10,767 matches
-
care se predau. Știți și voi; aveți experiență din 1944!... Cand ne-au ocupat împreună și ne-au eliberat separat! Canecino separat! Cum a spus încă înainte de a o trece în constituție, în limba română, unui ziarist japonez care vorbea rusește, samu raiul Snegur, făcând judo cu istoria: „Că nu vede nici o posibilitate de unificare a românilor”... Ei, ce vrei: dacă nu vede omul, nu vede!... Parcă toți trebuie să vadă ce e de văzut?! Mai văd unii și ce le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
să vadă ce e de văzut?! Mai văd unii și ce le arăta alții!... Că una e să auzi și alta să vezi!... Se poate să auzi pe românește că acum am pus limba la constituție dar să vezi pe rusește, daca înțelegi constituția pi limba ta, ăia secretă, învățată la serviciul secret unde faci servici. Sau la plural: servicii altora! Limba nu vede, dar se aude; limba nu aude, dar se aude; așa că nu-i tot una ce auzi cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca acuma nu mai avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări pi limba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
reușit să fugă și au trăit prin păduri până au fost siguri că autoritățile române au preluat puterea. Acele zece zile fără tată au fost groaznice. Aflasem că cei prinși erau împușcați pe loc... În luna aprilie 1943 când frontul rusesc se apropia, aveam deacuma 11 ani și eram elevă la liceul Regina Maria din Chișinău. Ni s-au dat actele, ne-au făcut bagajele și ne-au trimis acasă sau la rude apropiate. Pe mine și pe Valer ne-au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cariere sunt ,travestiri ale figurii paterne", după cum ne demonstrează editoarea în cronologia preliminară și în dicționarul de personaje din final, foarte util și foarte bine făcut. Tatăl scriitorului, Ion Durak pe numele adevărat, modificat în Duras (pentru că ,durak" înseamnă pe rusește ,prost" sau ,nebun"), ai cărui predecesori erau porecliți Banu, de unde derivă Bănulescu, a fugit de la seminarul de teologie, nedorind să devină preot - motiv pentru care ar fi fost poreclit Apostatul. Pe linie paternă, bunicul Vasile provenea dintr-un șir de
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
Valentin Tașcu, originar din Valea Jiului, poet, eseist, editor de remarcabilă amintire. La Deva, între 70-80, ne-am întâlnit în boema literară...Am cântat ambii la chitară, cântece sudamericane cărora le improvizam texte. El cânta în acord spaniol, eu în cel rusesc. în mod cu totul tulburător, la o tabără de creație de la apele lacului Cinciș, Hunedoara, aveam să-l reîntîlnesc, să dialogăm molcom evocator și să facem schimb de cărți...Pe “ Elogiul tinereții” și “ Defăimarea bătrâneții” ( antologice), autografele sale amicalgeneroase aveau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai bei vreo șase. Un semn rău de tot e când îți taie calea o pisică neagră cu căldările goale. Ignoranța e de trei feluri: când nu știi nimic, când știi numai prostii și când știi ce nu trebuie. UMORUL RUSESC! 1. Să poți să zâmbești atunci când suferi... 2. Cea mai mare artistă este... Natura. 3. Viața poate fi frumoasă la orice vârstă. Viața poate fi urâtă la toate vârstele. 4. Din fiecare situație există ieșire. 5. Să creezi cu o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
concerte, a văzut și un spectacol de operă. A lipsit în schimb de la incursiunea pe care am făcut-o la Karlovy-Vary, vestita stațiune balneoclimaterică. Să nu vă mirați, ni s-a spus, că o să auziți acolo vorbindu-se peste tot rusește. Fapt confirmat. Hoteluri, cazinouri, restaurante au fost cumpărate de bogătașii ruși recenți, ca de altfel și în Elveția sau pe Coasta de Azur. Expansiunea rusă se înfăptuiește, în era post-sovietică, pe căi mai eficiente, se pare, decât altădată. Am fi
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
fiind și durata dureros de lungă de care a avut parte. Cu atît mai gravă a fost anomalia în țara noastră, cu cît n-a existat supapa acelei mediatizări clandestine care, în alte state ale ,lagărului socialist", a purtat numele (rusesc) de samizdat. Dar între numeroasele răstălmăciri ce s-au ivit în actuala perioadă (după toate aparențele, nici pe departe încheiată!) de ,tranziție" sîntem în măsură a le înregistra și pe cele privitoare la literatura de sertar. Sub egida ei, resimțită
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
răzeși, care se delimitau de cei aflați mai jos de ei și nu înțelegeau să aibă nimic comun cu țărănimea. O surpriză a însemnat pentru el atunci când, la Căprești, a dat peste o tânără evreică ce nu pricepea o boabă rusește, dar se exprima într-o limbă curat moldovenească, într-o moldovenească limpede (p. 42). Lucru cu atât mai de mirare pentru dânsul, cu cât, altminteri, se lovea mereu de alte și alte aspecte ale rusificării. în vizita făcută la Mânăstirea
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
veniseră ca să asculte vorba moldovenească (p. 21). Și tot la Soroca, invitat într-o familie în curs de înstrăinare (p. 29) a avut parte de o altă experiență interesantă. în casa acelei familii s-a vorbit mult și cu însuflețire rusește, dar cel mai în vârstă membru al ei mai vorbea, totuși, corect limba strămoșilor. Stăpânul casei n-o mai vorbea ca lumea, ci o colora cu vorbe și întorsături de fraze străine. Mai păstrase ceva din limba uzuală, din vorbele
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
lumea, ci o colora cu vorbe și întorsături de fraze străine. Mai păstrase ceva din limba uzuală, din vorbele curente, dar pentru stări de lucruri abstracte trebuia să recurgă la ajutor străin. însurat cu o rusoaică și, deci, cu rubedenii rusești, pierdea tot mai mult din sfânta moștenire. Scriitorul o spune, desigur, mai poetic: Cuvintele vechi din aurita tinerețe se trezesc mirate și triste parcă pe buzele lui. Iar copiii stăpânului - ne-o mai spune tot dânsul - ascultau vorbele moldovenești de parcă
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
a produs răni mult prea dureroase pe care popoarele nu le pot uita cu ușurință, mai ales când tendințele imperiale și aroganța Moscovei se fac din plin simțite. Portocaliul a fost și expresia coloristică a voinței de emancipare de sub stăpânirea rusească. Faptul a fost și este evident; de altminteri, de foarte curând, Georgia a anunțat ieșirea din CSI și dorința de a deveni membră NATO. în Ucraina se observă aceleași tendințe. Iar intrarea în NATO este pentru toate statele care au
Alergie la portocaliu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10834_a_12159]
-
evident antiportocaliu; și să ne mai aducem aminte că în anul 2000 reprezentanții PDSR au refuzat categoric să discute în comisia de politică externă a parlamentului problema ,firului roșu" și nedenunțarea de către președintele Iliescu a tratatului care permitea staționarea trupelor rusești pe teritoriul românesc (precizarea fusese făcută de ambasadorul Ceaușu care a arătat că tratatul a fost denunțat abia de președintele Emil Constantinescu); deținând președinția comisiei senatoriale de politică externă, PDSR a blocat discutarea acestei grave probleme... Idiosincrazia la portocaliu afirmată
Alergie la portocaliu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10834_a_12159]
-
de o la fel de mare prospețime, o expoziție specială, care nu reprezintă nici pe departe un simplu inventar cronologic, acel tip de operațiune aproape de severitatea unei statistici, în care artistul trebuie să se regăsească pe sine, delimitat în timp, așa cum păpușile rusești se regăsesc delimitate în spațiu. Deși lucrările, în marea lor majoritate sînt creații recente, din ultimii 5-6 ani, și, în consecință, cronologia nu constituie un criteriu în funcție de care se operează selecția, adevăratul criteriu nici nu este unul cuantificabil și cu
Wanda Sachelarie Vladimirescu 90 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10852_a_12177]
-
al lui Dumnezeu, un demiurg ce-și îndeplinește prompt promisiunile și nu delegă nimic pentru viața de apoi, și anume dolarul american. Acest transfer răsăritean de ambalaj al sfințeniei, și cînd spunem răsăritean ne gîndim în primul rînd la spațiul rusesc în care și sfînțenia și blindajul sunt valorificate maximal, către metafora absolută a existenței reale și simbolice americane, preia în cheie ironică o diplomație a forței mereu eufemizată și tot de atîtea ori neputincioasă, dar pune și o serie de
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
de exploratori polari. Erau toți militari refugiați, transportați ulterior într-un lagăr din Germania. Au corespondat o vreme, în germană, apoi mama n-a mai știut de el. Rețin despărțirea ei de acest iubit, în gară, ceva ca-n filmele rusești... Despărțirea aceea a fost și ultima, pentru totdeauna. Chiar trebuie să mă uit, cînd o să-mi scot la iveală caietele de jurnal, cît de exact am notat atunci. Ați publicat pînă acum doar o mică parte, o ,feliuță" din jurnal
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
asemenea atitudine presupune ca lumea de aici să fie privită în lumina trecătorului și a vieții de apoi, de unde și puterea aristocratului de a înfrunta moartea și haosul pe care o revoluție ca cea bolșevică le poate aduce în lumea rusească. Potrivit filosofului rus, monarhia este o instituție de obîrșie divină, cum și statul, departe de a fi o formă laică de organizare a puterii politice, este o realitate de sorginte eminamente divină. Statul, la fel ca și națiunea, este o
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
autorul trebuie să inventeze un final suficient de ambiguu prin care preotul căzut în păcat să dispară sub apă aproximativ involuntar, după principiul "mai nu vrea, mai se lasă". La Mircea Cărtărescu apare sinuciderea ca sport sub forma jocului "ruleta rusească". Personajul, dotat cu noroc proverbial, scapă de fiecare dată. Complică jocul și ridică miza pornind de la două-trei gloanțe ale pistolului. Apoi trece la patru-cinci. La apogeu, el scapă miraculos și cu șase gloanțe din cele șase posibile. Dar chiar așa
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
cu care legase matematica clasică de cea fuzzy. O mulțime fuzzy este o familie de mulțimi. În consecință, el a plecat la drum cu părerea că va scrie mai multe texte, fiecare cuprinzându-le pe celelalte, ca într-o păpușă rusească, după regula foilor cepei. Astfel, a pornit o poveste ce se desfășoară în intervalul mai-iunie, urmată de una desfășurată în intervalul aprilie-iulie și de alta în intervalul martie-august și așa mai departe. Este evident că, pentru un text cu număr
Fuzzy-terapie literara by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10152_a_11477]
-
ușuratecă în compania căreia este surprins de un întreg complet de judecată, în plin chef, în satul Mocroie. Aflăm apoi cine este adevăratul vinovat, Smerdiacov, fiul nelegitim al bătrânului Fiodor Pavlovici, care se sinucide. Interpretarea cunoscută a actului surprinzător, foarte "rusesc", al starețului, fără să o contest, pe mine nu mă satisface. Da, e adevărat, gestul monahului a fost profetic, peste jovialul și turbulentul ofițer urma să se abată o mare nenorocire, acuza unei crime, cea mai gravă, paricidul, de care
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
îl căinează: "bietul copil regal trebuia să se ferească din calea puhoaielor ce vin și vor să vie". Scriitorul are conștiința clară a direcției catastrofale în care evoluează situația politică din țară, e de-a dreptul vizionar: " Pentru triumful comunismului rusesc au fost jertfite în Rusia 20-25 de milioane de necomuniști. Așa va fi și în România" (s.m.). O spunea la finele aceluiași an al abdicării regelui Mihai. Asemenea propoziții dinamitarde și încă altele, nu puține, se constituie ca o veritabilă
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
K.G.B.-ul din acea vreme), Iosif Chișinevschi, și auzind că limba tuturor funcționarilor de acolo este rusa, Galaction are sentimentul că "trăiește într-o țară cucerită". "Rusolatria infinită" nu exprimă altceva decât politica antinațională a P.C.R.: "Firește, trebuie să învățăm rusește, să admirăm pe Miciurin, să ne extaziem în fața civilizației sovietice (...) și să înnebunim de entuziasm când oratorii Ťprogresiștiť pronunță numele lui Stalin!" Galaction constată încă o dată că regimul comunist e unul criminal, dedându-se la acțiuni care să înspăimânte lumea
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
Marilor Teme ale vietii în timpul unei escapade la țară Gală de închidere: copilul teribil al cinematografiei, respins de Hollywood și făcut harcea parcea de criticii conservatori, Serghei Eisenstein a fost, totuși, unul dintre cei mai mari regizori de filme mute rusești. Aceasta e povestea vieții lui scandaloase, film participant în competiția pentru Ursul de Aur la Berlin 2015. Pentru orice alt fel de informații relevante și de acuratețe inegalabila despre Bucharest Internațional Experimental Film Festival 2016, precum bilete, abonamente de festival
BIEFF 2016 – Ghid de festival [Corola-blog/BlogPost/96699_a_97991]
-
Simona Vasilache Cred că o legendă rusească, de care literatura n-a rămas străină, spune că semnul de moarte apropiată e să-ți asculți numele strigat de niciunde cu, să zic așa, familiară răceală. E genul de "dialog" pe care se construiește, bunăoară (doar de dragul de-a
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]