1,925 matches
-
tânăr îmbrăcat ... ponosite" → "tânărul", sau "poarta unei case" → "acelei porți") care reiau cel puțin începutul unui grup antecedent; anaforele lexicale infidele ("un tânăr" → "sărmanul neofit"); coreferența dintre descrierile precise ("pictorul lui Henric al IV-lea..." și "pictorul căruia îi datorăm..."). "Sărmanul neofit" este un bun exemplu de anaforă infidelă garantată doar prin dinamica textului, impusă de enunțător. De fapt, este ceea ce permite ca personajul să poată fi numit astfel; este întreaga prezentare făcută în rândurile de mai sus. Construind pas cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o enunțare. Ne-am putut da seama de acest lucru atunci când am evocat "dubla temporalitate narativă" care permite reperarea anumitor deictice în raport cu scena de lectură. Departe de a dispărea, actul narațiunii contribuie la impunerea coreferințelor. Astfel se face că anafora "sărmanul neofit" are la bază o evaluare asumată de un cititor care ar fi parcurs deja etapele anterioare ale textului și care ar fi acceptat să intre în universul configurat de către narator. 7.13. Reluarea imediată Textul lui Balzac amestecă anaforele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Pe lumea asta-i bine să te ajuți cu orișicine. Murind vecinul tău de lângă casă, Pe umerii tăi el grijile le lasă. Un măgar ce se-nsoțea c-un cal cam necioplit, Acesta nu-și ducea decât ce-avea menit, Iar sărmanul dobitoc împovărat, el cădea pierit. El se rugă de cal să îl ajute și pe el nițel: Că de nu, în oraș, nu va ajunge viu defel. "Rugămintea-mi, zise el, nu e neîndreptățită: Povara mea e-un joc, pe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cu semnul crucii; și când era doar pâine de mălai, niciunde ca în satul meu natal nu a fost mai bine și mai rai. De hainele-mi întoarse, ca școlar de-atâți ciorapi și de cămăși cârpite ți se-ngroșau sărmanii ochelari și degetele-n apă înroșite. În plin război, la bacalaureat departe tu erai și ai oftat să-mi dai costumul nou și elegant întâiul care eu l-am câștigat. La propunerea învățătorilor din sat, soții Grosu și Ichim, și
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
concepția aproape tehnocratică a unei națiuni basce "catolice, apostolice, romane în toate ma-nifestările sale interne cît și în relațiile sale cu alte popoare"272. Ceea ce este interesant este faptul că dacă Arana profesează un soi de socialism atunci cînd descrie "sărmana clasă muncitoare despărțită de Cristos, pentru a-i urma pe cei care plătesc cu focuri de pușcă"273, el este în același timp un rasist înrăit față de Castilia disprețuită. Totuși, din nou, împrejurările de epocă se vor opune receptării mesajului
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
încrederea în puterea strămoșilor și speranța că ei vor ocroti și-i vor ajuta pe cei vii. O asemenea încredere se distinge radical de concepțiile atestate la alte popoare ale Antichității (mesopotamieni, hittiți, evrei, greci etc.) pentru care morții erau sărmane umbre nenorocite și neputincioase. In plus, în vreme ce pentru constructorii megaliților, din Irlanda până în Malta și în insulele egeene, comuniunea rituală cu strămoșii constituia cheia de boltă a activității lor religioase, în culturile protoistorice ale Europei Centrale, ca și în Orientul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
1945), dar care strânge poezii din 1930. Sunt poeme în care apar deosebit de pregnant coșmarescul și viziunile apocaliptice ("deznădăjduit eram și plin de o cruntă revoltă împotriva/ mizerei condiții umane,/ visând mereu flăcări mari, apocaliptice, care să prefacă/ în scrum sărmanele noastre ființe nedesăvârșite și/ vulnerabile", Motto). Se descrie un univers terifiant, pe care moartea a pus stăpânire (coșciuge atârnă în pomi, femeia capătă paloarea morții, surâsul este unul de autopsie). Sașa Pană publică, imediat după 23 august 1944, o profesiune
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
alura de „doamnă distinsă”. O trădează însă felul exaltat, patetic în care povestește o dramă sentimentală citită într-un ziar, ce lasă să se vadă regretul că n-a fost eroina ei. Naratorul îi înțelege condiția și o compătimește: „O, sărmană prostituată... se face noapte în sus și în jos; pe cărările goale, ne-am plimbat destul, romanele au sfîrșitul lor”6). Prostituția era una dintre chestiunile viu dezbătute la începutul secolului trecut. O impuseseră atît anumite date din registrele serviciilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-i privesc,/ Dar mă cuprinde-o jale...// Căci parcă-mi spuneun nu-știu-ce.../ Ca mîine poate am să mor -/ Și dînșii n-or mai fi priviți/ De nici un trecător...” („Regret”)13) în „Pastel”, chiar cu o nuanță în plus de compasiune: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri, singurei -/ Și cum mai ninge peste ei.../ Sărmanii plopi de lîngă moară!// Cum negre gînduri cad pe mine/ Cînd mă gîndesc că am să mor.../ Așa cad corbi pe vîrful lor, -/ Cum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să mor -/ Și dînșii n-or mai fi priviți/ De nici un trecător...” („Regret”)13) în „Pastel”, chiar cu o nuanță în plus de compasiune: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri, singurei -/ Și cum mai ninge peste ei.../ Sărmanii plopi de lîngă moară!// Cum negre gînduri cad pe mine/ Cînd mă gîndesc că am să mor.../ Așa cad corbi pe vîrful lor, -/ Cum negre gînduri cad pe mine”14). Plopii sînt amplificatorii propriilor îndoieli și suferințe: „Clavirile plîng în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
toamnă”), „Trec păsărele,/ Și tainic s-ascund” („Pastel”). Impresia pe care mi-o fac asemenea versuri e că citesc pe un alt poet, mai vechi și mai sentimental. Dar de ce, oare, numai păsările (și-ntr-un „Pastel” din Comedii... plopii: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri singurei -”) au diminutive la el? Un răspuns ar putea fi strofa următoare, scrisă de un confrate de al său romașcan: „Cine poate să priceapă/ Jalea plopului și plînsul?/ -Doar acela care-n
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un centru de plasament care funcționa pe lângă biserica cu același nume: "Manea Brutaru". În anul 1831, prin capitolul 8 al Regulamentului Organic al Valahiei, s-a stabilit o reglementare a unităților de asistență socială existente la acea dată: Institutul copiilor sărmani, Casa de ajutorare a săracilor etc., care erau sprijinite de Biserică prin logofătul bisericesc. În anul 1881 s-a creat un serviciu de asistență socială în cadrul Primăriei Bucureștiului, iar în 1894, prin Legea de reorganizare a comunelor urbane, s-a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
învârtoșa un pic ego-ul molatec. Dar plozi? Cu care dracu' să facă plozi? Însă, după cum știm din poveste, bunul Dumnezeu nu-i părăsește niciodată la greu pe cei vrednici, pe care doar îi încearcă, așa, ca să ne fie nouă, oamenii sărmani, de îndrumare, de model. Așa și acum. Din cețurile unei speluci din Snagov, prin fumul acru și bolboroseală icnită, și-a făcut deodată apariția EA. Flacără fragedă, șerpuind amețitor la bară. Ce bară, dom'le? AXIS MUNDI ! Stâlpul înțelepciunii și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și trăitor, Zvârlire hazardată, cum pomu-n Înflorire În orice floare-ncearcă Întreagă a sa fire Ci-n calea de-a da roade, cele mai multe mor. Astfel umana roadă În calea ei Îngheață, Se pietrifică, unul În scalv, altu-mpărat, Acoperind cu noime sărmana lui viață Și arătând la soare-a mizeriei lui față Fața - căci Înțelesul iacelași la toți dat.” Poetul nu este chemat să dea un răspuns gravelor probleme care frământă veacul... el doar meditează pe seama zădărniciei lumii, pe seama absurdității condiției acesteia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
evidențiază cinismul atât de potrivit pentru petrecerea organizată de Dinu Paturica. „In sănătatea săracilor țărani, cărora le dăm fum de ardei și le punem fierul roșu pe piept, ca să le luăm bănișorii din pungă! Să trăiască văduvele și copiii cei sărmani, cărora le luăm pânea din gură, ca să mâncăm noi, ăștia, pește de Țarigrad, halvale de Idirne și să bem vin chipriotic!... În sănătatea țărei Întregi, pe care am lăsat-o În sapă de lemn!..." Din punctul de vedere al conflictului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
proces, Ghiță se simte foarte vinovat că a jurat strâmb și spune, cu lacrimi În ochi: „Iartă-mă, Ano!... Iartă-mă cel puțin tu, căci eu n-am să mă iert cât voi trăi pe fața pământului". Își compătimește copiii: „Sărmanilor mei copii, voi nu mai aveți, cum avuseseră părinții voștri, un tată om cinstit. Tatăl vostru e un ticălos". Își propune iar ca În primavară să plece de la Moara cu noroc, undeva În Banat, ori În Țară, să nu-1 mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu există scrumieră, va încerca de obicei să amâne momentul țigării, iar dacă nu poate va cere permisiunea gazdelor, riscând să i se răspundă: „Fumează dacă vrei neapărat" sau „Te rugăm să n-o faci, mirosul nu se duce ușor". Sărmanul fumător, care deja se simțea prost, ar vrea să-l înghită pământul. îmi amintesc ce chin era pentru mine să merg la biserică în vremurile când fumam. Până și la nunta fiicei mele, când ar fi trebuit să stau în
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
mai puțin pentru cele avizate. Cine zicea că Tezele din iulie ale CC al PCR ne rupseseră definitiv cultural de Occident? La câtă glittereală intra în acea perioadă pe benzile rockerilor din toată lumea, mai că-mi vine a crede despre sărmana paiață engleză că era făcătura serviciilor noastre secrete! Se știe doar că nu găsiseră o mai bună cale de a-i combate pe capitaliștii cei putrezi decât lupta cu armele lor. Glumesc, și nu prea. În fond, nu contează cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
istoric și să vadă în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai bun pentru a-și pedepsi supușii care nu-i prea înghit discursul patriotic. Am rememorat momentul oridecâteori am analizat cazul unor maniaci mult mai cunoscuți decât sărmanul Hudiță din Târgu Ocna. Aceștia s-au identificat cu personaje istorice sau ființe mitice și, declarându-și cu emfază patriotismul, au declanșat războaie, masacre „revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
istoric și să vadă în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai bun pentru a-și pedepsi supușii care nu-i prea înghit discursul patriotic. Am rememorat momentul oridecâteori am analizat cazul unor maniaci mult mai cunoscuți decât sărmanul Hudiță din Târgu Ocna. Aceștia s-au identificat cu personaje istorice sau ființe mitice și, declarându-și cu emfază patriotismul, au declanșat războaie, masacre „revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
îngheța limba-n gură și chiar cenușa de sub foc. Îngheață zdravăn și apa din băltoagă, și prinde coada ursului ca într-un clește. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozei și de frig, smuncește o dată din toată puterea. Și, sărmanul urs, în loc să scoată pește, rămâne făr' de coadă! Începe el acum a mornăi cumplit ș-a sări în sus de durere" (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) (c) " Amândoi ginerii împăratului se sculară cu oaste și veniră în ajutorul socrului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doilea; (d) substantivul întrebarea. Construiți un enunț care să conțină o propoziție subordonată atributivă despărțită prin virgulă de regenta sa. Complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă Transcrieți complementele indirecte din textele de mai jos și realizați analiza lor morfologică: (a) "Sărmană fată! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine și te-a scăpat de primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujește la mine astăzi și fii încredințată că mâine n-ai să ieși cu mâinile goale de la casa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
chestiunile administrative ale casei. Mă duc la grajduri, uneori chiar și până la bucătărie (nu în fiecare zi) și, zilnic, la seră pentru a vedea florile, și petrec ore întregi în conversații cu grădinarul. Mă duc în vizită la câteva persoane sărmane din sat, aproape în fiecare zi, doar pentru că îmi face plăcere. Și vine prânzul; după prânz, cafeaua pe terasă, cititul ziarelor și al scrisorilor. Îmi fac siesta timp de o oră, de la 3 la 4 scriu scrisori, citesc și scriu
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Și-a înțeles perfect datoria de rege, iar eu îl consider foarte simpatic. Nu ți-am spus cât am suferit la moartea ducelui Carol-Theodor, pe care l-ai iubit și admirat atât de mult. Tristețea ta e și a mea. Sărmanul conte Seckendorff! Îmi amintesc de momentele când stăteam lângă el la masă, la tine acasă, și de fermecătoarea lui conversație. Bătrânul Omar Khayyam îi spune unui tânăr: Vino, umple cupa, în focul primăverii Iute, cu regrete scutură haina iernii. Pasărea
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
asfaltul negru, oameni înarmați cu umbrele stând în fața hotelului și dintre care unii sunt, poate, de la poliția secretă. Ușa se deschide. Bătrânul Hasard anunță, cu obișnuitul său ton răstit: Vine. Pentru o clipă m-am simțit îngrozitor de singură în acest sărman salon. Ușa închisă se deschide repede și am văzut o siluetă clar conturată... A vrut, mai întâi, să se ocupe de sabia sa. O purta cu el când a intrat, așa cum se cuvine unui ofițer care face o vizită oficială
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]