6,492 matches
-
saltă din ce în ce mai sus pe apă. Picioarele i se sprijină pe o coamă ascunsă, talia-i vîrîtă adînc, cînd ajunge la capăt și pășește înainte în fluid. Se leagănă sub apă, tăindu-i-se respirația, rostogolindu-se în apa usturător de sărată, fără să se gîndească la altceva decît la respirație. Creierul i se umple de un zumzăit-ropot continuu și deschide ochii disperat, zărind luminițe verzi printre pișcăturile sării. Și cînd, în cele din urmă, precum niște unghii ce nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
smerenia lemnului, Maradona se-nchipuia un negociator: lega viața de moarte printr-un nod simplu, dar cutremurat de recunoștință, precum șireturile unui pantof. Când ajungea între cei din grup, Veterinara părea schimbată și totdeauna le semăna: era vicleană și cam sărată, la fel cu mezelurile lui Pablo, sfidătoare ca Max dentistul sau, uneori, ascunsă și mută, ca blajinul lor prieten, Godun. În zile ca astea, Omar se-ntrista și se mustra că ar fi putut să găsească o femeie mai blândă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
perle și de recifuri, refugiile pentru îndrăgostiți, de la docuri, parcul de biciclete. În Piața Marjan, merseseră până aproape de bărcile celor care făceau scufundări și, dacă ar fi fost oficial un bărbat cu soția lui, ar fi coborât împreună în străfundurile sărate, să înoate alături de bancurile de pești dungați ai Golfului Persic. Seară de seară, la club, milionari din Qatar și din Bahrein se lăudau cu fotografiile lor subacvatice și îl luau complice doar fiindcă era ziarist și, prin urmare, putea să
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
vrea să facă?! E nebun!" Celălalt se zbătea, lovea cu furie încercînd să-l doboare. Degetele inginerului îi căutau gâtul. Cârnul îl izbi în piept. "Fluturii mei n-au aer. Masca îi ucide." Ionescu își mușcă buzele. Aveau un gust sărat. Spatele și genunchii răniți îi sângerau. " O să murim aici și nici dracu' n-o să ne găsească! Un sicriu rotund de ciment. Peste ani de zile, demolând... Două schelete cu două măști..." Mâna îi tremura îngrozitor. Căruntul ridică încet, pe furiș
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că acesta a fost văzut în localitatea șihlea în timp ce s-a comis fapta și că ulterior a dispărut din comună. Investigațiile făcute ulterior printre prietenii și rudele suspectului au condus la o concubină a acestuia din comuna Buda, raion Râmnicul Sărat, din jud. Buzău. Aici a fost gășit și arestat de către echipa condusă de tânărul locotenent Ivan Constantin. La apariția organelor de miliție care se foloseau și de câini de luptă, suspectul Stere , care locuia într-o casă fără gard, a
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
mai recunoscut că ceasul de mână ,,Pobeda’’ a cărei curea o aruncase pe terasamentul căii ferate, se afla la mama lui, la care s-a și gășit și s-a stabilit că a fost reparat de un ceasornicar din Râmnicul Sărat și care între timp plecase la Botoșani, de unde a fost adus ca martor, pentru a recunoaște ceasul în cauză. A recunoscut ceasul ,,Pobeda’’ pe care îl reparase, precizând că pe capac trebuia să aibă o zgârietură de șurubelniță pe care
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
pe un sac de mălai ori sacul i-a căzut în cap și și l-a împins în gât’’. Deci, crimă. Încep investigațiile, se revine la hotel, se caută amprente, altele decât ale decedatului, i se verifică identitatea la Râmnicul Sărat, unde-și avea domiciliul, se cer elemente de cazier, dar ...nimic care să permită formularea unei ipoteze.,, Decedatul’’ venise șingur la hotel, în jurul orei 23, urcase la etaj cu propriile-i picioare și ocupase un pat într-o cameră, în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
de a-și revizita propria biografie. Somalia și coasta dinspre Marea Roșie și Aden sunt porțile de intrare către lumea ce gravitează în jurul vechilor credințe. Lecția lui Corto sau Koinski este înțeleasă de toți cei care se avântă în acest ocean sărat al mirajelor. Europa nu mai poate fi măcar evocată în acest punct în care islamul se metisează, contaminat fiind de înclinația mesianică a pământului văduvit de apă și de speranță. À l’ouest d’Eden este un fragment din lunga
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dulceață de piersici nu lăsa nimic afară. Noroc că dimineața era frumoasă și că, la fel ca totdeauna, mi-am găsit o justificare în firea mea. M-am dus la fereastră și mi-am umplut plămânii cu aerul răcoros și sărat, uitîndu-mă cum marea se lovea ca un bețiv de stânci. Nu mai pusesem mâna pe daltă demult și atunci m-am gândit să încerc ceva; ca să-mi educ mâna și, mai ales, ca să mă pot eventual lăuda în fața Laurei. Mi-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
frunte care făceau să tremure apa și să mi se șteargă pentru câteva clipe figura. Ca într-un vis. După care iarăși mă vedeam. Uitasem să mă rad și poate că asta mă îmbătrînea. Simțeam pe buze, în gură, gustul sărat al transpirației, mă obosea lumina prea multă, prea curată, prea orbitoare, strălucitoare ca în sala cu oglinzi și mi se făcuse sete, am vrut să întind mâna după carafa cu limonadă, stai nebunule, mi-am zis. aici nu ești în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
timp ceva care semăna cu o detunătură. Apoi tăcerea s-a așternut iar Rieux a numărat două clipiri de far. Briza părea sa capete mai multă putere și în același timp un suflu, venind dinspre mare, a adus un miros sărat. Se auzea acum, distinct, respirația surdă a valurilor lovindu-se de faleză. \ Pe scurt, spune Tarrou cu simplitate, ceea ce mă interesează este să știu cum ajungi să devii un sfânt. \ Dar dumneata nu crezi în Dumnezeu. Poți oare să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
tari ca pietrele. Această noapte nu era atât de diferită de aceea în care el și Tarrou se urcaseră pe terasă ca să uite de ciumă. Numai marea, la picioarele falezelor, era mai zgomotoasă. Aerul era nemișcat și ușor, fără suflul sărat și greu pe care îl aducea atunci vântul călduț de toamnă. Rumoarea orașului răzbătea totuși, mereu, până la picioarele teraselor, cu un zgomot ca de valuri. Dar această noapte era a liberării și nu a revoltei. În depărtare, ceva negru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Myrna mâna și cârmea Renault-ul în mod magistral prin traficul din oraș, șerpuind pe străduțe imposibil de înguste, până când scăpară și de ultimele lumini de pe străzile ultimei mahalale mlăștinoase. Apoi se aflară în întuneric, în mijlocul terenului cu mlaștini de apă sărată. Ignatius privi indicatorul autostrăzii luminat de farurile lor din față. U.S. 11. Indicatorul se pierdu în urmă. Coborî fereastra câțiva centimetri și respiră aerul sărat care venea dinspre Golf, trecând peste mlaștini. Simți cum i se deschide valva, de parcă aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
străzile ultimei mahalale mlăștinoase. Apoi se aflară în întuneric, în mijlocul terenului cu mlaștini de apă sărată. Ignatius privi indicatorul autostrăzii luminat de farurile lor din față. U.S. 11. Indicatorul se pierdu în urmă. Coborî fereastra câțiva centimetri și respiră aerul sărat care venea dinspre Golf, trecând peste mlaștini. Simți cum i se deschide valva, de parcă aerul ar fi fost un purgativ. Mai respiră o dată, trăgând aerul și mai adânc în piept. Durerea de cap începuse să-i treacă. Privi recunoscător spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Înlocuit de o simpatie sinceră. În drum spre casă, au oprit mașina și s-au plimbat puțin pe Columbus Avenue, amândoi tăcuți și gânditori. Atunci briza și-a schimbat direcția și pentru o clipă trecătoare Aramanoush a prins mirosul pătrunzător, sărat al mării, tânjind să se afle pe plajă În acel moment, dorindu-și cu disperare să fugă chiar În momentul acela. Totuși, când au ajuns În fața librăriei City Lights, nu s-a putut abține să nu se Învioreze dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
că trebuie să treci Înot Oceanul Atlantic și să străbați pe jos Întregul continent european, a spus Asya mușcând dintr-o bucată de brânză albă ca să-și mai aline arsura de pe limbă. Spre surprinderea ei, brânza era foarte bună, moale și sărată, Întocmai cum Îi plăcea ai. Fiindcă Îi era greu să se lamenteze și să savureze mâncarea În același timp, a tăcut o clipă și a mestecat nervos. Profitând de acel scurt răgaz, mătușa Banu s-a lansat Într-o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
apucat mobilul și l-a așezat pe dulap, a luat sticla de vodcă și a ascuns-o sub pat, apoi a Învelit-o pe soră-sa cu așternutul și a stins lampa. A deschis ferestrele. Aerul era Înviorător, datorită rafalelor sărate ale brizei marine. După ce fumul și mirosul s-au risipit, mătușa Banu a privit chipul palid al surorii ei mai mici care părea cu mult mai istovit decât ar fi trebuit să fie la vârsta ei. În lumina gălbuie, neclară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
copil, mama pe care nu o iertase niciodată. Broșa era În același timp sublimă și sfâșietoare. Mătușii Banu Îi era teamă. Nimeni nu știa asta, Însă o dată ținuse broșa În formă de rodie, cu sâmburi făcuți din rubine În apă sărată ca să o spele de povestea ei tristă. Sub privirea cercetătoare a djinnului, mătușa Banu a mângâiat broșa, simțind vraja rubinelor strălucind Înăuntru. Până când nu o Întâlnise pe Armanoush nu Îi trecuse niciodată prin cap să investigheze povestea broșei În formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ars de la patiseriile simandicoase și ștrudel cu mere de la brutăria deschisă de rușii albi care fugiseră din Rusia, baclava făcută În casă, bomboane și tot felul de dulciuri... Niciodată În timpul sarcinii Shermin Kazanci nu a tânjit după ceva acru sau sărat, cum ar fi făcut dacă ar fi așteptat o fată. Era Într-adevăr băiat, un băiat născut În vremuri de restriște. — Fie ca Allah să-mi binecuvânteze fiul cu o viață mai lungă decât a oricărui alt bărbat din familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de-a doua jumătăți, De ce, întrebă Marta. Cipriano Algor nu răspunse. Ieși din bucătărie, intră în cameră unde se dezbrăcă rapid, aruncă o privire la ceea ce oglinda comodei îi arăta din trupul său și se băgă sub duș. Puțină apă sărată se amestecă cu apa dulce care curgea din pâlnie. Cu apreciabilă și liniștitoare unanimitate privind semnificația cuvântului, dicționarele definesc ca ridicol tot ce se arată demn de râs și de batjocură, tot ce merită ironia, tot ce este derizoriu, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dulceață de piersici nu lăsa nimic afară. Noroc că dimineața era frumoasă și că, la fel ca totdeauna, mi-am găsit o justificare în firea mea. M-am dus la fereastră și mi-am umplut plămânii cu aerul răcoros și sărat, uitându-mă cum marea se lovea ca un bețiv de stânci. Nu mai pusesem mâna pe daltă demult și atunci m-am gândit să încerc ceva; ca să-mi educ mâna și, mai ales, ca să mă pot eventual lăuda în fața Laurei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
frunte care făceau să tremure apa și să mi se șteargă pentru câteva clipe figura. Ca într-un vis. După care iarăși mă vedeam. Uitasem să mă rad și poate că asta mă îmbătrânea. Simțeam pe buze, în gură, gustul sărat al transpirației, mă obosea lumina prea multă, prea curată, prea orbitoare, strălucitoare ca în sala cu oglinzi și mi se făcuse sete, am vrut să întind mâna după carafa cu limonadă, stai nebunule, mi-am zis, aici nu ești în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Florența“, zisese Belbo, „chiar vă rog să vă uitați din când În când la ea“. „Am eu grijă“, spusese domnul cu barbă. „Aveți toată Încrederea“. Belbo se Întorsese la Milano spre seară, mâncase două cutii de carne și niște biscuiți sărați, dăduse drumul la televizor. Tot Berlinguer, bineînțeles. Astfel că știrea aceea apăruse aproape În treacăt, la Încheierea emisiunii. În prima parte a zilei, către amiază, În Trans-Europe-Express, pe ruta Bologna-Florența, În vagonul 8, un pasager cu barbă Își exprimase bănuiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Imediat după imigrare, Zamyatin trăise, de nevoie, pe seama a trei instituții americane: mîncarea gratuită din baruri, la happy hour, gustările din baruri, la orele mici ale dimineții (chestii plutind prin borcane În spatele tejghelelor, ouă murate, ciolane marinate de porc, alune sărate, chestii din astea) și bufetele all-you-can-eat. Instituția bufetului Îi stîrnea lui Zamyatin cele mai lirice efuziuni. — Numai imaginați-vă, rogu-vă, exulta el, bufetul! Hoarde de compatrioți de-ai mei, stînd pitiți prin tufișuri În timp ce unul dintre ei cumpăra un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pîine și sare, Desigur, dar cum poate o linguriță de lemn furată dintr-un restaurant ucrainean să reprezinte, de o manieră semnificativă, procesul de auto-descoperire? SÎnge, sudoare și lacrimi, drăguță. Cu siguranță Diavolul poate aprecia la justa valoare cît de sărată poate fi o femeie după ce a făcut dragoste cu ea. Nu va da la o parte o unealtă care poate cuprinde esența cristalizată a sudorii unei iubite. Mai ales una cioplită de o fecioară Într-un sat uitat. Fecioara este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]