunge vise: dormiți în pace, voi, săgeți arzânde! Referință Bibliografică: te-am căutat / Clarissa Emanuela : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1132, Anul IV, 05 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Clarissa Emanuela : Toate Drepturile Rezervate
TE-AM CĂUTAT de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360156_a_361485]
-
Versuri > Iubire > NOAPTE NEBUNĂ Autor: Clarissa Emanuela Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului noapte nebună și fără de stele, te chem și te-alung din visele mele. risipă de vorbe, de lacrimi și șoapte, de rugi înălțate mult prea departe. și curge din cer, adânc cu uitare, în bălti efemere, ascunse de soare, calcate-n picioare, în beznă, târziu, cu-atata revoltă de-un suflet pustiu! cu mâini tremurânde găsesc ferecate, uși după uși ce se
NOAPTE NEBUNA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360161_a_361490]
-
în lumea ta, sa simti tu, pentru mine. îmi sfasai umbră în cele patru zări și-mi cern uitarea-n lacrimile tale, în lumea ta, să plângi tu, pentru mine. îmi strig cu cioburi de viață dorința și îmi înalt ruga în brațele cerului, din lumea ta, să mai coborî o noapte, pentru mine. Referință Bibliografica: vis / Clarissa Emanuela : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1175, Anul IV, 20 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Clarissa Emanuela : Toate Drepturile Rezervate
VIS de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360163_a_361492]
-
minerii germani, preluat și generalizat de către toți minerii în decursul secolelor al XVII - XVIII-lea, devenind astfel salutul general al minerilor de pretutindeni. Cu timpul, alte meserii și ocupații, a căror soartă era în mâinile norocului, se închinau și prin ruga lor, cereau protecția și binecuvântarea lui Fortuna Salutaris. Astfel Soldații lui Clodius Severus, unul din comandanții cohortei equitata, care purtau mari bătălii cu marcomanii și cvazii în Panonia Inferioară, în locul de campare de la Komlod, prin rugile lor adresate lui Fortuna
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
se închinau și prin ruga lor, cereau protecția și binecuvântarea lui Fortuna Salutaris. Astfel Soldații lui Clodius Severus, unul din comandanții cohortei equitata, care purtau mari bătălii cu marcomanii și cvazii în Panonia Inferioară, în locul de campare de la Komlod, prin rugile lor adresate lui Fortuna Salutaris cereau protecție și noroc. Sunt amintiți și producătorii de cărămizi, ramură înrudită cu mineritul, care cereau protecție prin ruga lor adresată „Fortuna Salutaris”. În prima jumătate a secolului al XVII-lea salutul "Noroc Bun" a
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
purtau mari bătălii cu marcomanii și cvazii în Panonia Inferioară, în locul de campare de la Komlod, prin rugile lor adresate lui Fortuna Salutaris cereau protecție și noroc. Sunt amintiți și producătorii de cărămizi, ramură înrudită cu mineritul, care cereau protecție prin ruga lor adresată „Fortuna Salutaris”. În prima jumătate a secolului al XVII-lea salutul "Noroc Bun" a fost preluat și de alte meserii a căror soartă depindea de noroc, metalurgiștii, petroliștii, fierarii au preluat și folosit salutul „Noroc Bun” devenit cu
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
citească, ci acela care nu știe să înțeleagă." - Alvin Toffler șterg din mine umbrele sau se șterg singure când aprind candela înfrigurată de adevărul neștiut. în spatele băncilor din lemn de stejar, pereții caselor Domnului lasă lumina să umezească ochii mirenilor. ruga tresaltă în șaua neadormiților vieții. cunoaștere fără cunoaștere, complet incomplet sau mai degrabă incomplet complet, sacul amintirilor cântă. și totuși, ce se aude dintre zidurile castelului anotimpurilor, când în mine cresc fire de pir, se împletesc mereu cu trupurile, formele
FULGERĂ LIRA SOARELUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360202_a_361531]
-
nu știu de mine dragostea-mi e distrusă tu undeva în infinit dincolo de departe lacrimi cad cad lacrimi oriunde chipul tău îl tot caut iubirea ne va fi o veșnicie ca și tragedia nici un cuvânt rostit nu va respinge durerea ruga prezentului nu vreau înapoi trecutul am murit când de când lovit am fost din clipa tragedii trăiesc cu al tău gând este de neuitat iubirea mea cu ochii deschiși visez departe de noi fără soare în suflet am rămas tu nu
CAD LACRIMI, CAD de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360220_a_361549]
-
FLORIILE Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 109 din 19 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului LĂSAȚI COPIII SĂ SURÂDĂ A FLOARE! Iubind Cuvântul, cuvintele mi-s muze, lumina lor balsam, mir și cântare. Doamne, lasă-mă în această rugă de floare! Alungă-mi din păr frunzele veștejite! E atâta primăvară în bulbul de floare, că rodul lui dă binecuvântare și pace. In cuibul Nădejdii, Credința e Floarea românului, ce nu-și scutură niciodată petalele, ci numai mireasma. Cu zăvoare
PRIVIND FLORIILE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359797_a_361126]
-
Publicat în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului steluțe furioase de omăt se izbesc ostentativ de pereții fragili ai sufletului formând cununi sângerânde țipând rugător în corul deznădejdii durerea apoi se topesc în cristale sărate iar ruga se poticnește în valuri amăgitoare din care se fac căi înodate de gânduri înstrăinate și adâncesc stranii găuri negre prin care trec simțiri înghețate împietrite de timp și robite de agonia fără sfârșit Referință Bibliografică: STELE DE GHEAȚĂ / Daniela Tiger
STELE DE GHEAŢĂ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359822_a_361151]
-
prinți și Ilene Cosânzene Se prind în joc, cu brâu de sânzâiene. Cu buzele dulci, ca boabele de struguri, Zânele-și ard, în lumini, miresme de ruguri. Ecoul iubirii, ferit de blestem, Se pierde pe vale precum un recviem. Din Ruga lui Goga, ca un blestem pe rană, S-aprind lumini în inimi, în glia transilvană. La Ciucea steaua lui nestinsă, Rămâne-n veșnicii aprinsă. Când toamna-n trupul meu se frânge, La Ciucea,-n vârful turlei, crucea plânge. FRAGMENT DE
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
Ce m-a legat de Dumnezeu. FEMEIA SUFLETULUI MEU Femeia sufletului meu, Miroși a Iad și Dumnezeu, Iar eu, o lacrimă de bard, Sunt rug ce-n trupul meu te ard. Frumoasa sufletului meu Ești între Iad și Dumnezeu, O rugă fără de cuvânt, O taină într-un jurământ, Iar eu, un ochi strivit de semne În nopțile de Sânziene. Sufletul cu aripe de zeu Te-a răstignit de curcubeu, În rochii pline de sclipiri, Mireasa dulcilor iubiri, Ținute sfinților secret Să
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
Câte nu am încercat, ca să scap de sarcina pe care nu mi-o doream, însă... ai avut zile. Nu îmi mai rămăsese decât să mă rog, ca să te naști normală... Și se pare că Cel de Sus mi-a ascultat rugile și am avut noroc amândouă. Mai ales pentru că, până să te naști, am fost trimiși înapoi la casele noastre, așa că am putut măcar să te nasc acasă. Dar erai tare mică și slabă. Erai așa de slabă, încât pielea ta avea
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
Să pot zidi ceea ce-am început Să las Moldovei mele o minune, O navă-mpărătească pe pământ. Nu voi decât aici Casa Domnească Chiliile și-un zid apărător Și de ar fi din clopote de iască Să-ți împlinesc această rugă sunt dator. Diecii-n strană tainică-mplinire Cântări, tropane și psalmii cei sfinți În trudă multă mute-i în Psaltire Să nu rămână taină în părinți. În sfinte cărți de dreaptă-nvățătură Vă cer nu îndurare ci avânt Să dați
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Privesc mesteacănul meu zvelt Și frunzele-i în legănare, Lucind în curcubeul neapus La zborul albastrului din zare. Cu dragostea spre necuprinsul cer Privesc mesteacănul Și-n clipele apăsătoare ; Prin rugă, numele il strig În fața icoanei din lemnul de tei; Ce-a absorbit tot sucul toamnei Și-al iernii de prea frig Atunci când s-a născut, Și perfecțiunea lui Eminescu . Vorbește-mi mesteacănul meu ! Îți voi picta cuvinte de poet. Îți
MESTEACĂNULE, DĂ-MI CUGETARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359611_a_360940]
-
bolnavele parfume. Cinecitește pe „Amon- Ra” își dă seama că petul s-a maturizat. Aș cita acest poem pentru că aici cuvintele lucrează mai mult ca ideea: Se-ngroapă, iubito, dreptatea-n polen Balcoane cu nuduri în golfuri dispar Silabe de rugă migrează adânc În nervii romanței cu plopii impari Serafic pagode de crini în amor Nutresc-și explozii de cupe în ger Acoper țărâna cu cu mov de parfum Și harfe-n orbită de lună ne cer Bolnavul meu aer divinul
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
preumblă Cerneala ca-n rând pe scrisoare. Și-n neguri de fum se îmbracă Castelul cu trepte de ceară, Domnița se roagă să treacă Un înger s-o scape de fiară. În lanțuri se zbat vârcolacii Când clopotul cântă o rugă Și toaca trosnește toți dracii, Cu flăcări îi pune pe fugă. Din ceruri arhangheli tămâie Cu smirnă și nard din cățuie, Blestemul se pune pe fugă Doar brațul de par să-l ajungă! Tăciunii aprind iarăși vatra Când gerul se
ALINARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359754_a_361083]