2,390 matches
-
Văcărescu și Anna de Noailles, reginei Maria. După retragerea, la 15 noiembrie 1925, a lui N. Iorga, conducerea săptămânalului îi este încredințată, la 20 decembrie 1925, lui Perpessicius, menționat ca unic redactor. În Schiță de program, sub care figurează titlul săptămânalului, criticul fixează formula unei reviste nu „de curent” ori „de laborator”, ci „de concentrare”, în care „să-și dea întâlnire cei mai încercați dintre luptătorii culturii”, o publicație „de un eclectism superior, de o informație bogată și variată, de o
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
puțin variată decât anterior. Cu versuri figurează C.I. Șiclovanu, Ioan C. Georgescu, Mihail Sebastian, Andrei Tudor și Emil Gulian (mai rar), iar din afara redacției Ștefania Zottoviceanu Rusu, George Gregorian, Radu Boureanu, Artur Enășescu, Matei Alexandrescu, Cicerone Theodorescu, Petre Strihan ș.a. Săptămânalul mai găzduiește în întregime romanul Viața minunată a lui Anton Pann de Sergiu Dan și Romulus Dianu, nuvele, povestiri, însemnări de călătorie trimise de Sărmanul Klopștock, Lucreția Petrescu, Mircea Damian, F. Aderca, Anton Holban, Tudor Mușatescu, Aureliu Cornea, George Scrioșteanu
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Valeriu Mardare. După ce, la începutul lunii februarie 1929, Camil Petrescu și apropiații săi părăsesc U.l., conducerea o va prelua - cum se menționează abia peste un an - Șt. Brăiloiu, care păstrează în mare aceeași structură până la 13 iulie 1930, când săptămânalul își încetează, pentru timp îndelungat, apariția. Se remarcă o atenție sporită acordată „ctitorilor” literaturii, cele mai multe articole fiind scrise de Paul I. Papodopol și de I. Foti. Cei doi dau și alte articole de istorie literară, precum și recenzii și, probabil, tot
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
număr restrâns de tălmăciri completează sumarele. În marginile prescrise de statutul său, de-a lungul intervalului 1919-1930 U.l. cunoaște inevitabile creșteri și descreșteri, legate de optica și îndeosebi de autoritatea celor care îl conduc. Reapărut la 19 februarie 1938, săptămânalul are format mare, specific cotidienelor, și opt pagini. (Mai târziu, în plin război, numărul paginilor se va reduce, iar periodicitatea va fi de trei ori pe lună.) Inițial pe frontispiciu e menționat numele lui Stelian Popescu și al redactorului responsabil
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
I. Cosma, Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, Ion Potopin, D. Corbea, Lucian Valea, Dragoș Vicol, Ion Apostol Popescu, Ion Sofia Manolescu, Petru Homoceanul, Florin Dumitrana ș.a. Câțiva sunt încurajați, publicându-li-se scrierile în spațiul rezervat colaboratorilor propriu-ziși. La prestigiul săptămânalului a contribuit, între 1938 și 1940, un șir de șezători („ale scriitorilor tineri”) organizate în Capitală și în țară, în special în Transilvania, precum și „Colecția «Universului literar»”, în care au fost editate numeroase cărți ale redactorilor ori ale colaboratorilor apropiați
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Agrar. Între 1923 și 1925 este director general delegat al teatrelor și implicit director al Naționalului bucureștean, vicepreședinte al Societății Autorilor Dramatici Români. În 1923 a editat revista umoristico-satirică „Urlătoarea”, iar în 1928 a figurat efemer ca director literar al săptămânalului „Vremea”. A colaborat la „Sburătorul”, „Capitala”, „Popularul”, „Rampa”, „Clipa”, „Arta liberă”, „Sinteza”, „Zeflemeaua”, „Bis”, „Secolul” ș.a. A mai semnat Val, i, Jean Valjan, V. Al. Jean, I. Valjan, Ioan Al. Valjan avocat. Ca dramaturg, s-a făcut cunoscut cu Ce
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
un an înainte întemeiase împreună cu alți medici, la București, Societatea de Otorinolaringologie. Concomitent cu medicina - a fost și medic al Teatrului Național și al Operei din București -, a practicat ziaristica și a scris literatură. Debutează cu versuri în 1895 la săptămânalul „Lumea nouă literară și științifică”; Mihai Codreanu și Moni Ghelerter își amintesc că începuse să scrie poezii aproape de copil. Publică articole pe subiecte diverse, mai cu seamă cronici dramatice, în „Curentul nou”, „Gazeta evreească”, „Lumea nouă”, „Lupta”, „Cronicarul”, „Lumea israelită
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
de poezie din paginile romanului. Cartea, remarcabilă prin unitatea și concentrarea acțiunii ce oscilează între idealitate și grotesc, s-a bucurat de o receptare critică extrem de favorabilă atât la apariție, cât și după. Cronica entuziastă a lui Virgil Ierunca din săptămânalul călinescian „Lumea” a dus de altfel la interzicerea publicației de către cenzura comunistă. Articole substanțiale au și Pompiliu Constantinescu (o cronică radiofonică), Dan Petrașincu, Al. Piru și Mihnea Marmeliuc, iar mai târziu I. Negoițescu, Gabriel Dimisianu ș.a. Vântul și pulberea poate
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
21, în primul rând ziare românești, dar nu numai (de pildă un cotidian la Oradea, două la Cluj). Până la urmă, singurul ziar românesc care apărea sub administrația ungară a fost Tribuna Ardealului. Și-au încetat apariția și destule cotidiane și săptămânale ungurești, în primul rând cele de stânga, din cauza articolelor care vădeau simpatie față de guvernul român (ori erau finanțate tocmai de acesta), chiar dacă era vorba de unicul cotidian maghiar din zonă (de pildă cazul ziarului Máramarosi Hírlap - Știri Maramureșene). La Oradea
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
cazul ziarului Máramarosi Hírlap - Știri Maramureșene). La Oradea, patru, la Cluj, trei, la Satu-Mare două cotidiane politice de limbă maghiară (de pildă Független Újság - Ziarul Independent, ziar liberal-civic, redactat de Ligeti Ernő) au fost interzise. Și-au încetat apariția numeroase săptămânale și buletine informative ale unor bresle (de pildă Drogista ès Illatszerèsz Közlöny - Buletinul Informativ al Droghiștilor și Parfumerilor). Se pare că, din considerente de politică națională, interzicerea presei evreiești a constituit un obiectiv primordial al administrației (atunci și-a încetat
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
care se bucură in societate utilizatorii săi, iradiază și tind să influențeze celelalte variante difazice si diastratice ale limbii. Am utilizat, pentru observații și culegere de material, următoarele tipuri de surse: canale TV de largă audiență, cotidiene de mare tiraj, săptămânale cultural politice, periodice gratuite de informații utilitare, culturale și de divertisment, ghiduri TV - vezi Surse (infra) - toate din perioada 2006-2008, precum și, sporadic, alte texte scrise/orale difuzate în spațiul public (reclame, anunțuri, prospecte etc.; ocazional, comunicări, intervenții, lucrări științifice) sau
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
varietate în listele de apariții și în cataloagele de periodice: se publică pretutindeni cărți destinate copiilor între 9 și 10 ani, cărți destinate băieților de liceu, cărți pentru "celibatari"; reviste pe ramuri de activitate economică, reviste publicate de anumite firme, săptămânale destinate școlilor duminicale, cărți de aventuri din Vestul Sălbatic, povestiri romanțate. Editurile, publicațiile și scriitorii, totul se specializează. Așadar, studiul bazelor economice ale literaturii și poziției sociale a scriitorului este indisolubil legat de studierea publicului căruia i se adresează acesta
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
303 elevi de naționalitate croată din clasele gimnaziale frecventează lecțiile de limbă maternă în școli românești. Credincioșii croați romano-catolici din județul Caraș Severin țin de Episcopia Timișoara. Activează trei formațiuni folclorice la Carașova, Clopotici și Lupac. La Timișoara apare un săptămânal al Uniunii Democratice a Sârbilor și Carașovenilor, Radio difuziunea Română și studioul Timișoara transmite emisiuni zilnice. Nu putem să nu semnalăm lipsa de reciprocitate. Cele două comunități de români din Croația nu se bucură de considerație și sunt pe cale de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
obligatorii din clasele III - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. În lecțiile de educație fizică, jocul de baschet se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun si orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale jocului de baschet se manifestă în trei direcții: 1. Direcția recreativ-distractivă; 2. Direcția compensatorie, de refacere neuropsiho-motrică; 3. Direcția formativă asupra personalității si caracterului elevilor. Practicarea jocului de baschet în lecțiile din învățământul preuniversitar influențează
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
specifică corespunzătoare statutului lor. Conținutul și metodica lecției de antrenament cu echipa de baschet a unei școli generale sau liceu depind de valoarea jucătorilor și a echipei în ansamblu și de perioada, etapa, factorii și momentul planificării ei în cadrul microciclului săptămânal de antrenament. Pe de o parte numărul lecțiilor pe săptămână și pe an ore dau un volum anual specific, circa 200 ore coroborat și cu durata fiecărei lecții de antrenament care în orice caz nu depășește 90 de minute. Două
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
natal (1965-1973), Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza (1973-1977), Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (1977-1980) și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București (1982-1987). Ofițer în Garnizoana București (1980-2001), V. a fost ziarist la săptămânalul „Apărarea patriei” și la revista „Orizonturi militare” (1986-1990), redactor-șef al Secției beletristică de la Editura Militară (1990-1993), redactor, apoi secretar general de redacție la „Viața armatei”; în 2001 trece în rezervă pentru a se dedica literaturii. A debutat cu versuri
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
și Filosofie a Universității din București (1948). E redactor la „Luptătorul bănățean” (1945-1946), „Frontul plugarilor” (1946-1948), „Contemporanul” (1948-1951), „Gazeta literară” (1954-1957), „Luceafărul” (1958-1963), „România liberă” (1964-1965), redactor-șef adjunct la „Colocvii” (1966-1968) și „Satul socialist” (1968-1970). Debutează în 1939 la săptămânalul timișorean „Fruncea”, și editorial în 1944 cu piesa în trei tablouri Gheorghe Doja. În 1945 îi apare placheta Cinci dioptrii, urmată în același an de Poeme. Va mai publica volumele de versuri Oamenii și faptele lor (1949) și Zăpezile de
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
românesc”, „România”, „Drum drept” „Lumea”, „Drapelul”. În perioada târgovișteană a făcut parte din comitetul de redacție al gazetei locale „Armonia”. Împreună cu Alceu Urechia a întemeiat revista „Vieața” (1893-1896), iar cu George Coșbuc a scos revista „Sămănătorul” (1901-1902). Din 1916 conduce săptămânalul „Scriitorii români”. Asociat cu I. Al. Brătescu-Voinești dirijează ziarul „Dacia” (1918-1919), iar din însărcinarea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice face să apară „Lamura” (1919). Lăsând la o parte inițialele și prescurtările numelui, pseudonimele lui V. sunt numeroase: Ada, Alecu, L.
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Culturii. În 2000 va fi ales senator de Cluj. Debutează cu o schiță la „Amfiteatru” în 1969. Mai scrie în „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „România literară”, „Vatra”, „Viitorul social”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a.; în 1990 a fost director al săptămânalului clujean „Azi”, iar între 1990 și 1992 a făcut parte din colegiul de redacție al cotidianului „Azi” din București. Prima carte, romanul Conul de umbră, îi apare în 1975 și e urmat de alte două - Cădere liberă (1978) și Careul
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
un secol și, datorită acestuia, bunăvoința arătată Statelor Unite de către China au fost șterse într-o secundă atunci când au fost folosite arme americane pentru a ucide chinezi și când avioanele americane au bombardat orașele aflate pe coastele Chinei. Un reportaj din săptămânalul londonez Economist afirma, în legătură cu raidurile aeriene ale naționaliștilor asupra Shanghai-ului: Aceste raiduri au fost redate în presă ca fiind întreprinse mai mult de către „imperialiștii americani” decât de „lacheii reacționari înfrânți” ai Taiwanului și au reușit nu numai să șteargă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mare. O să încep cu rațiunile, așa zicând, generale, pentru a continua cu cele personale. Față de revistele culturale dinainte de Revoluție, cele de astăzi au tiraje mult diminuate. Interesul general pentru literatură s-a diluat. Câteva sute ori mii de cititori cumpără săptămânalele de cultură. Dacă apari numai în acestea, practic, nu exiști pentru publicul mai larg. Sunt ultimul care să pledeze pentru critica populară, cu argumentație precară și stil dâmbovițean. Dar de ce să ridicăm punțile de comunicare cu cititorul obișnuit, în loc să le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Pentru ca scandalurile să izbucnească două condiții sunt necesare și acestea pot fi întâlnite doar în democrații: libertatea presei și independența tribunalelor. Scandalurile sunt simptome ale vigorii democratice. Impactul media poate fi demonstrat printr-o analiză de conținut a cotidienelor și săptămânalelor. Numeroase pagini au fost scrise cu privire la corupția la nivel înalt în multe țări europene. Mulți politicieni au fost implicați în scandaluri și au fost obligați să demisioneze din funcțiile lor oficiale. Merită să menționăm că democrațiile scandinave nu suferă de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
1993. Pentru Modelul ontologic eminescian, i se decernează Premiul Societății Scriitorilor "C. Negri". Începe colaborarea la "Sinteze", "Literatorul", e redactor șef adjunct la revista "Porto-Franco", unde susține "cronica literară" timp de câțiva ani. I se acordă Premiul pentru critică al săptămânalului "Literatura și arta", Chișinău, pentru 1992. 1994. Este onorat cu Diploma "Eminesciana 94", "pentru cărțile: Eminescu Dialectica stilului, Modelul ontologic eminescian și eseurile despre scriitorii basarabeni", acordată de U.S. și Biblioteca Națională din Republica Moldova. 1995. Se implică activ în organizarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau 24 volume constituie altceva decât Călinescu. Afirm aceste lucruri, după ce am citit câteva cărți semnate de Th. Codreanu și, recent, Complexul Bacovia ("Litera Internațional", 2003). Acum câțiva ani, Theodor Codreanu m-a atenționat prin prezența sa masivă în paginile săptămânalului "Literatura și arta". Inițial, l-am crezut basarabean cunoștea prea bine fenomenul literar din stânga Prutului, precum și realitățile social-istorice de aici. Și, mai ales, era marcat de dragoste pentru Eminescu o boală nobilă a tuturor intelectualilor basarabeni. Mă mira un pic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
repet, capodopere, prin apelul la soluția ieșirii din marasm propusă de autor, singura de altfel, anume revenirea la doctrina propusă de Eminescu redescoperirea arheității naționale care, pentru noi, presupune și întoarcerea la adevăratele valori creștine. Foloseam, în ediția trecută a săptămânalului nostru, cuvântul capodoperă în legătură cu o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne publicată de Theodor Codreanu sub titlul de A doua schimbare la față. Zilele care au trecut, dar și părerile unor prieteni care au citit cartea, m-au întărit în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]