4,832 matches
-
au un fel de mâncare asemănător, în care ceapa verde de la noi este înlocuită cu lăptuci tăiate șuvițe (Arnaki frikasse me marulia, denumire în care frikasse ar trebui citit fricassée, căci originea termenului este franceză). Sub numele de jagnjeca kapama, sârbii gătesc coaste de miel cu fire de ceapă verde (există și o variantă cu spanac), iar bulgarii fac și ei o capama aproape identică stufatului nostru. Originea tuturor acestora este kapama-ua turcească, în care mielul fraternizează atât cu firele de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Revenind la „marea bucătărie țărănească“, specific acesteia ar mai fi drobul de miel făcut de Paște; acesta este identic unui preparat grecesc, sarmas (numele are origine turcească), deși termenul ne-a venit din slavă (de la droba, însemnând bucată, dar la sârbi și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele). De fapt, rețeta este comună întregii regiuni a Balcanilor; până și croații, care au cratițele orientate mult mai spre vest, îl cunosc sub numele de vitalac. La noi, pe vremuri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că sunt unicate gastronomice ar fi hazardat. Cârnatul este răspândit pe tot continentul, romanii fiind cei care l-au promovat (la ei se numea botellum); piftie se face peste tot, grecii numind-o pihti, aceasta fiind originea cuvântului românesc; la sârbi se cheamă pihtije. Tot în Grecia se face maties e saffathes, altfel spus caltaboșul nostru, în aproape aceeași alcătuire (cu excepția unui condiment pe care mediteraneenii îl adoră: coaja rasă de portocală). Radu Anton Roman insistă asupra caracterului ritual al pomenii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
teleme, iar Mihai Lupescu o numește „brânză bulgărească, zisă și telemea“). În privința cașcavalului, situația este mai complicată. Cam toate popoarele din Balcani l au anexat. Bulgarii jură că-i al lor (și-i spun la fel ca noi), ungurii și sârbii nu se lasă nici ei mai prejos, albanezii sunt mândri de kaçkavall-ul lor, turcii îl adoră sub același nume... Problemele apar în clipa în care ne gândim că în Italia, mai ales în sud, există o brânză identică, denumită... caciocavallo
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
miel sau oaie și porc, de condimentat se condimentează cu usturoi (ca la noi), dar și cu ceapă (ca în cazul kebabcetelor), cu sare și piper (evident!), iar aspectul lor este identic celui al mititeilor... Noi îi servim cu muștar, sârbii le asociază un sos de iaurt foarte asemănător tsatsiki-ului grecesc (preluat și de bulgari), realizând un interesant contrast iute- blând, fierbinte-răcoritor. Rețeta a fost atât de prețuită, încât se întâlnește, printr-o influență via Slovenia, și în regiunea italiană Friuli
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
focos“, cârnații cu piele au fost numiți „patricieni“, iar cei mărunți, fără piele, „mititei“... Indiferent cine le-a dat numele, micii ne-au venit de la turci, și o elementară logică bazată pe geografie ne îndeamnă să credem că bulgarii și sârbii, aflați mai la sud, i-au primit înaintea noastră. Un alt argument în acest sens este că la noi nu și-au păstrat nimic din numele turcesc (deoarece în România nu au avut suficient timp să se implanteze și pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acestor rețete ar fi dus cu siguranță la inventarea unor elemente originale, care le-ar fi românizat. Ghiveciurile sunt mult mai răspândite decât ar fi tentați românii s-o creadă: ghiveci la noi, ghiuveci la bulgari, djuveci sau dzuveci la sârbi (mențiune: ei pun și orez) și la slovaci, giouvetsi la greci - toate provin din cuvântul turcesc güveç, care înseamnă vas din lut, de obicei de formă rotundă, în care se coace mâncarea cu același nume. În privința acesteia, există multe variante
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aceeași vreme în care au importat și vânăta) este foarte cunoscută în Balcani. Bulgarii (pentru care zakuska înseamnă doar „mic dejun“) o fac la fel ca noi și o numesc kyopulo; dacă se gătește fără vinete, se cheamă lutenica. La sârbi și muntenegreni (macedoneni și... chiar bulgari) se numește ajvar (din turcescul havyar, care înseamnă... „icre sărate“, și iată cum ne întoarcem la caviarul de vinete!) sau pindjur (cunoscut și de maghiari). Toate aceste preparate sunt inspirate de bucătăria turcească, dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și Farcaș, aveau cu siguranță obiceiuri culinare (bineînțeles, mult mai puțin fastuoase) inspirate de practicile curții regale a suzeranului lor. Pe de altă parte, nu trebuie neglijată o posibilă influență mai timpurie: cea a bizantinilor, exercitată fie direct, fie prin intermediul sârbilor ori al bulgarilor, asociați Imperiului Roman de Răsărit. Iată, în acest sens, câteva extrase din lucrarea lui Orest Tafrali, Bizanțul și influențele lui asupra țării noastre (publicată în 1914): „țara noastră a fost tot timpul sub influența bizantină, fie că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
spital unde aceștia stăteau până la vindecare, iar la externare li se dădeau haine și veselă, ca în spitalul Sf. Fecioare, ctitorit de Isaac Comnenul, în Bizanț. În secolul XIV Sf. Ioan înaintemergătorul (Prodrom) ia în grijă spitalul fondat de regele sârb Miliutin și folosește experiența organizatorică a celor din Bizanț. Tot în acest secol se impune Spitalul specializat în boli digestive, ridicat de Constantin Monomacul pe lângă Mânăstirea de la Mangane. Bizanțul ajunsese la 35 de spitale dotate cu cadre, farmacii, școli și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de case albe, o moară de vânt părăsită, azi nu mai este nici urmă din ea. Pe locul unde se află astăzi moșia șuletenilor, se aflau în vremea veche, mai multe așezări de răzeși. Un sat se numea Brăițenii, altul, Sârbii... așezat pe al doilea deal spre răsărit de Șuletea. Nu se știe nimic de vechimea acestui sat. Se știe că pe valea Elanului au fost sate slave, una din cele mai populate văi din Moldova de Jos, datorită condițiilor bune
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cerb“, pe slavonește, ceea ce dovedește că odinioară trăiau aceste animale, pe această vale, fertilă, care străbate jumătate din ținutul Fălciului până în județul Tutova. Pe vremea aceea, apa Bârladului era plutitoare cu luntrii în sus și în jos de Bârlad. Satul Sârbii era așezat pe dealul care astăzi se cheamă „Dealul Șipotului“. Vor mai fi poate, hârtii cetluite, vechi; zapise, hotărnicii, hrisoave, în sat, dar răzeșii le țin ascunse, căci pe lângă procesele cu marii proprietari care le încălcau moșiile, ei s-au
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
părți, interveni Mihaela, ridicându-și sprâncenele plină de importanță. Majoritatea sunt greci. Este normal. Muntele este pe teritoriul Greciei. Folosec limba lor. Și ei sunt creștini ortodocși ca și noi. Sunt și români, la două schituri, apoi sunt ruși și sârbi... Poate că mai sunt și alții, dar atâta îmi amintesc eu. În total sunt cu puțin peste 1.500 sau 1.600 de călugări... Când sunt în chiliile lor ori în locurile alese de cei singuri, rugăciunile le fac în
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Își apără puii. Oricum, vorbele Sfîntului Augustin și ale Papei, despre iubire și alte prostii, au devenit galopant senile, Îndreptîndu-se cu viteza proiectilelor teleghidate spre antichitate ca să se-ngroape definitiv acolo, printre ruinele pe care le vedem acum, să moară sîrbii, e deviza, articolul celor dîrji și neînfricați, penibilul respect pentru viață devenind la fel de invizibil ca avioanele NATO, Alianța Morții, cum a scris cine știe ce bețiv pe perete cu roșu În stația de metrou Piața Unirii Doi. Motiv pentru care mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la fel de vietnameză dar bună, tot c-o săgeată cu bombă-n vîrf, precum indienii, strămoșii lui, pe care i-a căsăpit bunică-su dintr-un elan de pionier al promisiunii, apoi distruge În valuri un batalion de asiatici bestiali ca sîrbii, dar asta după ce-l enervează un rus care se-apucă să-l curenteze pe-un pat pliant băgat În priză, Însă el rezistă cu dinții strînși, scapă, se răzbună și, la sfîrșit, rage de bucurie. Rambo patru va tăia curentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dinții strînși, scapă, se răzbună și, la sfîrșit, rage de bucurie. Rambo patru va tăia curentul electric la Belgrad amintindu-și ce-a pățit cu patul, va Împușca cisternele cu apă și-i va ciopîrți cu cuțitul pentru bizoni pe sîrbii care Îi omorîseră iubita sîrboaică dar care ținea cu el, cu albanezii. Pare de domeniul documentarelor științifice despre paranormal să crezi că imaculata Casă Albă a cheltuit atîtea milioane de dolari cîștigați cu sudoarea frunții ei din dragoste inopinată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și prăbușite În uitare din cauza acestor actuale, atît de minunate ținte aeriene și distrugătoarele lor zburătoare, plus cîte-o moviliță seara frumos aranjată de cadavre filmate din mai multe unghiuri deodată, ce-și joacă la perfecție rolul de hoituri masacrate de sîrbi, cîteodată apar pe neașteptate și altele, sau joacă-n alt movie, masacrate de croați, bosniaci, sîrbi bosniaci, croați bosniaci, turci, cneazul Lazăr, ortodocși, catolici nu, uck-iști din toată lumea uniți În jurul focului Încrucișat de tabără ca-n timpul războiului care poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
plus cîte-o moviliță seara frumos aranjată de cadavre filmate din mai multe unghiuri deodată, ce-și joacă la perfecție rolul de hoituri masacrate de sîrbi, cîteodată apar pe neașteptate și altele, sau joacă-n alt movie, masacrate de croați, bosniaci, sîrbi bosniaci, croați bosniaci, turci, cneazul Lazăr, ortodocși, catolici nu, uck-iști din toată lumea uniți În jurul focului Încrucișat de tabără ca-n timpul războiului care poate se termină, că-n Balcani e pace. Să te pomenești, fără clopoțel ori lumini de avertizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ele, personajele politice pe care le disprețuiești pînă la capătul liniei, definitiv În afara sistemului solar, ce umilință! Ce jalnic. Pentru că, uite, acum e sîmbătă sau duminică și plouă, și dacă-i ploaie acidă, recunosc că nu sînt frate cu nici un sîrb, deși nu mi-a făcut nici un rău, dar mai ales nu sînt cu nici un american, care-mi face, chircindu-mi cromozomul cu stronțiu și nici măcar nu sînt negru, În numele purificării totale În urma căreia rămîi totuși cu niște arsuri pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și Sașa, din păcate intelectuali chiar dacă ingineri, amîndoi de treizeci și șase de ani, amatori de canguri și alte animale capitaliste rapide, amatori mai ales după fuga lor dezordonată din fața cîtorva rînduri de ortaci compacți ce-au luat-o Înaintea sîrbilor din gară În privința modificării trăsăturilor celor doi, fusese tot o problemă de estetică, cu deosebire a nasului de oameni ce lucrează subversiv cu intelectul, desfăceau, pe la unsprezece noaptea, o conservă de pește lîngă pomenita fîntînică din perimetrul staniței Dunav. FÎntînica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
apere, au strigat după ajutor, s-au aruncat de cîteva ori la pămînt, Dan a căutat să se-arunce-n fîntînică, cum văzuseră În filme că se face cînd te-atacă ursul, socotind că nimeni nu mai lovește un om doborît, dar sîrbii au ignorat regula, n-aveau aceeași cultură, și i-au pocnit cu picioarele. În picioare purtau bocanci 45. Nu discutau Între ei, doar izbeau metodic, fără pasiune. Nu s-au arătat deloc interesați de hainele ori bagajele celor doi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu paiu-n curb.” (Ce caută litera b În coada ultimului cuvînt nu știu, deși, trebuie să recunosc, un fluture cu paiu-n cur n-am mai văzut de mult.) „Moluscă, căpușă, marțafoi, gînganie letală, dulău de flegmă care vinde prosoape la sîrbi, avorton cu colivă, omidă păroasă și păduchioasă” (revine omida). Toate aceste animale domestice sînt de fapt porcul. Și, În Universul Bucureștilor, depistez un titlu pastoral piscicol: „Războiul pentru rîme”. Articolul, excelent scris, zugrăvește un fel de război fratricid, Între pescari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ținându-l de mâneca paltonului, pentru a-i aminti cu verb căznit, poticnindu-se în sacadate gâfâituri: Tot spui că plecăm în pelerinaj dar te eschivezi mereu. Așa ai făcut și a-tunci, când am hotâ-rât să trecem Dunărea, noap-tea, la sârbi: ai amânat și iar ai amânat, până mi s-a făcut lehamite și ne-a prins Revoluția... În Intercity, Vladimir își puse valiza în plasa de deasupra locului cu numărul rezervat și o luă îndată spre vagonul-restaurant. Cu maleta-diplomat asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
urmărit același obiectiv; evitarea de a deveni minoritari într-unul din statele succesoare ale Iugoslaviei dinainte de 1991. În sinteză, factorii dezmembrării ar fi: 1. Interni: - stadiul mai avansat de dezvoltare a economiei Slovaciei și Croației; - naționalismul; - conflictul dintre croați și sârbi după cel deal doilea război mondial; - repartizarea demografică a populației (enclave de diferite naționalități); - militarii (fiecare republică și-a putut constitui relativ ușor o armată); - religioșii. 2. Externi: - interesul unor mari puteri (Germania) și al statelor vecine (Austria, Ungaria); - incapacitatea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cu întârziere și contradictoriu. Singurul aliat al Armatei Federale s-a dovedit a fi Serbia. Interesele armatei Serbiei au coincis cu cele ale Belgradului: încercarea de a menține Iugoslavia, chiar la o scară mai redusă. În raporturile cu Armata Federală, sârbii de pe tot cuprinsul Iugoslaviei s-au bucurat de sprijinul acesteia, spre deosebire de sloveni, croați, musulmani și albanezi, care chiar au intrat în conflict cu aceasta. Sârbii au comis eroarea de a crede că justețea poziției lor în contextul crizei iugoslave era
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]