5,379 matches
-
cu înflorituri pe marginea unor motive epice vechi, bine cunoscute, care au alcătuit subiectele cărților populare. S. își dăduse chiar osteneala în tinerețe, la îndemnul lui Spiru Haret, să dăruiască o haină lingvistică nouă câtorva asemenea scrieri, spre a furniza sătenilor o literatură instructivă și totodată delectabilă: Istoria marelui împărat Alexandru Macedon, în vremea când era cursul lumii 5250 de ani (1909), Esopia sau Vieața și pildele preaînțeleptului Esop (1909), considerate „ediții în redacția Sadoveanu”, cu unele „revizuiri” (I. C. Chițimia), Istoria
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
care practicau abuzul și își îndemnau urmașii să continue conflictele; cum a făcut o anume Antemia, văduva logofătului Cârstiian, care a încălcat proprietatea Mânăstirii Humor și apoi a intentat proces călugărilor pentru acele pământuri) „rumânii” și „vecinii” de pe propriile moșii (sătenii din Jurjești, de pildă, reclamau că fuseseră cotropiți de vornicul Ureche - cu toate că actele de cumpărare erau de față - și o trăgeau la judecăți - prin 1622 - pe Mitrofana, văduva vornicului; și țăranii din Plenița pretindeau că au fost „rumâniți” de frații
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
195 (nr. 3383 / 4), p. 209(3419), p. 229 (3462 / 4: „Acul din claia cu fân”). 438. Vezi Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen..., Helsinki, 1928. 439. Vezi, între altele, colecțiile: Ioan Bota, Povești bătrânești, adunate de pe la sate și iarăși sătenilor date, vol. I, Orăștie, 1923; Biblioteca poporală a „Tribunei”, Sibiu, 1887 (cu apariții semnate, în acel an, de G. Coșbuc, I.P. Lazăr, I. Moța, P. Dulfu); Petre Ispirescu, Snoave sau povești populare..., ediția a.II-a, București, 1879; Românii din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
publicistică, concretizată în culegeri de folclor, scrieri literare, precum și în câteva articole de atitudine împotriva războiului, propune soluții pentru îmbunătățirea soartei țăranilor, pledează pentru emanciparea femeii. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Familia”, „Tribuna”, „Universul”, „Lumea ilustrată”, „Vatra”, „Viața literară”, „Dochia”, „Gazeta săteanului”, „Viitorul româncelor” ș.a., semnând uneori numai cu prenumele Odorica. În 1893 scoate, la Iași, revista de literatură și folclor „Rândunica”, suportând, timp de un an, aproape toate cheltuielile. Căsătoria cu poetul Jean Boniface Hétrat nu i-a adus prea multe
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
Foaie sătească” (1839-1851), propunând, în spirit iluminist, o acțiune moderată de culturalizare a țăranului. Acest program, sintetizat într-o Înștiințare semnată de Costache Negruzzi, în calitate de redactor, prevede tipărirea de scrieri cu caracter moral și educativ, potrivit cu nivelul de înțelegere al sătenilor, de articole referitoare la economia rurală și casnică și chiar de liste de prețuri. Articolul ilustrează conservatorismul scriitorului, ale cărui idei politice erau desuete. Publicistica lui Negruzzi și povestirile care îi apar aici pornesc, cele mai multe, de la prejudecata că lenea și
SAPTAMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289487_a_290816]
-
SĂTEANUL, publicație apărută în satul Beregseu de lângă Timișoara, săptămânal, între 15 august și 25 decembrie 1891. Proprietar, editor și redactor: Emilia Andreescu. Foaia își va înceta apariția din cauza conflictului în care redactorul va intra cu autoritățile austro-ungare. Destinată comercianților și țăranilor
SATEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289508_a_290837]
-
poată fi definită ca un veritabil manifest reformator. În aparență, este vorba despre un text descendent al pașoptismului muntean. Tratarea problemei rurale, căreia autorul Îi acordă o atenție deosebită, Îi este tributară Întru totul: teoria asupra dreptului ab antiquo al sătenilor asupra pământului și a continuității acestuia (cota „pământului de hrană” acordată lor prin Regulamentul Organic și-ar fi avut originea În practicile primelor secole de existență ale Principatelor), calitatea (protocronică) de „om liber și cetățean” a acestora În Evul Mediu
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Danubiennes . Diferențele față de concepțiile clasicului pașoptist sunt totuși vizibile; dincolo de modalitatea concretă În care trebuia să se realizeze Împroprietărirea țăranilor, punct În care opiniile lui Boerescu se detașau explicit de cele ale predecesorului , sunt de remarcat atât divergențele privind condiția sătenilor Înainte de sfârșitul secolului al XVI-lea (pe care mai tânărul autor prefera să o idealizeze vizibil), ca și limbajul mult mai precaut folosit În privința proprietarilor. Nimic din aspectul grotesc, caricatural, al discursului lui Bălcescu nu transpare aici, autorul preferând o
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
România vor veni vremuri grele și că va izbucni războiul. În aceste condiții, cel mai bine pentru români ar fi fost o alianță cu Rusia, deoarece „rușii au să vină În țară să taie pe ciocoi iar pământurile date la săteni”; mai mult, oamenii care participau la demonstrații erau bine plătiți, oferindu-li-se câte cinci franci pe zi <ref id="74"> 74 BNR, Colecții Speciale, fond Bălcescu, dosar 68, filele 4-5.</ref>. Pe de altă parte, În comuna Drăgoești țăranii
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
în 1894. Redactor al oficiosului social-democrat „Lumea nouă”, răspunzând o vreme de suplimentul „Lumea nouă literară și științifică”, va colabora, de-a lungul vremii, cu versuri sau cu publicistică, la „Lumea ilustrată”, „Revista ilustrată”, „Foaia interesantă”, „Povestea vorbei”, „Soarele”, „Gazeta săteanului”, „Vieața nouă”, „Drapelul”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Flacăra”‚ „Sburătorul”, „Luceafărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Era nouă”, „Adam” ș.a. Primul volum, Poezii, îi apare în 1926, fiind distins cu Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. Era membru al Societății Scriitorilor
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
științei medicale. Din această respingere altoită pe superstiții și prejudecăți ancestrale se trage, de pildă, moartea unui copil împachetat de părinți în balegă, după obiceiul locului, în loc să i se administreze medicamente, astfel se justifică revenirea in corpore la cârciumă a sătenilor abia ieșiți de la o conferință-lecție de igienă asupra ravagiilor alcoolismului. Materialul, viu și divers, cules la sursă (tematic, unele însemnări reiau subiecte din articolele și pamfletele publicate de U.), este transcrierea fidelă a unor experiențe, dar pe măsură ce autorul își conturează
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
scris, pe la 1845, o autobiografie rămasă în manuscris, intitulată Istoria vieții mele; avea, tot în manuscris, și un volum de satire și poezii lirice, care s-a pierdut. Artur Gorovei, ajungând în posesia memoriilor lui, le-a publicat în „Gazeta săteanului” (1892-1893) și separat în 1893, retipărind volumul în 1908. Istoria vieții mele este „prima carte de amintiri din literatura noastră” (Laurențiu Faifer). Dincolo de istoria intimă, paginile interesează sub raport documentar, schițând imagini pregnante ale diferitelor medii ale timpului: boiernași din
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
baba-oarba, puia gaia, alergări de Întrecere, trânte, lupte cu brațele . Serbările școlare prilejuite de ziua națională constituiau, de foarte multe ori, ocazii de a face excursii la școlile satelor vecine, unde se legau prietenii Între elevi, totodată fiind inițiate, de către sătenii participanți, diverse discuții despre problemele lumii rurale . Întorși la școală și după o ultimă cuvântare rostită de dascăl, copiii erau trimiși acasă, iar după posibilitățile comunei școala rămânea iluminată. Existau cazuri când serbarea se rezuma doar la organizarea Te Deum-ului
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
tehnicieni, au oferit informații și interpretări esențiale pentru diagnoza situației satelor, ce acopereau 80% din populația țării: fărâmițarea proprietății, bugetul gospodăriilor de țărani săraci, mijlocași și bogați, inventarul agricol, mortalitatea excesivă, deficitul de nașteri în anumite zone, analfabetismul, alimentația, igiena sătenilor și a locuinței etc. Precizările privind răspândirea și cauzalitatea problemelor mari ale țărănimii au constituit surse inedite de informații pentru cunoașterea dinamicii investițiilor și mișcării capitalurilor în agricultură, a economisirii ca sursă principală a acumulării de capital, a rentabilității gospodăriilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie ele economice, sanitare sau culturale, este integrată în „spiritul social” de ansamblu al acesteia. Iar „spiritul social” autentic al reformei lumii satului presupunea faptul că o strategie de schimbare socială nu se limitează, de pildă, la atribuirea unor loturi sătenilor, ci include, obligatoriu, și formarea priceperii țăranilor de a lucra în mod eficient și sporirea condițiilor de înmulțire a forțelor creatoare prin dezvoltarea „culturii muncii eficiente”, a „culturii sănătății” și a „culturii sufletești”. Imaginea ISR conturată în cele peste două
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ele fiind dominate fie de ingineri agricoli, fie de fostele elite ale CAP-urilor. Dacă înainte de colectivizare și de război posesia pământului reprezenta criteriul de diferențiere economică în mediul rural, după decolectivizare accesul la credit, subvenții, mașini agricole sau munca sătenilor constituie principalul criteriu al ierarhiei locale. Cu alte cuvinte, nu posesia în sine a pământului, ci capacitatea de a-l lucra cu mijloace agriculturii mecanizate îi diferențiează pe „câștigători” de „perdanți”. Acesta pare a fi sensul metaforei „dispariției” hectarului enunțată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se consemnează conducerea și nici vreun program, dar este editată ca supliment al publicației „Țara nouă”, organ al Partidului Țărănesc și Muncitor. Un articol intitulat Învierea configurează profilul de tip umanist-creștin al acestei gazete de largă circulație, adresată muncitorilor și sătenilor. Rubrici: „Tribuna politică”, „Informațiuni”, „Felurite”, „Gospodărești”. Chiar rubricația dovedește caracterul ei preponderent educativ. Versuri scriu Const. Asiminei, Simion Căpraru, George Talaz, precum și o serie de autori rămași în anonimat, utili însă scopurilor publicației. Proză dau N. Păun și I. C. Vissarion
ŢARA NOUA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290069_a_291398]
-
economic defavorabil. Micul trafic era un privilegiu acordat pentru locuitorii comunelor aflate la mai puțin de 20 km distanță de graniță 8. În secțiunea de față vom descrie cine folosea acest privilegiu, cum era folosit, o călătorie obișnuită, precum și experiența sătenilor în Ungaria. Micul trafic le permitea sătenilor să iasă din România pentru cumpărături în Ungaria. Lor li se permitea să călătorească pe o distanță de 30 km în interiorul Ungariei, dar li se cerea să aducă pașapoartele de mic trafic înapoi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acordat pentru locuitorii comunelor aflate la mai puțin de 20 km distanță de graniță 8. În secțiunea de față vom descrie cine folosea acest privilegiu, cum era folosit, o călătorie obișnuită, precum și experiența sătenilor în Ungaria. Micul trafic le permitea sătenilor să iasă din România pentru cumpărături în Ungaria. Lor li se permitea să călătorească pe o distanță de 30 km în interiorul Ungariei, dar li se cerea să aducă pașapoartele de mic trafic înapoi în 24 de ore după ce le-au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ori pe an, iar suma pe care puteau să o cheltuiască la fiecare ieșire era de 250 de lei, adică aproximativ 1/8 dintr-un salariu mediu de dinainte de 1989. Procedura pentru obținerea pașaportului de mic trafic era destul de simplă. Sătenii trebuiau să depună o cerere, iar în decurs de 20-30 de zile primeau pașaportul. Cei care îl primeau trebuiau să și-l reînnoiască în fiecare an. Începând cu 1984, dreptul de a primi pașaport a fost restrâns la un singur
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care fusese în elita comunei ne-a spus, de asemenea, că cererile erau avizate și de Securitate. Oamenii care fuseseră „turnați” că mai protestează nu prea primeau pașapoartele. șansele de a primi pașaportul erau reduse și în situația în care sătenii aveau rude în străinătate. Altcineva a formulat și justificat astfel de restricții în termeni morali: „Oamenii trebuiau să fie serioși pentru a obține pașaportul” (familia Z.). „Seriozitate” însemna, cred, o ideologie strictă a muncii, de la care erau excluși, probabil, rromii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Jan Urban Jarník, At. M. Marienescu, G. Cătană. În 1894 și 1895 a fost secretar al Astrei. La sfârșitul secolului al XIX-lea numele lui P.-R. putea fi întâlnit în mai toate publicațiile vremii. A condus el însuși „Cărțile săteanului român”, „Convorbiri pedagogice”, „Revista ilustrată”, „Foișoara”, „Gazeta de duminică” și a colaborat la „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful român”, „Familia”, „Transilvania”, „Amicul familiei”, „Luminătoriul”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Timișana”, „Gazeta poporului”, „Fântâna Blanduziei”, „Gutinul”, „Biblioteca familiei”, „Noua revistă română”, „Luceafărul” ș.a. Semna și Anibal
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
și Anibal Detunătescu, Doctor Zeno, Feciorul tatii de la noi din sat, I. P. Reteganul, Someșanul, Stan Pățitul. Pedagog cu vocație, P.-R. a susținut ideea unui învățământ cu finalitate practică, orientat spre agricultură și pomicultură. În acest spirit, făcea educația școlarilor și sătenilor atât în școală, cât și în afara ei. Concepția pedagogică e ilustrată și de producțiile literare, căci proza lui conține, în subtext, îndemnuri moralizatoare. Povestirile și nuvelele, scrise într-o limbă neaoșă, anticipând uneori temele lui Liviu Rebreanu (Susana cea nebună
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
Vasile Rusu, Sibiu, 1971; Povești populare, îngr. Doina David, Timișoara, 1989; Zâna apelor, îngr. Iordan Datcu, București, 1997; Povești ardelenești, îngr. I. Crețiu, Cluj-Napoca, 2001. Antologii: Inimioara adecă Floarea poeziei naționale, Sibiu, 1885; Buchetul. Culegere de cântece, Gherla, 1894; Prietinul săteanului român, Gherla, 1895. Repere bibliografice: Ion Simionescu, Un scriitor folositor, „Ateneul”, 1901, 7; Chendi, Foiletoane, 82-86; Iorga, Oameni, I, 91-95; I. Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Horia Petra-Petrescu, Din viața lui Ioan Pop-Reteganul, „Țara Bârsei”, 1935, 4; Din viața
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
de Marin Preda ori cea a personajelor din proza lui Ion Iovescu, în care tinerii se îmbracă orășenește, scriu scrisorele de amor, petrec „boierește” etc., o lume afectată de vicisitudinile istoriei. Se rețin numeroase secvențe narative, cum ar fi transformarea sătenilor în îngeri înaripați, episodul venirii Raiului pe Pământ, într-o versiune apropiată de cea a lui Ivan Turbincă, catastrofa în care piere satul întreg la o revărsare a Dunării, ca o variantă acvatică a Sodomei și Gomorei, și încă altele
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]