1,975 matches
-
odihnește-te în pat, retrage-te înlauntrul tau, nici un loc nu vei găsi unde să te ascunzi dacă păcatele te vor roade”(Fericitul Augustin). Potrivit concepției creștine, normele morale sunt date de Dumnezeu, Care, încă de la crearea omului, i-a sădit acestuia în suflet legea morală naturală, adică predispoziția de a-și forma noțiunea de bine și de rău și de a înțelege că binele trebuie făcut, iar răul trebuie evitat. Deși a căzut în păcat, omul nu a pierdut total
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai mare între partea spirituală și cea corporală”. Ideea de Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide spre devenirea lăuntrică apar încă din copilărie, fundamentele caracterului religios moral fiind sădite în cadrul familiei creștine. Referitor la acordarea educației religioase încă din fragedă pruncie, Sfântul Ioan Gură de Aur aprecia: „ Cum va deprinde copilul de mic, așa va rămâne și când se va face mare; ca și copacul pe care de-l
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
spre desăvârșire în mare parte bunei educații primite în familie; ei sunt opera unor adevărate mame creștine: Monica, mama Fericitului Augustin, Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare, Antuza, mama Sfântului Ioan Gură de Aur etc. Părinții sunt primii dascăli ce sădesc în sufletul copilului, în perioada celor șapte ani, cele mai nobile sentimente, cele mai alese însușiri pentru întrega viață, întreținând în mijlocul familiei duhul credinței, al rugăciunii și al sfințeniei. Familia are menirea de a-l introduce pe copil în religia
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
obligație; cel care face strictul necesar; fără opinie proprie; bun organizator etc; -16 egoist; individualist; bun coleg etc; 17 exemplară; cu mici abateri disciplinare; cu multe note scăzute la purtare etc. ATENȚIE LA NEATENȚIE! Atenție la ideile pe care le sădim în mintea copiilor. Este vorba de mesajele la persoana a -II -a, gen: Doamne, ce leneș ești! Nimic nu faci ca lumea! Prostule, oprește-te! Tăntălăule! Ești ca unchiul Mihai! (care este la pușcărie) Semeni cu mătușă-ta Maria, apucăturile
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
o valoare intrinsecă, nu ca o pregătire pentru viața de dincolo, scriitorul râvnește gloria pământească, nu mântuirea veșnică a sufletului. Omul care îngenunchiat umilit și neputincios în fața altarului, simte că este o ființă în carne și oase, că are instincte, sădite în el de natură, pe care biserica căutase în zadar, să le înăbușe, dar pe care în bună parte izbutise să le disciplineze, simte, în sfârșit, că el poate să se călăuzească singur prin lumina rațiunii naturale, nu a inspirației
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
loc pentru libertatea voinței umane. Fatalismul în determinismul universal, . Concepțiile strict deterministe sunt considerate concepții ce anulează responsabilitatea prin predeterminarea absolută, implacabilă pe care o sugerează. Liberul arbitru înseamnă noutate, înseamnă altoirea pe tulpina trecutului a ceva ce nu este sădit acolo dinainte. Concluzia sugerată de pragmatism este că întreaga teorie a libertății are doar valoare practică, de sprijin psihologic, nu și valoare cognitivă, explicativă, reală, întreaga dispută dintre determinism și libertate este subminată și suspectată de lipsă de conținut teoretic
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
să realizez și să susțin că preocuparea pentru dezvoltarea capacităților creatoare ale copiilor trebuie să fie o constantă a activității noastre, a educatoarelor, accentuată de grija de a le respecta ideile, de a da curs inițiativelor lor, de a le sădi în conștiință încrederea în propriile posibilități și respectul pentru ceea ce cred și cum se exprimă colegii. Se poate conchide, deci, că activitățile artistico-plastice au o influență benefică asupra formării personalității copilului preșcolar nu numai în plan estetic, ci și pe
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
a unor greșeli de educație din mediul familial. Teama de întuneric, de alți copii, de străini, teama de a rămîne sau de a merge singur pot dobândi tabloul unei crize contagioase generate chiar de părinții înșiși. Prin procedee diverse ei sădesc la copii teama exagerată de foc, de apă, de animale etc. Cînd copiii încep să manifeste însă o teamă oarecum bolnăvicioasă, părinții, se arată neliniștiți, făcînd o adevărată „fixație" din frica copiilor. De regulă, copiii se eliberează singuri de conduitele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca semn al părerii sale de rău își mișcă neîncetat frunzele, tremurând chiar și atunci când nu bate nicio boare de vânt. Plopul nu face nici flori, nici fructe, iar păsările nu-și fac cuib printre ramurile sale. Oamenii nu-l sădesc în apropierea caselor, căci, la vreme de furtună, plopul este primul trăznit de fulger, amintindu-ne astfel de pedeapsa pe care cei răi și nechibzuiți o vor primi. V. 4 Test pentru inteligență emoțională (varianta pentru copii ) (adaptat de Mihaela
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
dă textul: ―Ploua. Băiatul asculta ghemuit sub plapumă foșnetul ploii pe acoperișul de tablă. Pe fereastră se frângeau fulgere. Păreau crengi de foc care se mistuiau într-o clipă. << Acum cad merele> >, se gândi băiatul. Avea un măr al lui, sădit în cotul dinspre Dunăre al livezii, tânăr și încărcat de fructe, și-i părea rău că se vor scutura. -Bunico! Chemă el, ridicându-se în coate. Nu-i răspunse nimeni și i se făcu frică. Coborî totuși din pat și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
scuture înfiorat." Cerințe : 1. Formulează răspunsuri cât mai scurte la întrebările de mai jos: a) Cine este autorul textului? b) Când s-a ghemuit băiatul sub plapumă? c) Cum sunt fulgerele? d) Ce îl sperie pe băiat? e) Unde a sădit băiatul mărul? f) De ce îi pare rău băiatului? 2. Motivează într-un enunț că fragmentul dat face parte dintr-un text descriptiv. 3. Scrie ideea principală a fragmentului sub forma unui titlu. 4. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
șterge din amintirea oamenilor toate faptele secolelor trecute, care nu ne sunt plăcute, păstrând numai acelea dintre ele care arată greșelile guvernelor creștine. Viața practică, a ordinii sociale naturale, raporturile oamenilor între ei, obligația de a ocoli releleexemple egoiste care sădesc sămânța răului și alte chestiuni asemănătoare cu caracter pedagogic vor fi în primul plan al programului de predare, diferit pentru fiecare profesiune, și negeneralizând învățătura fără nici un motiv. Acest fel de a pune chestiunea are o însemnătate deosebită. Această clasă
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
stăruit să realizeze Asociația agricolă în care sătenii au început să lucreze pământul pe tarlale mari și cu mașini moderne. Tot pentru îmbunătățirea vieții sătenilor a inițiat și cursuri practice de artă culinară. De asemenea, a determinat pe oameni să sădească pomi altoiți și vii nobile, (deși el nu consuma nici vin, nici rachiu). Nuvela “Pedeapsa” se referă la Dodești, nu la Călmățui, cum susține N. I. Popa (fratele său): părintele Ioniță (Ciobanu), Ion Iorga, cu fiul cel mic, Ghiță, Toader Frunză
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
și cititorul ne întâlnim gândurile prin aceste cuvinte e pentru că fiecare am avut un învățător care a lăsat urme de neșters în formarea și în amintirea noastră. Oamenii aceștia n-au încrustat în memoria noastră numai cuvinte, învățături, ci au sădit sentimente, cugetări din ființa lor. Cred cu adevărat că împlinirile veacului trecut, al XX-lea, au stat sub tăria acestor „luminători ai satelor”, care, prin capacitatea de dăruire onestă în a transmite învățătură discipolilor, au crezut în rostul și rolul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
pentru toți membrii, să nu alimenteze gratuit o rivalitate între frați indiferent de nevoile fiecăruia, să dezvolte caracterul și comportamentul copilului, să fie suficient de ferm, strict față de copii, să manifeste dragoste necondiționată. Valorile fundamentale pe care trebuie să le sădească și să le cultive copiilor sunt: iubirea, securitatea, libertatea, dreptatea, adevărul, sinceritatea, onestitatea membrilor, responsabilitatea, sensibilitatea față de nevoile celorlalți membri ai familiei. Psihologii și nu numai susțin că părinții sunt cei care oferă baza, temelia unor personalități puternice, armonios dezvoltate
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
apoi să-și controleze comportamentul”. Toate aceste obiective scot la iveală un mare adevăr și anume că în dezvoltarea caracterului și a comportamentului adolescenților o mare responsabilitate o au și părinții și că ceea ce vor deveni adolescenții depinde de ceea ce sădesc, cultivă părinții. Obiectivele ce trebuie atinse în dezvoltarea relației dintre părinți și copii sunt: mărturisirea și demonstrarea dragostei (încredere și siguranță din partea copilului, afecțiune și înțelegere din partea părinților), asigurarea unor raporturi relaționale, juste și echilibrate (divergența dintre act și cuvinte
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
de cocoș". Baba îi spune că frații lui, care au refuzat să-i asculte povețele, sunt încremeniți sub o stană de piatră, din vremea când semăna macul. Baba îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă, spunându-i feciorului că a sădit mac pentru a împiedica răpirea fetelor. Viteazul este convins că nimeni nu e-n stare să-mi sfarme mâna mea tare de aur. Ajungând la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul "cu totul și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fost furnizate de societate. În cea mai mare parte, plantele acestei Grădini au fost oferite de A. Fătu din grădina sa sub formă de plante vii și semințe, așa cum reiese din cererea acestuia din 11 ianuarie 1873. Parte din plantele sădite de D. Brândză - doi stejari, doi plopi și un castan porcesc mai dăinuiesc și astăzi în părculețul din curtea Muzeului de Istorie Naturală. În 1870, conducerea Universității din Iași ia în discuție problema înființării unei Grădini Botanice proprie pe terenul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și o miză sau chiar o țintă În sine, În cazul conflictelor sau crizelor politice majore. De altfel, este folosit ca pretext al dezlănțuirilor regionaliste și naționaliste. Uneori, aceste pasiuni se dovedesc devastatoare, când alimentează izolarea, dar și creatoare, când sădesc, cu dragoste și venerație pentru diverse moșteniri ale trecutului, dar și Întru celebrarea teritoriului, capacitatea de a trăi Împreună și de a Împărtăși o comunitate de destine, dorințe și proiecte, capacitate pe care militanții occitaniști ce luptau În anii 1970-1980
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
i-a învățat pe aceștia să-și dăruiască munca și viața fără preget îngrijirii bolnavilor pe care să și-i apropie și sufletește. Chiar dacă era plecat, colaboratorii îi simțeau prezența permanent și se străduiau să nu îi dezmintă așteptările. A sădit în fiecare din aceștia, cu un talent pedagogic înnăscut, atât profesiunea cât și principiile morale pe care le-a moștenit de la tatăl său Dascălul Ardelean Cezar Ivașcu, participant la Actul Unirii din 1 Decembrie 1918. Familia l-a educat în
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cultul muncii corect făcută, al omeniei și al iubirii de cultură. Din această familie deosebită a înțeles că prioritatea sa în viață este APROAPELE său deznădăjduit de suferință, pe care trebuie să-l trateze, să-l vindece și să-i sădească în suflet speranța alinării și vindecării. Deși a fost obstrucționat brutal în ocuparea unei funcții didactice pe care o merita pe deplin, Doctorul Ivașcu a transformat Sanatoriile în care a operat în forumuri de prestigiu al multor manifestări științifice, apreciate
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Dan Simonescu, Metodica și mijloacele muncii științifice, în Limbă și literatură, voi. VI, 1962. Menționăm totuși principalele bibliografii pe domenii : Ion Bianu, Nerva Hodoș si Dan Simonescu Bibliografia românească veche 1508-1830, 4 vol., București, 1903- 1944 ; Nerva Hodoș și Al. Sădi lonescu, Publicațiunile periodice românești, București, 1913; Gh. Adamescu, Contribuțiune la bibliografia românească, 3 vol., București, 1921--1928 ; N. Georgescu-Tistu, Bibliografia publicațiilor privitoare la cultura românească veche, 5 vol., București, 1935-1943 (lucrare colectivă sub conducerea lui N. Georgescu-Tistu) ; Bibliografia literaturii române (1948-1960
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
mai cu suflet de bărbat, dar se vede treaba că orice aș face, eu tot eu rămân. Nu pot să fiu după cum mi-ar comanda cineva și nici după cum mi-aș comanda eu. Mai presus de toate stă acea scânteie sădită de Dumnezeu în sufletul fiecăruia din noi și care scânteie îl conduce pe om după cum e natura sa sufletească. Nu vreau să spun prin aceasta că aș fi după cum în repetate rânduri îmi scrii în scrisoarea pe care am primit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
bune despre foștii mei elevi, din care mulți, aș putea zice cei mai mulți, fac cinste societății în mijlocul căreia își desfășoară activitatea. Îmi amintesc cu drag de vremurile tinereții noastre, de anii când, ca profesor, eu și colegii mei, ne străduiam să sădim în sufletele dvs. dragostea pentru muncă, pentru comorile de neprețuit ce se găsesc pe pământul scump al patriei, comori atât de râvnite în trecut și de alții. Nici unul din noi nu are pretenția că a reușit pe deplin în ceea ce
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
le ofer toată dragostea. Ce poate fi mai frumos pentru om decât să ofere o floare, să facă o bucurie cuiva, făcându-și lui însuși o bucurie? În jurul casei miam făcut un colț de rai, plantând diferiți pomi fructiferi și sădind cât mai multe flori. În curtea și grădina mea mă bucură și mă răsfață sutele de flori diferite ce se perpetuează an de an și cu milioane de flori ale pomilor fructiferi. Din mustul zăpezii și până la venirea iernii am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]