75,751 matches
-
Oficial, Partea I, nr. 204/2001, modificată Legea nr. 286/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 621 din 18.07.2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariaților în funcție de competență, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 125 din 16.11.1990 Legea nr. 337 din 17.07.2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 din 19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și sub autoritatea altuia, În schimbul unui salariu. Dreptul muncii nu are În vedere munca pentru sine, personală (În gospodăria proprie) și nici pe cea independentă sau a liberilor profesioniști. Unii membrii ai profesiunilor liberale pot fi exclusiv, liber profesioniști, ori salariați, dar ei pot avea și concomitent, ambele calități. Meseriașul sau artizanul (croitor, tâmplar, fierar), medicul sau farmacistul care Își desfășoară activitatea la sediul profesional (atelier, cabinet) pentru diverși clienți sunt supuși normelor dreptului civil În relațiile cu aceștia și nu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și nu ale dreptului muncii. Opusă muncii pentru sine ori celei independente este munca subordonată, adică cea prestată de o persoană fizică pentru un beneficiar, persoană juridică sau fizică, sub autoritatea acestuia din urmă. Munca subordonată este cea Îndeplinită de salariați ca urmare a Încheierii contractului individual de muncă, de funcționari publici, militari, demnitari, cooperatori. Această din urmă formă a muncii ne interesează atunci când ne Îndreptăm atenția asupra dreptului muncii și implicit asupra pieței forței de muncă. „Piața” Într-un prim
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și oferta, se desfășoară În doua trepte sau faze. Prima se manifestă pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere și ofertă, determinate de particularitățile tehnico-economice ale activităților. În cadrul acestei faze, se formează condițiile generale de angajare ale salariaților, se conturează principiile care acționează la stabilirea salariilor și o anumita tendință de stabilire a salariilor la un nivel Înalt sau scăzut. A doua fază reprezintă o continuare a celei dintâi și constă În Întâlnirea cererii cu oferta de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
o anumita tendință de stabilire a salariilor la un nivel Înalt sau scăzut. A doua fază reprezintă o continuare a celei dintâi și constă În Întâlnirea cererii cu oferta de muncă În termeni reali, În funcție de condițiile concrete ale firmei și salariaților ei. Cererea se dimensionează precis, ca volum și structură, pe baza contractelor și a altor angajamente asumate de firma, iar oferta se delimitează și ea pornind de la programul de muncă, număr de ore suplimentare pe care salariații acceptă să le
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ale firmei și salariaților ei. Cererea se dimensionează precis, ca volum și structură, pe baza contractelor și a altor angajamente asumate de firma, iar oferta se delimitează și ea pornind de la programul de muncă, număr de ore suplimentare pe care salariații acceptă să le efectueze sau nu, În funcție de nevoile și aspirațiile lor, de situația socială și economică etc. la momentul respectiv. Din confruntarea cererii cu oferta de muncă la acest nivel se determină mărimea și dinamica salariului nominal. Insuficiența ofertei la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ofertă, se desfășoară În două trepte sau faze. Prima se manifestă pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere și ofertă, determinate de particularitățile tehnico economice ale activităților. În cadrul acestei faze, se formează condițiile generale de angajare ale salariaților, se conturează principiile care acționează la stabilirea salariilor și o anumită tendință de stabilire a salariilor la un nivel Înalt sau scăzut. A doua faza reprezintă o continuare a celei dintâi și constă În Întâlnirea cererii cu oferta de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
o anumită tendință de stabilire a salariilor la un nivel Înalt sau scăzut. A doua faza reprezintă o continuare a celei dintâi și constă În Întâlnirea cererii cu oferta de muncă În termeni reali, În funcție de condițiile concrete ale firmei și salariaților ei. Cererea se dimensionează precis, ca volum și structură, pe baza contractelor și a altor angajamente asumate de firmă. Din confruntarea cererii cu oferta de muncă la acest nivel se determină mărimea și dinamica salariului nominal. Insuficiența cererii, se manifestă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
se compun din segmente și grupuri neconcurențiale sau puțin concurențiale, neputându-se substitui reciproc decât În anumite limite sau deloc. Oferta de forță de muncă este constituită din totalul persoanelor apte de muncă disponibile să se angajeze și să devină salariați. Expresia ei sintetică o reprezintă necesarul de locuri de muncă (ceea ce nu reprezintă nimic altceva decât cererea de locuri de muncă). Cererea și oferta de forță de muncă sunt elemente dinamice care pot fi influențate de o serie de factori
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Europeană, adoptată de Consiliul Europei În anul 1961 și intrată În vigoare la 26 februarie 1965; Recomandări și Convenții ale Organizație Internaționale a Muncii (exemplu: Recomandarea nr. 135/1970 privind fixarea salariului minim și Convenția nr. 95/1949 privind protecția salariatului). Implicarea directă a principalelor puteri de stat În confruntarea dintre cerere și ofertă pe piața muncii, este dovedită de Încheierea anuală a unui contract colectiv de muncă unic la nivel național. În acest contract obiectivele de bază sunt prevăzute a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de doctina franceză, unde se arăta: ,,se știe că interdependențele, retroacțiunile uneia asupra alteia sunt numeroase și În același timp importante, de exemplu: condițiile de echilibru pe piața locurilor de muncă sunt unul dintre determinanții cererii de bunuri de consum, salariații nu pot cheltui decât dacă au reușit să-și vândă forța de muncă În schimbul unui salariu suficient (cu excepția cazului În care beneficiază de alocații de șomaj și deci, de venituri de transfer) la fel, producătorii nu vor face angajări decât
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sindicalizare. În acest mod au apărut anumite grupări profesionale și chiar anumite ramuri privilegiate, cum ar fi regiile autonome ale cărbunelui și energiei electrice. Segmentarea pieței În raport cu securitatea locului de muncă, a venitului și a statutului de partener egal al salariaților În sistemul de negocieri, nu trebuie limitată ci se impune realizarea ei pe criterii economice și fără să excludă anumite categorii sociale sau profesionale (excluderea din zona privilegiaților a lucrătorilor din Învățământ, cercetare, sănătate etc.). O altă trăsătură specifică pieței
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncii este locul de Întâlnire al cererii și ofertei de muncă o parte din principiile dreptului muncii sunt aplicabile și În acest domeniu. Printre principiile care guvernează piața muncii se numără: principiul legalității, libertății muncii, principiul egalității Între angajatori și salariați, libertății profesionale și libertății de a Întreprinde. 4.2. Principiul legalității Reglementarea pieței muncii are drept scop, printre altele, și necesitatea situării angajatorilor pe poziții de egalitate cu privire la forța de muncă. Prețul forței de muncă trebuie menținut la un nivel
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă, profesia, dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și În ce condiții. Ea se manifestă prin caracterul contractual (convențional) al tuturor formelor raportului juridic de muncă. De asemenea, este asigurată prin reglementarea desfacerii contractului de muncă din inițiativa salariatului, act care spre deosebire de Încetarea contractului din inițiativa angajatorului, nu este supus nici unei alte limitări sau condiții, În afara obligației de preaviz. Libertatea muncii exclude munca forțată sau obligatorie. Pe cale de consecință nicio persoană nu poate fi obligată să desfășoare o muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de libertate a muncii trebuie nuanțată deoarece are multe aplicații În realitatea socio-economică. O primă aplicație este alegerea liberă a profesie și ocuparea unui loc de muncă În condițiile legii. Libertatea muncii presupune și existența cumulul de funcții, astfel, un salariat poate muncii pentru doi sau mai mulți angajatori, cu respectarea condițiilor de durată legale. Angajatul, În condițiile admiterii cumulului de funcții, poate fi remunerat În parte pentru munca prestată la fiecare angajator. Încetarea și suspendarea raporturilor de muncă conform legii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări” (art. 16 alin. 1). În același sens Codul muncii În art. 5 alin. 1 dispune că În cadru relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament juridic față de toți salariații și angajatorii. Este interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, apartenență națională, rasă, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, apartenență sau activitate sindicală. Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 137/2000
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
16 alin. 1). În același sens Codul muncii În art. 5 alin. 1 dispune că În cadru relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament juridic față de toți salariații și angajatorii. Este interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, apartenență națională, rasă, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, apartenență sau activitate sindicală. Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, prin discriminare se Înțelege orice excludere, restricție sau preferință pe bază de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
România a asimilat, prin ratificare, standarde adoptate În cadrul Organizației Națiunilor Unite, Organizației Internaționale a Muncii sau al Consiliului Europei. Acestea au fost avute În vedere, alături de standardele comunitare, În adoptarea legislației În ultimii ani. 4.5. Egalitatea dintre angajatori și salariați Actele discriminatorii pot să aibă caracter colectiv, putând fi săvârșite asupra unor persoane care: fac parte din aceeași profesie/ocupație; fac parte dintr-un anume sindicat; Actele de discriminare pozitivă pot să vizeze: fie neluarea În considerare a unor interese
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
parte dintr-un anume sindicat; Actele de discriminare pozitivă pot să vizeze: fie neluarea În considerare a unor interese ale unui grup profesional la negocierea contractelor colective de muncă; fie neacordarea sau Încălcarea unor drepturi tot ale unui grup de salariați. Angajatorul vinovat de săvârșirea unui act discriminatoriu față de un salariat/salariată sau un grup de salariați/salariate este pasibil să răspundă disciplinar potrivit art. 263 și urm. din Codul muncii. Sub aspectul naturii sale, dispoziția dată de un superior ierarhic
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
să vizeze: fie neluarea În considerare a unor interese ale unui grup profesional la negocierea contractelor colective de muncă; fie neacordarea sau Încălcarea unor drepturi tot ale unui grup de salariați. Angajatorul vinovat de săvârșirea unui act discriminatoriu față de un salariat/salariată sau un grup de salariați/salariate este pasibil să răspundă disciplinar potrivit art. 263 și urm. din Codul muncii. Sub aspectul naturii sale, dispoziția dată de un superior ierarhic ca un salariat să fie discriminat constituie ea Însăși un
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a unor interese ale unui grup profesional la negocierea contractelor colective de muncă; fie neacordarea sau Încălcarea unor drepturi tot ale unui grup de salariați. Angajatorul vinovat de săvârșirea unui act discriminatoriu față de un salariat/salariată sau un grup de salariați/salariate este pasibil să răspundă disciplinar potrivit art. 263 și urm. din Codul muncii. Sub aspectul naturii sale, dispoziția dată de un superior ierarhic ca un salariat să fie discriminat constituie ea Însăși un act de discriminare. Dreptul muncii instituie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de săvârșirea unui act discriminatoriu față de un salariat/salariată sau un grup de salariați/salariate este pasibil să răspundă disciplinar potrivit art. 263 și urm. din Codul muncii. Sub aspectul naturii sale, dispoziția dată de un superior ierarhic ca un salariat să fie discriminat constituie ea Însăși un act de discriminare. Dreptul muncii instituie această egalitate pe plan colectiv, egalitate imposibil de realizat pe plan individual. Acest principiu este rezultanta negocierilor colective și a protecției legii atât a intereselor salariaților cât
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
un salariat să fie discriminat constituie ea Însăși un act de discriminare. Dreptul muncii instituie această egalitate pe plan colectiv, egalitate imposibil de realizat pe plan individual. Acest principiu este rezultanta negocierilor colective și a protecției legii atât a intereselor salariaților cât și ale angajatorilor. Colectivitatea salariaților, reprezentată prin sindicate, de cele mai multe ori se află pe poziție de egalitate cu patronul. Dreptul la negociere colectivă, dreptul la grevă și libertatea sindicală sunt condiții necesare echilibrului pe piața muncii. Economia de piață
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ea Însăși un act de discriminare. Dreptul muncii instituie această egalitate pe plan colectiv, egalitate imposibil de realizat pe plan individual. Acest principiu este rezultanta negocierilor colective și a protecției legii atât a intereselor salariaților cât și ale angajatorilor. Colectivitatea salariaților, reprezentată prin sindicate, de cele mai multe ori se află pe poziție de egalitate cu patronul. Dreptul la negociere colectivă, dreptul la grevă și libertatea sindicală sunt condiții necesare echilibrului pe piața muncii. Economia de piață, funcționarea ei cât mai eficientă necesită
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
gravelor probleme sociale, consecință a globalizării, a modului În care sunt repartizate costurile și avantajele schimburilor economice. În schimb relațiile individuale de muncă se caracterizează tocmai prin inegalitatea părților. Este o inegalitate juridică, determinată de poziția economică dominantă a patronului, salariatul fiind subordonatul acestuia În schimbul timpului și a cunoștințelor sale angajatul primește un salariu sau un venit. Pe plan colectiv un aspect ce trebuie avut În vedere la egalitatea dintre aceste două categorii este instituirea salariului minim garantat. Prin garantarea salariului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]